4,318 matches
-
încercat să vorbească despre lipsa de «umanitate» a personajelor, despre caracterul de «obsesie» pe care l-ar căpăta în această piesă fonta și oțelul și care ar semăna cu un «destin implacabil», un fel de «fatum» din tragediile antice. Asemenea speculații sunt, repetăm, burgheze și se nasc din faptul că acei care le susțin, se află încă departe de preocupările adânci ale clasei muncitoare, de acele realități care marchează tocmai mersul ei înainte, nașterea omului socialist (...). Astfel a fost posibil ca
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
patru ani mai mic decât mine, și a putut prinde cel mult o admitere la sociologie, în anul terminării liceului. După aceea, a urmat "armata lungă" care, probabil, iarăși l-a perturbat. E posibil, dar repet, noi facem aici niște speculații, plecând de la niște evenimente recente și... spectaculoase, e adevărat, dar fără a avea acces real la interioritatea subiectului în studiu. Nici măcar n-am vorbit direct cu el de foarte multă vreme... Poate va face el însuși, cândva, o mărturisire completă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Dinu Patriciu, frații Micula, care dețin trustul Realitatea, N 24 și așa mai departe. Dan Voiculescu. Toți acești oameni și-au construit averile pe alte operațiuni. Dan Voiculescu pe uree, frații Micula pe răcoritoarele de la Oradea, Sorin Ovidiu Vântu pe speculații financiare, și acuzele planează în continuare asupra lui în legătură cu FNI-ul, iar Dinu Patriciu pe afaceri petroliere. Dacă au bani, cumpără ziare, cumpără redacții, cumpără jurnaliști cu totul. Cu bani se poate face orice în momentul acesta". Iar pentru cei
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
descoperirea că cea mai banală conversație poate deveni intensă și plină de un "sens" aparent dacă introducem pauze arbitrare printre rândurile dialogului. Această cascadorie a deschis un vid pe care criticii au dat năvală să-l umple cu propriile lor speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea experienței umane, vieții și morții etc. Lucrul era cu atât mai surprinzător cu cât Pinter nu avea nici un fel de pretenții intelectuale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
redate în toată simptomatologia lor, cu sublinieri principiale și în stil foarte concis, aforistic, nelipsind circumstanțele îmbolnăvirii pacientului. Multe din aforismele sale circulă și azi didactic. Hippocrat caută să-i lase medicinei înțelepciunea (sofia) ei, încercând s-o debaraseze de speculația filosofică, în mod expres de cea magică. Cărțile sale au fost fructificate și-n marginea lor au apărut interpretări, comentarii, analize, adaptări, sinteze, luminate de conexiunea știință-conștiință. Principiul necesității în funcționarea sănătății este capital și valabil. De asemenea principiul corelării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
supranatural. în mod direct sau indirect, creștinismul exercită o acțiune extrem de importantă asupra dezvoltării medicinei în această epocă. Credința care se răspândește din ce în ce mai mult la aceste popoare la care sensibilitatea mistică era pregătită de evenimentele politice și sociale, ia locul speculației filosofice care era deja minată de scepticism. Dorința de penitență și salvare care traversează umanitatea îndurerată își găsește expresia în fuziunea gândirii medicale cu gândirea religioasă. Adorarea lui Christos, considerat ca Salvatorul tuturor relelor fizice și morale reduce adorarea lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin creație, prin originalitate. Scepticul filosof Franz Sanchez (1552 - 1632), profesor de medicină la Montpellier și la Touluse, va critica pe Cardanus și pe Fracastoro, ca și pe alți corifei ai Medicinii Renașterii, care s-au dedat, crede el, la speculații stranii. Sanchez este și el un experimentalist, pentru care observația trebuie să releve exactitatea raportului cauză-efect și obiect-subiect. PERSONALITĂȚI MEDICALE REPREZENTATIVE ALE RENAȘTERII UN ANATOMIST : ANDREAS VESAL (1514 - 1564) Descendent dintr-o familie de medici belgieni de origine germană, Vesal
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care Paracelsus a încercat să o desprindă de alchimie, care împreună cu iatro- fizica și iatro-mecanica pun în lumină sisteme medicale care restrâng manifestările fiziologice și patologice la fenomene chimice, fizice, mecanice (iatros = medic). Secolele următoare vor aprofunda și extinde speculația, ca și experimentarea, conturând mai bine aceste discipline medicale. Nimeni nu trebuie să rămână deconcertat, auzind că și unii raționaliști și experimentaliști ai Renașterii și ai sec. al XVII-lea elogiază alchimia, precum Newton sau eruditul medic anatomist David Ryckaert
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai bine imaginea sistemului deschis al științelor medicale în care apar noi domenii: anatomie generală, fiziologia tisulară, a reproducerii și nervoasă, anatomie patologică, dermatologie, cardiologie, obstetrică etc. începe o structurare dinamică, încurajatoare și obiectivă, dar medicina este încă tributară ambiguităților, speculației arbitrare, fapt ce demonstrează că deși beneficiază de un îndelung trecut, ea se află pe cale de transformare spre medicina modernă propriu- zisă. La progresul medicinei participă medici englezi, italieni, germani, francezi, belgieni, danezi etc., precum și filosofia metodologică și științele exacte
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
operant. Entuziasmul e pândit de scepticism. Absolutizarea, alimentată de cultul rațiunii speculative, creează riscuri, uneori deziluzii. Invocarea eticului, omului, poporului, de către advocații secolului, în alertă istorică, are ecou mai mult în marginea societății. Adevărata morală nu se lasă la cheremul speculațiilor. Ea are valoare de lege, totdeauna și oriunde valabilă. Bunul simț, forjat din secolul al XVII-lea, operează retușuri. Dar scăpărările de idei, ambiții, imperative sociale și dorinți individuale se însoțesc de bunele intenții și crezuri în progresul care trebuie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Magendie dezvoltă farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale unor înaintași, Magendie se înscrie între creatorii medicinei moderne, dincolo de exagerările sale. Dacă în sec. XVIII rolul sistemului nervos se intuiește, (Hoffman Cullen, Brown), cu studiile experimentale făcute de Magendie și Pierre Flowens (1794 - 1867), medicina sistemului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
În concepția anticilor, atomii reprezintă cărămizile fundamentale ale materiei, fiind invizibili, indivizibili, impenetrabili și eterni. Diversitatea lumii materiale rezultă din combinarea unui număr finit de atomi. Pentru că teoria nu avea susținere experimentală, multă vreme atomismul a fost considerat doar o speculație. Concepțiile lui Democrit au fost vehement criticate de Aristotel (389-322 î.Hr.). După Aristotel, materia este continuă și infinit divizibilă, ceea ce înseamnă că nu există atomi. Teoria lui Aristotel se baza pe existența a patru elemente fundamentale: Pământ, Apă, Aer și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
lui Roentgen a fost tiparită în Anglia la 23 ianuarie 1896, în revista Nature și la 14 februarie în revista Science, iar în Franța la 8 februarie în LÉclairage Électrique. Asupra acestui moment au existat o serie de variante și speculații, mai mult sau mai puțin romanțate, datorită în principal punctului din testamentul lui Roentgen, prin care dorea ca după moartea sa, toate hârtiile, inclusiv notele de laborator, să fie arse fără a fi citite. La baza acestei mari descoperiri au
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de la Cana Galileei ar fi fost nunta lui Iisus cu Maria Magdalena, că ea ar fi avut un statut privilegiat între apostoli, ceea ce ar fi stârnit invidia și protestul lui Petru. Ei pun la îndoială celibatul lui Iisus și fac speculații cu privire la relațiile intime cu Maria Magdalena, că ea ar fi fost nu numai ucenica lui Iisus, dar și însoțitoarea cea mai intimă. A iubit-o mai mult decât pe toți ucenicii Săi și obișnuia s-o sărute pe gură, se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fi fost nu numai ucenica lui Iisus, dar și însoțitoarea cea mai intimă. A iubit-o mai mult decât pe toți ucenicii Săi și obișnuia s-o sărute pe gură, se spune în Evanghelia după Filip. Și, cea mai excentrică speculație este aceea că, unul dintre descendenții lui Iisus și ai Mariei Magdalena s-ar înrudi cu familia Merovingienilor și că ar fi ajuns pe tronul Franței. Deși cele mai multe referiri cu privire la Maria Magdalena sunt acelea care o încadrează în categoria desfrânatelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care i-a cerut un autograf pe cartea Les Huit Paradis și permisiunea soțului George Bibescu să corespondeze cu ea. Soții Bibescu au fost invitații kronprinzului la Berlin, la Weimar unde gazda i-a dedicat un sonet. S-au făcut speculații în legătură cu relațiile lor de intimitate, răutăcioșii le-au susținut. Prințul Charles-Louis de Beauvau-Craon, unicul moștenitor al castelului Haroué, s-a îndrăgostit nebunește de ea, mai mult, i-a cerut să divorțeze pentru a se căsători cu el. Relațiile cu acesta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Horațiu au scris despre ele destul de obscur pentru a fi nevoie de interpreți, iar cei care au binevoit să le facă cunoscute până acum nu le-au explicat adesea decât în calitate de gramaticieni sau filosofi. Cum aveau mai mult studiu și speculație decât experiența teatrului, lecturarea lor ne poate face mai docți, dar nu ne poate lămuri foarte sigur pentru a reuși în această privință." 3.1. Cele șase elemente constitutive ale piesei de teatru Aristotel definește piesa de teatru prin suma
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Nefaste, cu indicații specifice pentru diferitele părți ale fiecărei zile6. Din „sfaturi ale Zeului”, visuri care apar și În Învățătură pentru Merikara și În care sunt prezentate ca dovezi ale grijii și iubirii zeului pentru oameni, acestea devin material pentru speculații specializate; și, de multe ori, calitatea de zile faste sau nefaste derivă din fapte mitice care, la origine, au avut loc În acea zi; desigur, sensul religios s-a pierdut În concretețea manualului practic. 21. O TEOCRAȚIETC "21. O TEOCRAȚIE
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mult mai mare decât al celor din Îngusta Vale a Nilului. În acest fel, cel mai simplu dintre miturile egiptene a cunoscut un orizont de civilizație mult mai amplu și a avut rezonanțe ecumenice. S-a cercetat Îndelung dacă de la speculația teologică s-a mers la alte experiențe (cum ar fi cea gnostică) și s-a ajuns la unele concluzii justificate 2. Dar preferăm să ne oprim aici, În zorii unei experiențe care depășește cu mult sarcina noastră. BibliografieTC "Bibliografie" Allen
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al lui Dumuzixe "Dumuzi". Inanna/Iștarxe "Iștar" a fost preamărită În multe imnuri, În care se simte o devoțiune realmente afectuoasă pentru zeiță. 7. Alți zei de seamă sau foarte venerațitc "7. Alți zei de seamă sau foarte venerați" În speculația și/sau practica religioasă un rol important l-au avut și divinități ca Erișkigal, Ninurtaxe "Ninurta", Nergalxe "Nergal" (sau Erraxe "Erra") și Dumuzixe "Dumuzi"/Tammuzxe "Tammuz", despre care am avut deja ocazia să vorbim. Merită amintit aici și zeul Nabûxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ales Inanna/Iștarxe "Iștar". Celxe "Cel" de-al doilea adevăr este că lucrurile create sunt valoroase. O declarație explicită În acest sens se află În En¿ma eliș (tab. VI, 36), care le numește „lucruri frumoase” (nikl³ti). c) Guvernarea lumii Speculația mesopotamiană afirmă că lumea, pe lângă faptul că a fost creată de divinitate, este și menținută În ordine, deci guvernată, tot de acesta. Există diferite mituri care conțin această doctrină; de exemplu, mitul sumerian Inanna și Enkixe "Enki", În care se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
solare precum Yarhibolxe "Yarhibol", Malakbelxe "Malakbel", Shamsh. În timp ce acesta din urmă era cu siguranță la origine un zeu solar prin excelență (numele Înseamnă „soare”), ceilalți doi au dobândit abia Într-o a doua etapă astfel de contații, ca urmare a speculațiilor teologice despre care s-a pomenit, În care a subzistat tendința astrală ce caracterizează, Începând cu această epocă, religiile Orientului preclasic. Pentru mileniul I Î.Hr., unicul izvor neepigrafic este reprezentat de legendara tradiție biblică (2 Cronici 8, 1-6), care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
probabil cu Ishtarxe "Ishtar"/Astartexe "Astarte". Faptul că cele două divinități au format un binom tradițional este demonstrat de existența cultului adus unei entități divine cu nume „dublu”, Bolastarxe "Bolastar", format din două teonime care alcătuiesc o pereche izvorâtă din speculația teologică. Yarhibolxe "Yarhibol" („Lunaxe "Luna" șlui?ț Bolxe "Bol"”; pentru alți cercetători, teonimul ar Însemna „mesager al lui Bol”) este un zeu cu trăsături solare ce i-au fost atribuite cu siguranță Într-o a doua fază, ca rezultat al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
contribuia la revizuirea critică a mitului. 4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetățiitc "4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetății" În timp ce atenienii de pe treptele amfiteatrului lui Dionysosxe "Dionysos" asistau periodic la concursurile de tragedii, În Atenaxe "Atena" lua formă sistematică speculația filozofică asupra discursului mitic. În această fază a istoriei sale, măsura distanței ce separa Atena de restul Greciei este dată În mod eficient de figura lui Socrate, al cărui cuvânt se răspândea liber În cetate, În timp ce, dimpotrivă, la Sparta erau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mistică și critica religiei oficiale Eshatologia și soteriologia misteriilor rămâneau oricum compatibile cu dimensiunile și limitele sistemului politeist. Însă când cetățile și-au atins perioada de maximă Înflorire, religia tradițională a devenit obiectul criticii anumitor mișcări care așezaseră În centrul speculației lor destinul de dincolo de viață al omului. Erau expresii filozofico-religioase, reprezentate În special de orfici și pitagoreici, care făceau apel la strâmtorarea provocată de tensiunile sociale și economice. În opoziția lor față de modelul cultural tradițional sau În Încercările de a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]