32,236 matches
-
era convins de faptul că: “dacă rămâneam ministru al afacerilor străine aș fi încheiat cu URSS un tratat care să țină seama pe deplin de interesele României“. Acesta continua să susțină necesitatea înceheierii unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică “atâta timp cât această țară duce politica de pace și prietenie între națiuni pe care a practicat-o în ultimii ani“. Istoricul Florin Constantiniu arată că „Titulescu nu a fost singura victimă a diplomației sovietice, care a jucat perfect rolul atribuit de
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
unui tratat de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică “atâta timp cât această țară duce politica de pace și prietenie între națiuni pe care a practicat-o în ultimii ani“. Istoricul Florin Constantiniu arată că „Titulescu nu a fost singura victimă a diplomației sovietice, care a jucat perfect rolul atribuit de Stalin, de a demonstra atașamentul U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”. Ministrul de externe român a greșit
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
perfect rolul atribuit de Stalin, de a demonstra atașamentul U.R.S.S. la o politică de pace și securitate colectivă, de stăvilire a acțiunilor statelor revizioniste, având drept obiectiv dislocarea sistemului Versailles”. Ministrul de externe român a greșit văzând în Uniunea Sovietică garantul independenței și integrității României. Facem această afirmație bazându-ne pe faptul că Stalin a dorit neîntrerupt recucerirea Basarabiei. Un exemplu în acest sens este reprezentat de răspunsul categoric dat de Litvinov la cererea din 1937 a lui Victor Antonescu
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
pe faptul că Stalin a dorit neîntrerupt recucerirea Basarabiei. Un exemplu în acest sens este reprezentat de răspunsul categoric dat de Litvinov la cererea din 1937 a lui Victor Antonescu, succesorul lui Titulescu, prin care se solicita recunoașterea de către Uniunea Sovietică a unirii Basarabiei cu România: „Nu vă vom recunoaște Basarabia niciodată, dar nu vă vom plictisi cu ea. Dacă însă veți face vreodată politica germană, v-o luăm imediat”. O altă dovadă în acest sens este reprezentată de declarația lui
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
de politică generală”; un memoriu raport trimis regelui la începutul anului 1940, referitor la istoricul relațiilor româno sovietice în care își menține poziția în privința acestor raporturi: „Am fost, sunt și voi rămâne mereu în favoarea unui pact de asistență cu Uniunea Sovietică...”; un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă a României față de Germania, Italia și Uniunea Sovietică, în care subliniază cauzele pierderii Basarabiei și a schimbării atitudinii Uniunii Sovietice față de România: „Pierderea Basarabiei
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
acestor raporturi: „Am fost, sunt și voi rămâne mereu în favoarea unui pact de asistență cu Uniunea Sovietică...”; un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă a României față de Germania, Italia și Uniunea Sovietică, în care subliniază cauzele pierderii Basarabiei și a schimbării atitudinii Uniunii Sovietice față de România: „Pierderea Basarabiei și atitudinea ostilă a Uniunii Sovietice în timpul acțiunii de mutilare întreprinsă împotriva noastră de Ungaria și Bulgaria se datorește celor care, dând mandate internaționale
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
de asistență cu Uniunea Sovietică...”; un memoriu trimis generalului Ion Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă a României față de Germania, Italia și Uniunea Sovietică, în care subliniază cauzele pierderii Basarabiei și a schimbării atitudinii Uniunii Sovietice față de România: „Pierderea Basarabiei și atitudinea ostilă a Uniunii Sovietice în timpul acțiunii de mutilare întreprinsă împotriva noastră de Ungaria și Bulgaria se datorește celor care, dând mandate internaționale unui membru din guvern ca să încheie un pact de asistență cu un
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Antonescu, la 23 octombrie 1940, din Cannes, referitor la politica externă a României față de Germania, Italia și Uniunea Sovietică, în care subliniază cauzele pierderii Basarabiei și a schimbării atitudinii Uniunii Sovietice față de România: „Pierderea Basarabiei și atitudinea ostilă a Uniunii Sovietice în timpul acțiunii de mutilare întreprinsă împotriva noastră de Ungaria și Bulgaria se datorește celor care, dând mandate internaționale unui membru din guvern ca să încheie un pact de asistență cu un puternic stat vecin, nu numai că nu-l întreabă care
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității colective, Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei. Polonia considera că încheierea tratatului româno-sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității Germaniei la adresa statelor din
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității colective, Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei. Polonia considera că încheierea tratatului româno-sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei. Astfel regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. Astfel Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un agent „de mare clasă al comunismului mondial, unul din cei mai zeloși și eficienți susținători ai Uniunii Sovietice”. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea României de Italia și Germania și că intenționa să transforme țara „într-o bază de înaintare a trupelor sovietice spre Europa Centrală“. Corneliu Zelea Codreanu declara și el la 30 mai 1936
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
al comunismului mondial, unul din cei mai zeloși și eficienți susținători ai Uniunii Sovietice”. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea României de Italia și Germania și că intenționa să transforme țara „într-o bază de înaintare a trupelor sovietice spre Europa Centrală“. Corneliu Zelea Codreanu declara și el la 30 mai 1936: „Lumea sănătoasă românească este îngrijorată de soarta țării pe care o joacă în mâinile sale foarte debile d-l Titulescu. Noi, românii, înțelegem că d-l Titulescu
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
a rostit numele lui Titulescu, a afirmat că în 1935 declanșase: “o dezbatere în Parlamentul român asupra politicii noastre externe“. Istoricul român continua astfel: “În fruntea partidului pe care îl conduc , am luptat de un an de zile împotriva pactului sovietic a cărui primejdie pare înlăturată“. Prin urmare Gh. I. Brătianu îl informa pe Hitler că iminența Tratatului Titulescu -Litvinov dispăruse o dată cu demiterea diplomatului român și că acest eveniment avea ca rezultat schimbarea politicii externe românești dând exemplu relațiile României cu
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
decât una aliată, care ar prezenta greutăți de prelungire a frontului. Această poziție nu întrerupe legăturile noastre cu Franța, cu care avem, de altfel, un tratat de consultare și amiciție, dar arată că nu voim să ne subordonăm unui pact sovietic, fie francez, fie ceh. 3. Raporturi economice mai strânse cu Germania, în care vedem posibilitățile de dezvoltare normală ale economiei românești”. La rândul său, Hitler i-a precizat lui Gh. I. Brătianu că Germania nu urmărea decât “interesul general european
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
nu urmărea decât “interesul general european”. Totodată omul politic român era autorizat să transmită cercurilor conducătoare de la București că România putea beneficia de ajutorul Germaniei împotriva revizionismului ungar dacă respecta două condiții precise: Dacă politica României se desface de influența sovietică și dacă se realizează mai bune legături economice cu Germania“. În general Hitler sublinia faptul că “în ceea ce privește sprijinul de care are nevoie România, ea trebuie să-l caute la state care fac aceeași politică de stăvilire a comunismului , în principal
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
trei cauze fundamentale: politica de securitate colectivă promovată de acesta, considerată ca nemaifiind „de actualitate”; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul de autoritate personală; o legătură apreciată ca fiind „prea strânsă” între România și Uniunea Sovietică. Cu momentul demiterii lui Titulescu se încheia o etapă importantă a diplomației românești și internaționale, caracterizată prin inițiativă, consecvență, dinamism și prestigiu. Înlocuitorul său, Victor Antonescu, „un mediocru lipsit de prestigiu“ nu s-a putut ridica la nivelul predecesorului său
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
acesta, ajunsă a nu mai fi de actualitate datorită schimbării raportului de forțe în Europa; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul de autoritate personală; o legătură apreciată ca fiind „prea strânsă” între România și Uniunea Sovietică. Trebuie adăugată aici deterioarea relațiilor cu Italia în special în urma atacării de către aceasta a Abisiniei și a relațiilor cu Polonia care era împotriva încheierii unui tratat româno - sovietic deoarece acesta se îndrepta spre o colaborare cu Germania. Politica externă interbelică
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
personală; o legătură apreciată ca fiind „prea strânsă” între România și Uniunea Sovietică. Trebuie adăugată aici deterioarea relațiilor cu Italia în special în urma atacării de către aceasta a Abisiniei și a relațiilor cu Polonia care era împotriva încheierii unui tratat româno - sovietic deoarece acesta se îndrepta spre o colaborare cu Germania. Politica externă interbelică recunoaște în Nicolae Titulescu unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai săi.
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Prut în nădejdea aflării unui sălaș mai primitor, dacă nu și mai liniștit. Speranță iluzorie, desigur, pentru că noii veniți, oprindu-se undeva prin zona Râmnicului Sărat, aveau să fie urmăriți și suspectați de bolșevism (ca unii ce trăiseră sub ocupația sovietică în acel interstițiu 1940-1941), spre a fi deportați, precum sașii, de către autoritățile românești. „Prigoana a fost teribilă - rememorează sora viitorului istoric - cu polițai la ușă, în miez de noapte, iar noi salvându-ne, ieșind pe fereastra din spatele casei și alergând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însușirile umane ale proaspătului absolvent și nici recomandările autorizate ale dascălului său nu au contat pentru factorii decizionali. Strădaniile s-au dovedit zadarnice, pentru că - spune V. Cristian - „Boicu făcuse «marea greșeală» de a se naște la Dondoșani”, în fosta Republică Sovietică Moldovenească. Îndrăznim a adăuga un nou argument, de altă natură (civilă, de astă dată), care va fi cântărit la fel de mult, dacă nu cu asupră de măsură, în blocarea carierei sale didactice: căsătoria ! În anul 1955, Leonid Boicu și-a întemeiat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
claritate din start. Atras încă din anii studenției de epoca și problematica războiului Crimeii, pentru care lecturile sale din cărțile lui Albert Sorel, ori din cea mai ilustrativă și mai reprezentativă operă (prin raportare la perioada istorică traversată) aparținând istoricului sovietic E. V. Tarlé, făcuseră - se pare - casă bună cu prețioasele și autorizatele recomandări primite din partea „detectorului” de talente, profesorul Dimitrie Berlescu, tânărul absolvent Leonid Boicu și-a făcut din întunecoasa, dar ospitaliera sală de lectură de la Arhivele Statului din Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
româno-sovietice pe tema proiectului în derulare (avându-i ca protagoniști pe Al. Vianu și pe amicul său Erusalimski), să reținem că, în anul imediat următor, L. Boicu a realizat un studiu și a întocmit raportul preliminar consacrat metodologiei specifice istoriografiei sovietice în abordarea problematicii istoriei Rusiei, precum: periodizare, dezvoltare economico-socială, evoluție politică, formarea ideologiei moderne, absolutismul rus, politica externă etc. Raportorul a insistat, mai cu seamă, asupra perioadei 1825-1861, asumată spre aprofundare ca segment analitic contributiv la înfăptuirea proiectului științific, exprimând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Șeremetiev prin căpitanul Lapedatu. Deci, o scrisoare trimisă celui „trădat”, în condițiile când bănuiala de hainie era pe punctul să devină certitudine la Istanbul. Analiza la obiect a conduitei lui Brâncoveanu, analiză despovărată de preconcepții, a condus-o pe istoricul sovietic L. E. Semenova, căruia i se alătura recenzentul ei bulgar, istoricul S. Dimitrov, la o încheiere în consonanță cu realitatea: Constantin Brâncoveanu a aspirat sincer la eliberarea Munteniei de sub suzeranitatea otomană, de unde și acțiunea lui de a dobândi sprijinul Rusiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acelei faze efigia domniei țarului Nicolae I. Un asemenea punct de vedere este împărtășit și astăzi de nu puțini istorici de concepție idealistă. Neîndoielnic că, după cum vom vedea, personalitatea țarului Nicolae I a înrâurit politica externă a țării sale. Istoriografia sovietică a demonstrat însă în mod indubitabil că factorii fundamentali care alcătuiesc esența, direcțiile și, în mare parte, metodele politicii externe țariste în acea epocă își au rădăcinile în infrastructura societății, în faptul că aceasta din urmă se afla în stadiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o cucerire prin forță a unor teritorii străine, pur și simplu cu un jaf”. Așadar, în epoca care face obiectul studiului nostru, politica externă țaristă nu mai putea să aibă nici pretextul eliberării sau unirii. Însă, cum vom vedea, istoriografia sovietică admite principiul expansionist, acaparator, al politicii externe țariste, căreia îi aduce însă un corectiviv: caracterul pozitiv obiectiv al eliberării popoarelor subjugate și cel al unirii benevole, efectiv pozitiv, cu Rusia, al popoarelor aflate într-un stadiu mai înapoiat al dezvoltării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]