11,661 matches
-
în afara structurilor sociale operatorii. Totuși, construcția subiectivă a identității individualizate activează și alte mecanisme care sunt pe cât de personale, pe atât de asociate privatității. Mecanismele construcției identitare sunt emoționale și acționale, compensatorii și promotoare. Identitatea construită filtrează mesajele obiective sau subiective ale socialului, poziționează individul în raport cu ele, condiționează și orientează acțiunea individuală. De exemplu, cineva nu dispune de resurse pentru că a căzut în sărăcie. Sărăcia sa este individualizată, dar prin aceasta nu este mai puțin sărac. Totuși, datorită individualizării și identității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să se releve eficient în acțiuni și strategii de viață generatoare de prosperitate economică și confort psihologic. Inegalitățile recente sunt, pe de o parte, adăugate ca o specie nouă și distinctă în clasa mai cuprinzătoare a inegalităților. Ele sunt efecte subiective ale acelui sine individual care este ineficient social, afectat de maladiile tranziției și căzut în incapacitatea de acțiune. Pe de altă parte, inegalitățile recente au o funcție metasocială în măsura în care preiau și amplifică inegalitățile clasice și efectele lor. Individualizarea nu modifică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să zicem, apare ca rezultat al gestiunii individuale a vieții de care săracul însuși este făcut responsabil: ești sărac întrucât ai optat pentru o asemenea stare, perseverezi în ea și ești responsabil pentru ea. Problemele sociale devin probleme psihologice sau subiective analizate în termenii capacităților și calificărilor individuale, ai adecvării sau inadecvării acestora în raport cu jocurile pieței, ai anxietății și conflictelor sau ai încrederii în sine. Crizele individuale se substituie crizelor sociale, inegalitățile individualizate se substituie pe scena socială inegalităților sociale, abordările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
starea de sărăcie, marginalizarea sau excluderea socială corespund, prin lipsa de resurse, inegalităților economice. Totuși, acestea, individualizate cum sunt, au efecte asupra construcției identității personale, mai ales asupra autoevaluării sinelui sau asupra concepției despre sine. Inegalitatea obiectivă este și una subiectivă. Pe de altă parte, inegalitățile recente sunt și autonome în raport cu cele clasice, constituind un domeniu distinct al inegalităților, întrucât au un caracter subiectiv și sunt derivate din modul de gestionare a sinelui și a identității personale în raporturile cu alții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identității personale, mai ales asupra autoevaluării sinelui sau asupra concepției despre sine. Inegalitatea obiectivă este și una subiectivă. Pe de altă parte, inegalitățile recente sunt și autonome în raport cu cele clasice, constituind un domeniu distinct al inegalităților, întrucât au un caracter subiectiv și sunt derivate din modul de gestionare a sinelui și a identității personale în raporturile cu alții și cu instituțiile sociale. În condiții de individualizare a inegalităților și de multiplicare a oportunităților, inegalitățile recente, subiective cum sunt, ajung ele însele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inegalităților, întrucât au un caracter subiectiv și sunt derivate din modul de gestionare a sinelui și a identității personale în raporturile cu alții și cu instituțiile sociale. În condiții de individualizare a inegalităților și de multiplicare a oportunităților, inegalitățile recente, subiective cum sunt, ajung ele însele să genereze inegalități obiective clasice. Sigur că este mult mai dificilă specificarea inegalităților recente, ca să nu mai vorbim despre măsurarea sau includerea lor în analize teoretice care ar da seamă de realitățile sociale actuale. Cercetătorii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a unui început”. În prezent, asistăm la o bulversare a „modalităților de dominare”, la „apariția unui nou „spațiu inegalitar” ce nu se adaugă pur și simplu inegalităților clasice, ci solicită reformularea „chestiunii sociale” pentru a include consecințele agravării inegalităților recente subiective. Sociologia clasică, obișnuită să deducă mecanic „explicația conduitelor” subiective din „poziția ocupată” social de o persoană, trebuie să depășească această „taxonomie” saturată de lacune și distorsiuni pentru a deveni contemporană cu individualizarea și cu construcțiile identitare ale persoanelor, pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a „modalităților de dominare”, la „apariția unui nou „spațiu inegalitar” ce nu se adaugă pur și simplu inegalităților clasice, ci solicită reformularea „chestiunii sociale” pentru a include consecințele agravării inegalităților recente subiective. Sociologia clasică, obișnuită să deducă mecanic „explicația conduitelor” subiective din „poziția ocupată” social de o persoană, trebuie să depășească această „taxonomie” saturată de lacune și distorsiuni pentru a deveni contemporană cu individualizarea și cu construcțiile identitare ale persoanelor, pentru a da seamă de spațiile inegalitare clasice, dar și de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
social apar insule și arhipelaguri, chiar continente sociale ale identităților agregate. Diferențele dintre identitățile individuale apar astfel ca urmare a agregării celor similare și ca diferențe identitare de tip social. Formele cele mai reprezentative ale acestor diferențe identitare sunt inegalitățile subiective dintre instalați și marginali sau excluși, dintre dominanți și dominați, dintre avuți și săraci, dintre cei care au un loc de muncă și șomeri, dintre cei cu „capital relațional” și cei izolați și însingurați etc. Abundența și diversitatea resurselor (economice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
riches, înzorzonată de simboluri ale bogăției, dar trădați de sărăcia inventivității rutiniere și atât de vulgare a sinelui. Inegalitățile recente apar ca niște produse ale unor mecanisme economice, instituționale, politice și culturale ce se instituie concomitent pentru a genera decalaje subiective individuale. Mai întâi, avem în vedere schimburile economice care concură la construcția economiei de piață și a pieței ca reglator fundamental al tuturor tranzacțiilor. Privatizarea, construcția și garantarea drepturilor de proprietate, acumularea și repartizarea bogăției și redistribuția veniturilor generează o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mediocritatea conversațiilor sau cu rutinizarea reacțiilor/etalărilor. Simbolurile preluate pentru fixarea identității au un singur fundament - bogăția - și o singură sursă - reveria ostentației. În felul acesta, cei care le adoptă se află într-o stare acută de precaritate identitară: reflecția subiectivă este atât de săracă, încât este proporțională cu ostentația. Altfel spus, cu cât este mai ostentativ expusă, cu atât este mai săracă subiectiv și mai dependentă social de cei care sunt așteptați să o recunoască sau să o suporte. Inegalitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În felul acesta, cei care le adoptă se află într-o stare acută de precaritate identitară: reflecția subiectivă este atât de săracă, încât este proporțională cu ostentația. Altfel spus, cu cât este mai ostentativ expusă, cu atât este mai săracă subiectiv și mai dependentă social de cei care sunt așteptați să o recunoască sau să o suporte. Inegalitatea pe care o etalează este una a sărăciei reflexive și subiective în condiții de abundență a resurselor materiale disponibile. Funcționarii publici mai vechi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spus, cu cât este mai ostentativ expusă, cu atât este mai săracă subiectiv și mai dependentă social de cei care sunt așteptați să o recunoască sau să o suporte. Inegalitatea pe care o etalează este una a sărăciei reflexive și subiective în condiții de abundență a resurselor materiale disponibile. Funcționarii publici mai vechi se fixează în reguli birocratice, în supunere aparentă și lipsă de performanță. Socializarea lor instituțională este atât de perfectă, încât nu-i loc pentru fantezie, emoție sau căutare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identitatea stigmatului de excluși sau marginali, care îi încarcă adesea cu ura neputinței. Aceste ultime două categorii se fixează individual și social în identități prefabricate, ce îi postează în arii precare ale individualizării. Lipsiți de reflexivitatea propriei construcții, rămân cantonați subiectiv într-o stare a lipsei de sens al vieții. Retragerea este o construcție identitară bazată pe ascunderea în invizibilitatea socială în vederea consacrării unui sine care își conservă liniștea odată cu ignorarea, măcar aparentă, a unei mari părți dintre cele care se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la sat, se pensionează de timpuriu, își cultivă propria grădină sau gospodărie de subzistență, nu participă la evenimente sociale sau politice, citesc literatură clasică, nu deschid televizorul decât pentru a vedea telenovele sau emisiuni culturale liniștite, își explorează propria interioritate subiectivă fără altă intenție decât pentru a se prospecta, se identifică adesea cu credința religioasă sau cu cercetarea științifică etc. Cultura petrecerii timpului este bazată pe o reverie dilatată și distanțată de orice proiect al vieții alternative. Timpul pentru ei nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Unii aplică strategii de genul fixării, retragerii sau preluării, pe când alții dezvoltă strategii de „inventare a sinelui”, adică de prospectare a oportunităților și riscurilor și de dezvoltare creatoare a unor traiectorii biografice de succes. Între unii și ceilalți apar inegalități subiective care, prin efectele lor, sunt similare și poate chiar mai dramatice decât inegalitățile clasice de tip material. Deocamdată suntem abia la începutul studierii și evaluării inegalităților recente și a consecințelor lor. Pe măsură ce vizibilitatea lor individuală și socială va crește, necesitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
manifestarea liberă a feminității în parteneriat uneori prin inseminare artificială, iar alteori chiar în mod independent; oricum, nu în subordine față de masculinitate. Eliberate și de constrângerile religioase, femeile decid dacă să aibă copii, când și câți să fie; maternitatea este subiectiv intențională și obiectiv realizabilă cu sau fără bărbați. Normativitatea sexuală nu mai este decisă și impusă de bărbați, ba chiar poate fi descoperită, explorată și dezvoltată în contra lor și fără ei. 5. Familia nucleară a creat spațiul de manifestare a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
măcar în prima copilărie, dar pe care nu pot evita să-i perceapă ca obstacole în calea competitivității carierei ocupaționale, care le determină să-și reducă ambițiile și chiar să caute dependența financiară. Capcana conflictuală își relevă contururile obiective și subiective între evadarea din și reconectarea la vechiul status al dependenței. Atitudinile și comportamentul cotidian oscilează între cele două extreme. Între „datoriile” familiale și autonomia personală se instituie alegeri dramatice și timpul insuficient pentru a le onora conștiicios pe toate. Formarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a familiei. Intenția autorului a fost să reconstituie copilăria și adolescența personajului central, dar treptat acesta rămâne în fundal, în prim-plan intrând o serie de secvențe narative și diverse portretizări satirice. Dorind doar să demonstreze ideea de „destrămare”, naratorul, subiectiv și plin de o umoare neagră, stupefiat de caracterul larvar al existenței semenilor săi, se lansează uneori în diatribe dure, într-o exprimare când familiar-vulgară, când inflamată de sarcasm, de un retorism patetic, mai degrabă specific gazetăriei decât genului epic
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
ei trebuie să fie supuse, cu timpul, verificărilor științei, convins că numai experiența și practica sunt capabile de a confirma sau de a infirma o teorie. În virtutea acestei concepții, s-a arătat un adversar statornic al dogmelor și al motivărilor subiective și a admis legitatea, socotind legile drept concepte universale, valabile pentru toate domeniile existenței. Adept al teoriilor evoluționiste, pe care le-a aplicat în câmpul activității umane, el a fost ostil teoriei fixismului. Din unghiul pozitivismului a privit și cercetarea
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
Hortensiei Papadat-Bengescu. Scrie studii de poetică și semiotică în volume colective: Studii de stilistică, poetică, semiotică (1980), Semiotică și poetică (I, 1984). Farmecul personalității critice vine la M. din iscusința oralității, debitul intens și persuasiv al ideilor, gradul de implicare subiectivă în actul comunicării. Demersul critic este conceput ca o ieșire în agora, ca o participare la viața cetății, destinat să mobilizeze și să convingă. Cronica dramatică, spontană și degajată, e întotdeauna centrată pe o problematică teoretică, după cum articolele de sinteză
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
rescrise. În fața acestei provocări, am decis ca Bufnița din dărâmături să păstreze în linii mari ezitările primei redactări. Îmi propun, în același timp, ca acest volum să fie o ediție definitivă. Doresc să mulțumesc tuturor celor care au sprijinit vocea subiectivă a acestei cărți și, mai ales, soției mele Ema. M-am bucurat totodată de sfatul părintesc și prietenesc al unor slujitori ai altarului, pe care doresc să-i menționez: ieromonahul Iustin Marchiș de la biserica Stavropoleos din București, în prezența căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Evangheliei, a oferi ospitalitate în actul rostirii - toate acestea reprezintă gestul complementar participării liturgice la taina euharistică a Bisericii. Din păcate, parohiile au devenit în vremurile noastre o entitate vagă, cu granițe variabile, dictate prea des de arbitrarul unor opțiuni subiective. În compensație, am putea să clădim din parohia virtuală a literelor câteva forturi ale credinței, prin alianța între inteligență și har, entuziasm și hărnicie. Unui creștin nu-i stă bine în postura de chibiț îmbufnat pe tușa istoriei și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
centrale și locale. Numeroși lideri ai comunității românești continuă să trateze problemele acestei minorități cu semeție afumată și cinism iresponsabil. Independent de măsurile administrative luate, ne revine fiecăruia obligația unui surplus de atenție, înțelegere, deschidere și creativitate. În afara acestei aproprieri subiective față de chestiunea țigănească, Bisericii îi revine o importantă funcție de asanare morală. Teologia creștină predă științele comunicării orizontale numai cunoscând arta dialogului liturgic pe verticală. În fond, conceptul politic de egalitate civică provine, pe căi indirecte, din teologia paulină a Noului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
uitarea, pe atât de necesară devine iertarea- un act esențial care restituie demnitatea persoanei și libertatea sa interioară. În creștinism, iertarea nu este o opțiune, ci o datorie, născută din convingerea că pocăința reprezintă doar etapa tristă dintr-o transformare subiectivă care aspiră la seninătate. Ca să înțelegi asta trebuie să ieși din cadrele legalismului. Nu ar fi decât o biruință a răului să credem că miracolul binelui cotidian nu răscumpără anii răvășiți de acute infidelități. Trecutul nu este definitiv și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]