4,553 matches
-
în februarie 1969, este suprimarea, în mai 1971, a veto-ului francez la intrarea Angliei considerată susceptibilă de a echilibra Germania federală în Piața Comună. Georges Pompidou, care speră să-i ralieze pe centriștii din opoziție și să divizeze stînga (socialiștii sînt favorabili extinderii Europei), îi consultă pe francezi, la 23 aprilie 1972, pe calea referendumului, în legătură cu lărgirea Pieței Comune. Dar chemarea la abținere a Partidului Socialist transformă în semi-eșec succesul de opinie scontat de președintele Republicii. Da-ul obține 68
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
UDF), constituită în ajunul alegerilor din 1978. Acest cartel electoral reunește: Partidul Republican, provenit din Republicanii independenți; Centrul democraților-sociali, provenit din reunificarea centriștilor de inspirație democrat-creștină; și radicalii, adică cei care nu acceptă, spre deosebire de Mișcarea radicalilor de stînga, înțelegerea cu socialiștii sau comuniștii. La stînga, negocierile în vederea publicării Programului comun eșuează în septembrie 1977. Drept consecință a acestei divizări, opoziția nu găsește, la legislativele din martie 1978, succesul pe care sondajele sau municipalele din 1977 o lăsaseră să sconteze. Dar, pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
șapte ani. Franța îl alege pe primul președinte socialist prin sufragiu universal. Alternanța politică se face pe calea alegerilor prezidențiale. Instituțiile celei de-a V-a Republici suportă fără inconveniente încercarea. Noul președinte al Republicii formează un guvern condus de socialistul Pierre Mauroy, fără să apeleze la comuniști, alegere care liniștește opinia publică. Adunarea este dizolvată și alegerile legislative din 14 și 21 iunie, dominate de un puternic absenteism (mai mult de 29%), venit esențialmente din partea dreptei, arată că francezii vor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întărit în primăvara 1983. Încărcătura ideologică a anumitor proiecte și stîngăciile guvernanților antrenează un reflux al opiniei publice, resimțit încă de la primele alegeri parțiale de la începutul lui 1982 și care se afirmă la municipalele din 1983. În sfîrșit, relațiile dintre socialiști și comuniști se deteriorează, în ciuda participării guvernamentale a PCF, care se simte ostatic. În iulie 1984, François Mitterrand, la cîteva săptămîni după manifestația populară împotriva proiectului referitor la învățămîntul privat, resimțit ca o atingere la libertatea învățămîntului, apelează la un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
precedenta. Ea este repede dominată de campania prezidențială, care opune doi candidați proveniți din gaullism. Primul Ministru, susținut de grosul UDF și Jacques Chirac. Acesta din urmă nu obține decît 20% din sufragii la primul tur și este devansat de socialistul Lionel Jospin. Dar, la al doilea tur, Jacques Chirac cîștigă cu 53% din voturi și îl desemnează pe Alain Juppé pentru a forma guvernul, repede confruntat cu persistența dificultăților economice și sociale. DOCUMENT Societatea blocată " Din această societate blocată, rețin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
298 2. "Libertățile necesare" după Thiers, 299 24. Republică parlamentară și laicitate (1870-1914), 301 Nașterea regimului, 302 Comuna, 302 Victoria republicanilor, 303 Criza din 16 mai, 304 Republicanii de guvernare la putere, 305 Marile legi republicane, 305 Criza boulanjistă, 306 Socialiști și moderați, 306 Diversele socialisme, 306 Ralierea și moderația, 307 Cotitura afacerii Dreyfus, 308 "Afacerea", 308 Separarea Bisericilor de Stat, 308 Creșterea pericolelor, 310 Document: Jaurès și Republica socială, 310 25. Nașterea unei Franțe noi (sfîrșitul secolului al XIX-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
spiritului critic. - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" ....................................... 67 VII. Primul junimist: Costache Negruzii .................................................. 87 VIII. Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri ................................ 102 IX. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu ..................................................... 173 XII. Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale ......................................................................................... 181 XIII. Încheiere ......................................................................................... 213 DIN PERIODICE CARACTERUL SPECIFIC NAȚIONAL ÎN LITERATURA ROMÎNĂ ...................................................................... 220 INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la locuri, erau prețuiți și bine plătiți. Mai târziu numai, de pe la 1880, o parte din această clasă începe să fie nemulțumită - unii suspinând după vremurile vechi (Delavrancea în Odinioară și aiurea, și mai ales Eminescu), alții visând un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moderații", ca C. Negruzzi, au fost cumpăniți în toate, au fost deci împotriva "liberalilor": a latiniștilor, a franțuziților. (Mai târziu, după ce "liberalii" au triumfat, "moderații" de ieri, fără să-și schimbe ideile, se pomenesc în situație de "conservatori": junimiști...). Iar socialiștii, ca să mai dăm un exemplu de cum omul e dintr-o bucată, au fost realiști, ateiști, fonetiști - în sfârșit, împotriva tuturor atitudinilor și doctrine-lor burgheze. Numai oamenii bine echilibrați, sufletele bogate, comprehensive și, în adevăr, cumpănite, spiritele cu adevărat critice, reflexive
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în consecință, rațiunea de a fi a partidului socialist nu s-ar justifica. Ibrăileanu utilizează ca premisă fizionomia socio-economică a țării de la 1885, ignorând perspectiva dinamică. Referirile lui Ibrăileanu la primul program al socialismului românesc, studiul lui Gherea Ce vor socialiștii români (1886), sunt și ele părtinitor utilizate. Gherea recunoscuse atunci caracterul incipient al industriei noastre și, în consecință, a proletariatului. Dar în acest program se evidenția rolul și funcția partidului socialist, activitatea sa "teoretică și practică", în care acțiunile propagandistice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ales dintre întîia și a doua, nu stă atâta în ceea ce spune nou în faza a doua, cât în ceea ce nu mai spune în această fază. În faza întîi - deși fenomenalist - concepe societatea ca un organism, concepție pe care, în afară de socialiști, n-au avut-o decât reacționarii, căci liberalii au fost raționaliști, deși se declară pentru domnia absolută, totuși, politicește, nu este partizan al conservatorilor români, declarând că ambele partide sunt egal de rele și spunând că "burghezia" se dă când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este și cauza psihică a pesimismului său, cum am arătat aiurea 1 . După Eminescu, vor veni alți reprezentanți ai acelorași dureri, care vor face societății românești același proces, dar care vor căuta soluții aiurea decât în trecut. Aceștia vor fi socialiștii de altădată, care reprezintă a patra fază a criticii și care sunt o apariție tot moldovenească. Dar vom vedea că, nepricepând nici ei realitatea, vor recomanda tot soluții utopice - utopia revoluționară, în loc de utopia reacționară a lui Eminescu. X Evoluția spiritului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a patra fază a criticii și care sunt o apariție tot moldovenească. Dar vom vedea că, nepricepând nici ei realitatea, vor recomanda tot soluții utopice - utopia revoluționară, în loc de utopia reacționară a lui Eminescu. X Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii După cum la o privire superficială s-ar părea că Eminescu a fost un ultra-junimist - și am văzut că în realitate n-a fost așa -, de asemenea, la o privire superficială, unora li s-ar părea că socialiștii au fost reprezentanții
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Critica socială extremă: Socialiștii După cum la o privire superficială s-ar părea că Eminescu a fost un ultra-junimist - și am văzut că în realitate n-a fost așa -, de asemenea, la o privire superficială, unora li s-ar părea că socialiștii au fost reprezentanții proletarilor, iar altora că ei au plecat de la niște teorii citite în cărți și au încercat să facă aici un partid, care nu a corespuns nici unui interes adevărat. În realitate, ei au plecat de la dureri și interese
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în cărți și au încercat să facă aici un partid, care nu a corespuns nici unui interes adevărat. În realitate, ei au plecat de la dureri și interese adevărate, de la aceleași dureri și interese de la care a plecat și Eminescu. În critica socialiștilor de altădată vorbesc interesele țărănimii, ale răzeșilor și ale meseriașilor, și aproape deloc ale născândului proletariat. "Proletarianismul" și 1 Curentul eminescian, în "Scriitori și curente". Voi arăta altă dată cum cauzele sociale, studiate în paginile de față, s-au grefat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
deloc ale născândului proletariat. "Proletarianismul" și 1 Curentul eminescian, în "Scriitori și curente". Voi arăta altă dată cum cauzele sociale, studiate în paginile de față, s-au grefat pe această cauză psihică, pentru a da naștere pesimismului lui Eminescu. "internaționalismul" socialiștilor de altădată, ca și "reacționarismul" și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduc! Căutând principiul criticii socialiste, dezbrăcând această critică de frazeologia socialismului german - după cum la Eminescu am dezbrăcat-o de aceea a filozofiei de stat germane -, ajungem la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca și "reacționarismul" și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduc! Căutând principiul criticii socialiste, dezbrăcând această critică de frazeologia socialismului german - după cum la Eminescu am dezbrăcat-o de aceea a filozofiei de stat germane -, ajungem la concluzia că socialiștii, pe căi deosebite de ale lui Eminescu, dar care de cele mai multe ori se întîlnesc, au făcut același proces al aceleiași organizări sociale, în numele acelorași interese ale acelorași clase, ca și Eminescu. Iar remediile propuse de socialiști, deși exprimate în frazeologia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ajungem la concluzia că socialiștii, pe căi deosebite de ale lui Eminescu, dar care de cele mai multe ori se întîlnesc, au făcut același proces al aceleiași organizări sociale, în numele acelorași interese ale acelorași clase, ca și Eminescu. Iar remediile propuse de socialiști, deși exprimate în frazeologia altor programe, au fost inspirate în mare parte de situația reală, făcîndu-se numai foarte puține concesii, cum vom vedea, programelor "proletariatului". Evanghelia vechiului socialist a fost Ce vor socialiștii romîni?1. În acest studiu-program, se analizează
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acelorași interese ale acelorași clase, ca și Eminescu. Iar remediile propuse de socialiști, deși exprimate în frazeologia altor programe, au fost inspirate în mare parte de situația reală, făcîndu-se numai foarte puține concesii, cum vom vedea, programelor "proletariatului". Evanghelia vechiului socialist a fost Ce vor socialiștii romîni?1. În acest studiu-program, se analizează clasele sociale din România, relele societăți, și se propun și soluții. E frapant că în acest studiu se analizează toate clasele sociale pe larg, afară de... proletariat. Iar proletariatul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca și Eminescu. Iar remediile propuse de socialiști, deși exprimate în frazeologia altor programe, au fost inspirate în mare parte de situația reală, făcîndu-se numai foarte puține concesii, cum vom vedea, programelor "proletariatului". Evanghelia vechiului socialist a fost Ce vor socialiștii romîni?1. În acest studiu-program, se analizează clasele sociale din România, relele societăți, și se propun și soluții. E frapant că în acest studiu se analizează toate clasele sociale pe larg, afară de... proletariat. Iar proletariatul nu e analizat, pentru un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sociale din România, relele societăți, și se propun și soluții. E frapant că în acest studiu se analizează toate clasele sociale pe larg, afară de... proletariat. Iar proletariatul nu e analizat, pentru un motiv foarte simplu, pentru că nu există! Mai mult: socialiștii dovedesc cu o serie întreagă de argumente că industria mare e imposibilă în Romînia: " Deci, oricum vom învîrti și suci lucrurile, este văzut că burghezimea noastră n-are cel mai mic teren pentru a întemeia o industrie națională, pentru organizarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
industria mare e imposibilă în Romînia: " Deci, oricum vom învîrti și suci lucrurile, este văzut că burghezimea noastră n-are cel mai mic teren pentru a întemeia o industrie națională, pentru organizarea producțiunii industriale"2 . Și dacă nici în viitor socialiștii nu prevăd o industrie națională, e clar că ei nu pot spera, nici pentru viitor, în existența unui proletariat. Socialiștii de pe atunci nu doresc nici proletarizarea țărănimii: 1 "Revista socială", 1886 ăan. I, nr. 8-11î. 2 Ibidem, p. 437. "Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cel mai mic teren pentru a întemeia o industrie națională, pentru organizarea producțiunii industriale"2 . Și dacă nici în viitor socialiștii nu prevăd o industrie națională, e clar că ei nu pot spera, nici pentru viitor, în existența unui proletariat. Socialiștii de pe atunci nu doresc nici proletarizarea țărănimii: 1 "Revista socială", 1886 ăan. I, nr. 8-11î. 2 Ibidem, p. 437. "Și ce vom avea în viitor în schimb cu jertfirea producătorilor mici? Vom avea o aristocrație bogată, în ale cărei mâini
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
decât azi, pentru a aduce juvaere, pălării, mătăsuri, catifele etc. Am putea descrie încă multe din relele..." etc.1 Și dacă nu există proletariat, dacă prevăd imposibilitatea proletariatului industrial și nu doresc proletariatul agricol, atunci în numele căror interese se ridică socialiștii? În numele căror clase fac procesul societății românești de pe vremea lor? Socialiștii se ridică împotriva acelorași "roși" ai lui Eminescu, cărora ei le zic "burghezi". Și, ca și Eminescu, ei deplâng mizeria țărănimii și nimicirea meseriașilor, și în numele acestor clase se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
putea descrie încă multe din relele..." etc.1 Și dacă nu există proletariat, dacă prevăd imposibilitatea proletariatului industrial și nu doresc proletariatul agricol, atunci în numele căror interese se ridică socialiștii? În numele căror clase fac procesul societății românești de pe vremea lor? Socialiștii se ridică împotriva acelorași "roși" ai lui Eminescu, cărora ei le zic "burghezi". Și, ca și Eminescu, ei deplâng mizeria țărănimii și nimicirea meseriașilor, și în numele acestor clase se ridică împotriva formelor noi: "Meștera noastră burghezime, pentru a zidi clădirea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]