5,527 matches
-
sunt analizate creațiile lirice ale câtorva scriitori de excepție (Lucian Blaga, G. Bacovia, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag ș.a.), apelându-se la studiile lui Roman Jakobson și Roland Barthes pentru a le fi descifrate „codurile” poetice. Ca sociolog literar, C. începe să se manifeste din 1972, cu Eseu despre personalitate, continuând prin Confesiuni esențiale (1977), Nostalgia comunicării (1978), Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate (1980), Sociologie și bioestetică (1987), Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare (1989
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
întâi în Franța și apoi în câteva universități din SUA, la Chicago, Harvard, Wisconsin, Yale, cu titlul „An Approach to the Study of Social Reality”, în 1946-1947, Gusti înțelegea să caracterizeze Școala sociologică de la București prin următoarele elemente definitorii: 1. sociolog monografist; 2. a cercetarea realității sociale ca fiind compusă din cadre și manifestări sociale; 3. admiterea principiului întâietății unităților sociale („societatea ca atare nu e nicăieri de găsit; ea apare sub forma unor societăți bine definite - unități sociale - familii, sate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o regiune, un oraș, un segment al populației etc. Școala sociologică gustiană avea o alcătuire multiaxială. Axul central al școlii a fost dat de studiile rurale, dar școala i-a avut ca elevi pe M. Vulcănescu, deopotrivă filosof creștin și sociolog rural, pe A. Golopenția și Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
central al școlii a fost dat de studiile rurale, dar școala i-a avut ca elevi pe M. Vulcănescu, deopotrivă filosof creștin și sociolog rural, pe A. Golopenția și Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei, pe care o anunță ca pe o invenție proprie H. Garfinkel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociologiei românești. Au supraviețuit însă cei mai mulți membri ai Școlii sale. Unii, condamnați la ani grei de închisoare, au putut să-și reia activitatea după eliberare. Alții au supraviețuit în diferite instituții, continuându-și activitatea profesională fără să declare că sunt sociologi, dar practicând sociologia sub alte titluri, acceptate ideologic. Aș putea spune că Școala de la București a supraviețuit subteran, ducându-și activitatea într-un mod mai degrabă ilegal. Exponenții săi au format echipe de studiu și au lansat programe de cercetare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
degrabă ilegal. Exponenții săi au format echipe de studiu și au lansat programe de cercetare empirică, după modelul tradiției antebelice, punând bazele unei noi școli. Astfel au deschis interesul tinerilor pentru sociologia românească și cea occidentală, deși aceștia nu erau sociologi. Cred că sociologia românească actuală îi datorează lui Dimitrie Gusti mult mai mult decât suntem tentați să credem la o reflecție superficială. Abstract The author evaluates the influence of the Dimitrie Gusti’s scientific personality on the Romanian sociology and
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
-lea și începutul secolului al XX-lea, Raymond Boudon remarca trăsătura funciarmente „eteroclită” a disciplinei, care face iluzorie orice încercare serioasă de unificare a tradițiilor teoretice diferite. Nu face excepție nici lucrarea de referință The Structure of Social Action a sociologului Talcott Parsons (1937), care, în ciuda erudiției sale, nu a izbutit să creeze „o structură suficient de coerentă și de eficientă care să atragă și să ralieze în jurul ei pe termen lung întreaga comunitate sociologică” (Boudon, 1992/1997, 16). Evaluării făcute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Parsons (1937), care, în ciuda erudiției sale, nu a izbutit să creeze „o structură suficient de coerentă și de eficientă care să atragă și să ralieze în jurul ei pe termen lung întreaga comunitate sociologică” (Boudon, 1992/1997, 16). Evaluării făcute de sociologul francez îi corespunde mai degrabă soluția diversității paradigmatice a sociologiei, care nu este considerată nicidecum un defect al disciplinei ce trebuie remediat prin unificare teoretică. În contrast cu aprecierea făcută de R. Boudon, imaginea contribuțiilor sociologice oferite de sociologii clasici și moderni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1856-1959), în seminarul criminalistic ținut de F. Liszt (1851-1919), precum și în lecțiile de statistică cu F. Tonnies (1855-1936). Influența culturii germane filosofice, psihologice, istorice, juridice asupra lui Gusti poate fi depistată în configurația sistemului monografiei sociologice prin câteva „urme” semnificative. Sociologul român a analizat și reținut cinci descoperiri ale lui W. Wundt, care și-au păstrat valabilitatea și astăzi (Gusti, 1971, 105-108): principiul sintezei creatoare sau al creșterii energiei spirituale, dovedit experimental, prin care fiecare complex născut din simple reprezentări sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2000, 446-471). Lecția franceză s-a resimțit cu precădere în câteva accente fundamentale ale operei gustiene. Ideea socializării științelor și a viziunii multidisciplinare era practicată de cercetătorii grupați în jurul reputatei reviste L’Année Sociologique, fondată de E. Durkheim în 1897. Sociologul român, care a studiat un an în Franța cu E. Durkheim (1858-1917) și G. Tarde (1843-1904), a sesizat ideea fecundă a Școlii sociologice conduse de Durkheim, de a asocia spiritul sociologic cu istoria, etnologia, economia politică, științele juridice și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
socială. Din păcate, cele spuse despre Marx sunt de neînțeles, întrucât cei ce au notat discursul au înțeles sau au reținut prea puțin. Din descrierea ideilor celor trei categorii de programe sociale și din numele pe care le evocă, un sociolog poate reconstitui întregul. Ideea dominantă este aceeași pe care o găsim în întreaga operă a profesorului: cunoaștere mai întâi, apoi neapărat acțiune. El se delimitează hotărât de toate curentele bazate pe idei utopice și insistă pe ceea ce avea să fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Stahl în două direcții: la constituirea și expansiunea Școlii sociologice de la București, condusă de D. Gusti, și la edificarea unei concepții proprii de sociologie istorică ce depășește cadrul monografiei sociologice. Sunt puse în lumină date inedite de biografie intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția unei noi paradigme de analiză istorică bazată pe „arheologia socială”. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o explicație a acestei situații. Fiind contemporan cu aproape întregul secolul XX, profesorul Stahl a trăit sub mai multe regimuri politice și a suferit rigorile fiecăruia. Având un nume străin, cunoscând mai multe limbi străine, cu o formație complexă de sociolog, istoric și jurist, a trezit mai curând suspiciuni decât aprecieri. Îmi povestea cu umor unele tracasări la care a fost supus, cu o undă de amărăciune pentru necazurile îndurate, dar mai curând cu ironie față de stupizenia autorilor acestora. În perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunităților rurale din România și a evoluției istorice a proprietății rurale. Aceste probleme, aparent pur teoretice, aveau și implicații politice și juridice directe asupra reglementărilor proprietății din perioada interbelică. Tot el declanșează și o celebră polemică cu filosoful Lucian Blaga. Sociologul Henri H. Stahl argumentează cu pasiune că teoria spațiului mioritic elaborată de Lucian Blaga trebuie să fie considerată doar o construcție filosofică și să nu fie utilizată ca o sociologie a satului românesc. Autor al unei noi paradigme în analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de un număr mic de sociologi și de câțiva istorici. Abia după moartea sa, tinerii istorici i-au descoperit și îi valorifică aportul teoretic și metodologic. Reacția compatrioților pare de neînțeles dacă am în vedere doar faptul că lucrarea sa Nerej - un sat dintr-o regiune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a dat voie să participe la conferințele care îi erau dedicate; în alte cazuri, i se elibera pașaportul la câteva zile după de ce termina conferința. Îmi amintesc un caz când tratamentul aplicat profesorului de către autoritățile române a provocat reacția unor sociologi de prestigiu din Europa de Vest. Întrucât era o conferință internațională dedicată profesorului Stahl, organizatorii au considerat că aceasta nu poate avea loc în absența sa. Un grup de sociologi, în frunte cu profesorul Henri Mendras din Franța, s-au adresat autorităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caz când tratamentul aplicat profesorului de către autoritățile române a provocat reacția unor sociologi de prestigiu din Europa de Vest. Întrucât era o conferință internațională dedicată profesorului Stahl, organizatorii au considerat că aceasta nu poate avea loc în absența sa. Un grup de sociologi, în frunte cu profesorul Henri Mendras din Franța, s-au adresat autorităților române pe un ton foarte categoric, arătând că dacă profesorul Stahl nu participă, răspunderea eșecului conferinței va reveni în întregime autorităților române, opinia publică mondială urmând să fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de a fundamenta științific acțiunea socială. Evident că în perioada comunistă o asemenea concepție era prost privită, socialismul științific fiind singura fundamentare pretins științifică a politicilor sociale. Din comoditate teoretică, profesorul Stahl a fost de multe ori încadrat în categoria sociologilor de orientare marxistă. Este adevărat că în formarea sa teoretică a fost mult influențat de Constantin Dobrogeanu-Gherea, dar și acesta avea un mod destul de original de a percepe și de a aplica marxismul. Chiar dacă există influențe marxiste în concepția profesorului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cei doi menționați mai sus, dar și M. Vulcănescu, C. Brăiloiu, Fr. Rainer etc. H.H. Stahl îl descrie pe Golopenția în cei mai favorabili termeni în cartea sa Amintiri și gânduri: „Îl socotesc și astăzi ca pe cel mai dotat sociolog din câți au luat parte la campaniile noastre monografice [...] Golopenția era [...] o sinteză a mai multora dintre noi: filosof tot atât cât Mircea Vulcănescu, erudit și profesor tot cât Traian Herseni, investigator deopotrivă cu mine și organizator tot atât de abil ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în contact (Golopenția, 2002. 7). Partea administrativ-informativă a sociologiei îi pare lui Golopenția ca fiind extrem de importantă în redefinirea acestei științe, poate mult mai importantă decât realizarea integrării populare și a întemeierii dominației politice, cum este în cazul lui Freyer. Sociologul român încearcă să transforme demersul german, aparent prea particularist, al lui Hans Freyer într-un sistem și o interpretare capabilă să clarifice poziția științelor sociale în orice stat și în societate modernă. Imaginea creată este probabil una datată istoric și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
situate istoric și funcționând ca simple chei și scheme de orientare. Poziția tradiționalist-teologică se prelungește în secolul al XX-lea în științele sociale prin intermediul intelectualismului idealist, ce nu este, în fapt, decât o teodicee secularizată. Doar de curând, ne spune sociologul român, am reușit să adoptăm și față de realitățile umane și politice acea atitudine eliberată de toate tradițiile și autonomă pe care lumea modernă, așa cum o știm, a fost clădită. A. Golopenția se îndepărtează de poziția parțial neohegeliană a lui Hans
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale realității, ce trebuie înțelese și integrate într-un flux constant al informației și acțiunii - transformare sau prezervare - pentru binele statului. Destinul, alegerea din exterior sau din interior a unei etnii sau elite nu sunt atât de importante în viziunea sociologului român cum este supraviețuirea statului, aceasta fiind una dintre problemele pragmatice cele mai presante ale elitei românești interbelice. Știința este parte din actuala confruntare a unor popoare și state concrete din lumea de azi, așa că nu are cum să se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ion Conea. Luarea de poziție definitorie este însă cea din 1937, din „Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică” (Golopenția, 1999, 533) publicată în volumul Geopolitica, la care Golopenția este coautor împreună cu Ion Conea și Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu în sens weberian, ci în cel dat de Freyer acestei sintagme - va concretiza noua tendință a științelor sociale ce ies din perioada formalizării și autonomizării liberale pentru a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
preocuparea vizată” (Golopenția, 2002, 534). În opinia lui Golopenția există 12 trăsături definitorii ale geopoliticii. Nu le vom enumera aici pe toate, însă ne vom opri la cele trei semnificații principale pe care le poate avea acest termen în perspectiva sociologului român: teorie și cercetare a condițiilor geografice ale statului, informație politică externă și mit politic. Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe care nu o vom detalia aici - e interesantă și informativă, chiar dacă incompletă și uneori ideologizantă O prezentare detaliată nu face parte din economia studiului de față, dar este interesant de menționat însă apariția singulară a lui D. Drăghicescu ca sociolog „durkheimist” antebelic în celebra carte a lui Pitirim Sorokin Les théories sociologiques contemporaines. Conservatorismul revoluționar, curent în care îl încadrăm pe Hans Freyer, se clădește pe astfel de tensiuni între schimbare, prezervare și recuperare a instituțiilor și valorilor tradiționale (vezi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]