11,582 matches
-
prin limbă și chiar prin profesie și funcție; spaniol mai presus de orice și înainte de orice, și spaniolismul e religia mea, și cerul în care vreau să cred este o Spanie cerească și veșnică, și Dumnezeul meu este un Dumnezeu spaniol, cel al Domnului Nostru Don Quijote; un Dumnezeu care gândește în spaniolă și-n spaniolă a zis: Să se facă lumină, iar cuvântul lui a fost cuvânt spaniol...! — Și ce dacă? - m-a întrerupt el, readucându-mă la realitate. — Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cred este o Spanie cerească și veșnică, și Dumnezeul meu este un Dumnezeu spaniol, cel al Domnului Nostru Don Quijote; un Dumnezeu care gândește în spaniolă și-n spaniolă a zis: Să se facă lumină, iar cuvântul lui a fost cuvânt spaniol...! — Și ce dacă? - m-a întrerupt el, readucându-mă la realitate. — Și apoi ai sugerat idea de-a mă ucide. Să mă ucizi? Pe mine? Tu? Să mor eu de mâna uneia dintre creaturile mele! Nu mai tolerez. Și ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
referințe -, e din pricină că-l văd citat în Italia alături de numele meu. Succesul, pentru mine neprevăzut - fac istorie cu cea mai mare obiectivitate posibilă -, pe care l-a cunoscut în Italia opera mea literară, succes superior celui din țările de limbă spaniolă, tocmai el m-a dus la cunoașterea lui Pirandello, al cărui nume e asociat atât de des cu numele meu de către criticii italieni. Și efectiv, în puținul pe care-l cunosc până acum din scriitorul sicilian, am văzut, ca într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sub titlul uneia dintre ele: Oglinda morții. După Ceață, în 1917, Abel Sánchez: o istorie pasională, cel mai dureros experiment pe care l-am dus la bun sfârșit înfigându-mi bisturiul în cea mai teribilă tumoare obștească a castei noastre spaniole. În 1921 a văzut lumina tiparului romanul meu Mătușa Tula, care, în ultima vreme - grație traducerilor în germană, olandeză și suedeză -, a găsit receptare și ecou în cercurile freudiene din Europa Centrală. În 1927 a apărut la Buenos Aires romanul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de acasă și din patrie. Odată scrise, destul precipitat și febril, le-am citit filele ce alcătuiau Cum se face un roman mai întâi lui Ventura García Calderón, peruan, și, după aceea, lui Jean Cassou, francez - și-n egală măsură spaniol și francez - încredințându-i-le acestuia din urmă pentru a le traduce în franceză și a le publica în vreo revistă din Franța. Nu voiam, din diverse motive, să apară întâi textul spaniol original. Și așa s-a făcut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Jean Cassou, francez - și-n egală măsură spaniol și francez - încredințându-i-le acestuia din urmă pentru a le traduce în franceză și a le publica în vreo revistă din Franța. Nu voiam, din diverse motive, să apară întâi textul spaniol original. Și așa s-a făcut că, după ce-a fost tradusă de Cassou, lucrarea mea a apărut sub titlul Comment on fait un roman, precedat de un „Portrait d’Unamuno“, de același Cassou, în numărul din 15 mai 1926
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Nr. 670, anul 37, tomul CLXXXVIII) ale bătrânei reviste Mercure de France. Când a apărut traducerea mă aflam deja aici, în Hendaye, unde sosisem la sfârșitul lui august 1925 și unde am și rămas în pofida presiunii exercitate de către tirania pretoriană spaniolă asupra guvernului Republicii Franceze ca să mă îndepărteze de frontieră, scop în care, din partea dlui Painlevé, președintele de atunci al Cabinetului francez, a venit să mă viziteze prefectul departamentului Pirineii de Jos, anume sosit de la Pau, dar fără a izbuti, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cei ce zic: „De mine nu râde nimeni!“ Aș vrea să nu spun nimic despre ultimele retușuri ale portretului pe care mi l-a făcut Cassou, dar nu-mi pot interzice două, trei vorbe despre așa-numitul fond al nihilismului spaniol. Cuvântul nu-mi place. Nihilism ne sună sau, mai bine zis, are pentru noi un gust rusesc, cu toate că un rus va spune că termenul său e nicevism; nihilism a fost numit cel rusesc. Nihil e însă un cuvânt latinesc. Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
au și împlinit doi ani și ceva mai mult de jumătate de când am scris la Paris rândurile acestea și azi le reparcurg aici, în Hendaya, cu ochii la Spania mea. Doi ani și ceva mai mult de jumătate! Când grijile spaniole care vin să mă viziteze mă întreabă referitor la tiranie: „Cât va mai dura?“, le răspund: „Atâta cât vreți“. Și dacă-mi spun: „Va mai dura mult, după cât se pare!“, eu: „Cât? Încă cinci ani, douăzeci? Să presupunem că douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a Frumosului Burgundiei, primul Habsburg al Spaniei, odată cu care a intrat la noi - e vorba de Contrareformă - tragedia în care încă trăim. Bietul prinț Don Juan, ex-viitorul Don Juan al III-lea, cu care s-a stins posibilitatea unei dinastii spaniole cu adevărat neaoșe! Clopotul din Fuenterrabía! Când îl aud mi se răscolește sufletul. Și așa cum în Fuerteventura și în Paris m-am apucat de făcut sonete, aici, în Hendaya, m-am apucat, mai presus de orice, să fac balade. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
arhitectonice. Și între timp își spunea: „Cum se va termina istoria aceea?“ Așa ceva îmi spuneam și eu când îmi imaginam acel pasaj din romanul meu: „Cum se va sfârși acea istorie din vremea Directoratului și care va fi soarta monarhiei Spaniole și a Spaniei?“ Și devoram - așa cum continui să devorez - jurnalele, și așteptam scrisori din Spania. Și scriam acele versuri din sonetul LXXVIII din cartea mea De la Fuerteventura la Paris: Și Revoluția este-o comedie de Domnul inventată contra plictiselii. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Juan Pie de Puerto , de unde este acel singular doctor Huarte de San Juan, cel cu Examen de ingenios, la San Juan Pied de Puerto, de unde râul Nivelle coboară la San Juan de Luz . Și acolo, în bătrânul orășel navarrez, odinioară spaniol și astăzi francez, așezat pe o bancă de piatră în Eyalaberri, învăluit în pacea împrejmuitoare, ar auzi murmurul etern al râului Nive. Și-ar merge să-l vadă cum curge pe sub podul care duce la biserică. Și câmpia înconjurătoare i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
voi ține cartea la îndemână, la căpătâiul patului, în timp ce dorm, și voi gândi că aș putea-o citi dacă aș vrea, dar fără s-o citesc. Voi putea trăi astfel? Oricum va trebui să mor, căci moare toată lumea ... [Expresia populară spaniolă e că toți dumnezeii mor...] Și între timp, Jugo de la Raza va fi reînceput să citească acea carte fără a o termina, citind-o foarte lent, foarte lent, silabă cu silabă, buchisind-o literă cu literă, oprindu-se de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Miguel de Unamuno era destituit din postul său de concejal. Era vorba deci de o reabilitare juridică a unui om care a fost și ar fi și acum îndreptățit să reabiliteze el Spania. Episodul a fost mult discutat în presa spaniolă și comentariile au fost contradictorii. Mizele au fost meschin politice, și de o parte, și de cealaltă. Unamuno nu are nevoie de nicio reabilitare. N-aș mai putea spune decât că, în materie de politică, trebuie să fii pregătit a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Aguado, 1958-1960. „mi pobre madre España, loca también“, în Cum se face un roman, p. XXX. Vezi articolul „Pirandello și cu mine“, inclus în volumul de față. Trimit pe cei interesați la paginile patetice consacrate de scriitorul francez pe jumătate spaniol, ca și Cassou, spiritului și sfârșitului eroic ale lui Unamuno în cartea sa Dictionnaire amoureux de l’Espagne, Plon, Paris, 2005, pp. 363-373. Observația referitoare la substituția lui o cu i îi aparține lui Germán Gullón. Unamuno propune termenul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Unamuno în Cum se face un roman. „A lo que salga“, ed. cit., p. 613. Vezi mai jos, p. XXX. Despre acest termen inventat (sp. nivola, de la novela „roman“), vezi mai jos, cap. XVII, p. 87. El Mundo Gráfico, revistă spaniolă din epocă. Se referă chiar la marele scriitor spaniol (1547-1616), a cărui operă maximă, Don Quijote de la Mancha, face obiectul unei lecturi foarte personale din partea lui Unamuno în cartea sa Vida de Don Quijote și Sancho (1905), precursoare, prin numeroase propoziții teoretice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
que salga“, ed. cit., p. 613. Vezi mai jos, p. XXX. Despre acest termen inventat (sp. nivola, de la novela „roman“), vezi mai jos, cap. XVII, p. 87. El Mundo Gráfico, revistă spaniolă din epocă. Se referă chiar la marele scriitor spaniol (1547-1616), a cărui operă maximă, Don Quijote de la Mancha, face obiectul unei lecturi foarte personale din partea lui Unamuno în cartea sa Vida de Don Quijote și Sancho (1905), precursoare, prin numeroase propoziții teoretice, a Ceții. Luis Taboada (1848-1906), ziarist și scriitor spaniol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
spaniol (1547-1616), a cărui operă maximă, Don Quijote de la Mancha, face obiectul unei lecturi foarte personale din partea lui Unamuno în cartea sa Vida de Don Quijote și Sancho (1905), precursoare, prin numeroase propoziții teoretice, a Ceții. Luis Taboada (1848-1906), ziarist și scriitor spaniol, originar din Vigo (Galicia). Articole și proză satirică de moravuri. Francisco de Quevedo y Villegas (1580-1645), unul din cei mai mari scriitori și poeți spanioli ai tuturor timpurilor, satiric și moralist, adept al conceptismului. Vezi Don Quijote, I, 2. „La del
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Sancho (1905), precursoare, prin numeroase propoziții teoretice, a Ceții. Luis Taboada (1848-1906), ziarist și scriitor spaniol, originar din Vigo (Galicia). Articole și proză satirică de moravuri. Francisco de Quevedo y Villegas (1580-1645), unul din cei mai mari scriitori și poeți spanioli ai tuturor timpurilor, satiric și moralist, adept al conceptismului. Vezi Don Quijote, I, 2. „La del alba sería“, primele cuvinte cu care începe Don Quijote, I, 4, antecedentul lui „la“ fiind „hora“, „ceas“, la finalul cap. 3. Giacomo Leopoardi (1798-1837), spirit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în legătură și cu suferințele prin care a trecut însuși Miguel de Unamuno în octombrie 1897, fapt consemnat și în Jurnalul intim postum, publicat în românește tot la editura Polirom (ed. a II-a, 2007). Vicente Pastor (1879-1966), renumit toreador spaniol contemporan, în perioada sa activă, cu Unamuno. Estocada este „înfigerea spadei, din poziția stând pe loc, în taurul care atacă pentru ultima oară“. Aluzie la metoda maieutică a lui Socrate (c. 469-399 î.Cr.), filozoful grec a cărui gândire ne e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Ioan Evanghelistul, care a scris Apocalipsa pe insula Patmos din Marea Egee. Bufnița este pasărea Minervei, zeița romană a înțelepciunii și-a artelor. Cf. Mt., 6, 34: „I-ajunge zilei răutatea ei“. Vezi mai sus, p. ..., nota 19. Periodic local. Așezare spaniolă din provincia La Coruña (Galicia). În text: bable (< rădăcina onomatopeică babl, „vorbire confuză și bâlbâită“), varietate dialectală a asturoleonezei, limbă romanică indo-europeană care s-a vorbit în Asturias și León și care subzistă și azi în unele zone asturiene, leoneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Machado Ruiz (1874-1947) poet și (în colaborare cu fratele său) dramaturg, fratele lui Antonio Machado Ruiz (1875-1939), poet, eseist și prozator (publicând și sub heteronimele de Abel Martín și Juan de Mairena), una din cele mai importante figuri ale modernismului spaniol. Eduardo Benot (1822-1907), om politic și filolog spaniol, autor de drame, comedii, poezii, articole jurnalistice și studii de fizică și matematică. A coordonat elaborarea unui Diccionario de ideas afines (1898-1899). Celebrul personaj, proxeneta prin excelență, al capodoperei La Celestina o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fratele său) dramaturg, fratele lui Antonio Machado Ruiz (1875-1939), poet, eseist și prozator (publicând și sub heteronimele de Abel Martín și Juan de Mairena), una din cele mai importante figuri ale modernismului spaniol. Eduardo Benot (1822-1907), om politic și filolog spaniol, autor de drame, comedii, poezii, articole jurnalistice și studii de fizică și matematică. A coordonat elaborarea unui Diccionario de ideas afines (1898-1899). Celebrul personaj, proxeneta prin excelență, al capodoperei La Celestina o tragicomedia de Calisto y Melibea (1499, 1501), de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
tremante. / Galeotto fu il libro e chi lo scrisse“ [„Atunci, în tremur tot, m-a sărutat... / Galeot fu basmul și-autorul lui“ - Trad. de G. Coșbuc.] „Marele Galeoto“ e lumea clevetitoare și înclinată spre rău. Ramón de Campoamor (1817-1901), poet spaniol care s-a bucurat în epocă de o foarte mare popularitate. Referire la un exemplu atribuit filozofului scolastic francez Jean Bouridan (1300?-1360?) pentru a-i caricaturiza concepția despre termenul mediu în silogism și în determinarea naturii libertății psihologice. Libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mediu în silogism și în determinarea naturii libertății psihologice. Libertatea umană, după el, constă în capacitatea de a alege între două sau mai multe alternative deopotrivă de atrăgătoare. Acesta e sensul conferit expresiei de către Unamuno (Mario J. Valdés). Valdepeñas, oraș spaniol situat în provincia Cuidad Real. Ricardo Becerro de Bengoa (1845-1902), scriitor și publicist spaniol. Prudențiu (Aurelius Prudentius Clemens) (348-c. 415), născut în Spania (Tarraconensis, probabil chiar la Tarragona de astăzi), cel mai mare poet creștin de expresie latină, lirică apologetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]