5,950 matches
-
toamnă și postul Crăciunului. Studiu etnografic, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, București, 1914, p. 22. 18 Ibid. 19 Ibid., p. 25. 20 Transpusă în termeni țărănești, scena Bunei Vestiri conține elemente de absolută erezie: "După aceea Gavril Blagovecinicul a suflat cu Duhul Sfânt asupra ei și s-a zămislit într-însa Iisus Hristos, Mântuitorul lumii" Simion Florea Marian, Legendele Maicii Domnului, p. 40. 21 Mathei, 27:46, BB. 22 Simion Florea Marian, op. cit., p. 248. 23 Ibid., p. 224. 24
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Hodocin (spre a utiliza numele cel mai des întâlnit în documente), al cărui univers formativ n-a rămas cantonat în spațiul predilect al științelor tehnico-economice sau inginerești, s-a ilustrat și ca autentic om al cetății, fiind mereu atent "încotro suflă vântul veacului", în inspirata expresie a unui contemporan și, în același timp, preocupat în măsură comparabilă cu dăruirea și energia specifice corifeilor generației pașoptiste să reducă decalajul valoric, perfect conștientizat, între civilizația occidentală și lumea de care s-a legat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui Elisabeth Guigou între 2000 și 2001, a lui Ségolène Royal în 2004, înainte de a se evidenția în campania prezidențială din 2007, a lui Jack Long timp de mai mulți ani... Brusc se întâmplă ca și când un vînt de popularitate ar sufla peste institutele de sondaj, iar personalitățile se găsesc propulsate, fără un motiv aparent, în vârful clasamentelor. Cum se explică acest fenomen? Conform unor studii în psihologie, situația acestora este determinată de ceea ce numim „influența socială”. Influența socială descrie tendința de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
toate cuvintele pe care le-a tăcut și le tace în continuare în propria-i limbă, femeia libaneză își face curaj să le exteriorizeze prin limba franceză. Violențele, fanatismul, machismul, teroarea, nedreptatea devin teme privile giate, iar francofonia face să sufle asupra scriitoarelor din Liban un vînt de libertate. În acest caz cum e și cel al unor numeroși scriitori români, ruși, cehi, albanezi etc. spațiul identitar e construit pe o dilemă. Căci un francofon e cineva care a făcut o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
am încercat-o atunci cînd porțiuni neobservate ale trecutului se-arată brusc la fereastră să-mi spună că viața n-a fost tot timpul aici: o dimineață pe limba unei femei de-o noapte în zona mea de avarie. Îți suflă în față: miroase a om părăsit. Doar puterea se poate uni cu o altă putere.
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]
-
întâmplare păr și unghii care-i cresc după ce ea însăși moare moartea nu are gânduri și nici splendoare moartea nu are ovare nici uter nici obiecte fetale pielițele ei roase de dinți de femeie zboară prin aer ca niște baloane suflate de copii scotocind după îngeri de săpun care pocnesc. dolce far niente purpurie lâncezesc pe blănuri carnea ta e foarte departe nici cu vreo cange nu te-aș putea apuca de pielițe inima ta e mai aproape dar ea bate
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
l-au rostit. Acum îi spun că tăcerea îi dă viață. Toate lucrurile vor fi nori Ce și-au închipuit că sunt corp. 4 ianuarie 2007 Mă aflu singur în comun sfârșit, Nu se aude decât mirajul infinitului Ce-mi suflă peste chip. Zile tocmite cu cerul se desfată Ca limbile moarte nepovestite de nori. Mă aflu ca un cerc vrăjit înconjurând pământul. Mă spun în vis, trec prin zicerea umbrelor. Focul mi-e hrană până când Oasele scrumite ale tuturor oamenilor
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
Care s-a șters de-atîta-ndepărtare. și doar a fost lăcaș ferit cîndva De oameni, pentr-o dragoste ce doare și-acum în spaima sufletelor noastre, Dar nu mai știm să poposim în el Spre zori de zi cu păpădii albastre Suflate de un înger, din crenel...
"E un castel" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8885_a_10210]
-
cocoșul roșu care e cu ochii pe ele, și câinele meu Rex care e cu ochii pe cocoș!...) Dimpotrivă: pe la doisprezece ani, mi se înnegrise pielea de soare, rămăsesem pipernicit pe lângă ceilalți băieți și eram atât de slab încât mă sufla vântul de colo-colo, ca pe o frunză. Lucrurile s-au schimbat brusc pe la șaptesprezece ani: într-o dimineață de vară, ne-au dus cu școala la vizita medicală și ne-au pus să ne dezbrăcăm la piele; un doctor se
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
să te șmenuiască cocalarii, să-ți fure țiganii mobilul, să te pătezi cu înghețată pe cămașă, să te înșele la rest în piață, să-ți sară berea în față cînd o deschizi, să calci în căcați de cîine, să-ți sufle gagica un expirat cu țoale de firmă și mașină de o sută de mii de parai... Numai crap-uri și crap-uri, zi de zi, ceas de ceas. Cîteodată te trezești ca din pumni și-ți spui "Stai așa! Io
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de organizarea paratactică a frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața postelnicului". Descoperirea are efecte salutare pentru cel terorizat: "Ce va face? se înșelase
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
reflexul roșu". Atingerea sigiliului aprins dobândește valențe premonitorii. Fiindcă un soare muribund lasă, inevitabil, loc suflului frigid al hibernalului: astrul murdărește cu materia sa vitală "dezolate peisagii de zăpadă eternă, pe care nici un vânt de primăvară n-o va mai sufla înapoi spre norduri; iar duhul înghețului biruitor coborând mut și întunecat aproape, tot mai aproape...". Brusc, se introduce în scenă detaliul care pune în mișcare întreaga dramă. Protagonista, căsătorită cu un bărbat bogat și gelos, Mircea, este curtată de Dinu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu aparent insolubila problemă, Costache o aude pe Maria șoptind: "negriciosul nici n-a intrat în casă". Chestionată, prompt, în privința identității străinului, bătrâna adaugă: "mata n-ai de unde să știi. Boierul de câteva ori mi-a spus că dacă cumva suflu vreo vorbă, se supără foc. Nu voia să știi mata că negriciosul vine pe la el". Astfel, aflăm, grație unei insolite explicații auctoriale mascate în confesiunea unui personaj creditabil (bătrâna), că Manole a avertizat-o, la un moment dat, pe Maria
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cât și în poezia acestuia, pornind de la corelatul imagologic al literaturii, atrăgând atenția că stilul "bizantinizat" în poezie nu trebuie numaidecât asimilat expresionismului, fiind marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior, în tratarea unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la nunta-moarte a păstorului mioritic: „Brazi și păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga-i asculta/ și sufla un vânt/ Un vânt pe pământ/ Paltini că-ndoia/ brazi că despoia/ Munții răsturna.” (Mănăstirea Argeșului. În cadrul fitomitologiei, paltimul este considerat ca arbore consacrat unor zei sau eroi, mai puțin important decât bradul arbore sacru. Alături de paltin, mărul este, de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
folosești o batistă sau un șervețel pentru a nu împrăștia microbii către ceilalți. Strănutul poate fi mai puțin zgomotos, dacă vei pune un șervețel sau mâna la nas. Când îți vine să strănuți, întoarce capul într-o parte și nu sufla în fața celui cu care vorbești în acel moment. Scuipatul este un gest foarte urât și trebuie urgent să renunți la el, mai ales în prezența altora. Căscatul, introducerea degetelor în nas sau trosnirea lor, râsul zgomotos sunt alte câteva gesturi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
fabrici, luând cunoștință de problemele ce frământă pe ucenici căutând în același timp să rezolve aceste probleme. Această echipă este sub directa supraveghere a responsabilului organizatoric, lucrând împreună cu Confederația Generală a Muncii”. În „raportul” din care am citat, nu se suflă un cuvânt despre „problemele ce frământă ucenicii” și nici despre „rezolvarea problemelor”. Care va fi fost cauza? Nu cumva oamenii preferau să muncească pentru un ban decât să asculte vorbăria fără limită de timp a tov-ilor activiști? Documentul precizează și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
celulă” și a reamintit „tovarășilor de luptă proletară” de la Moara Domnească despre: „...înființarea Comperativei”. Acestea au fost doar două crâmpeie din viața de atunci a locuitorilor din Moara Domnească dar mă miră faptul că prin aceste procese verbale nu se sufla o vorbă despre i a Dacă Postul de jandarmi Valea Rea (Văleni) era subordonat Sectorului de jandarmi Codăiești, atunci Postul din Moara Domnească fusese arondat Sectorului de jandarmi Vaslui, fiind mai aproape doar cu 2-3 kilometri de orașul reședință de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sau ale Abisiniei, ceaiul din ceașca mea a fost cules în îndepărtatul Yunnan, sucul meu de fructe a fost stors din grepfruturi din Florida sau din Israel. Cămășile mele de bumbac indian au fost fabricate în Taiwan sau Macao. Îmi suflu nasul în batiste din Egipt sau în șervețele Kleenex provenite din pădurile canadiene. Ascult știrile la aparatul meu japonez, scriu ciorna acestei cărți europene cu aurul siberian sau sud-african al peniței stiloului, o bat la mașina mea japoneză Canon în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
precum și 3.000 lei în bunuri cuprinse din lenjerie, haine, juvaieruri și altele”. La acest nivel social, părinții mai obișnuiau să lase drept zestre diferite valori imobiliare - case, dughene, hambare sau terenuri agricole -, piese de mobilier, bijuterii, argintărie, tablouri, icoane suflate cu aur sau argint (în special, în cazul fetelor de preoți), sticle cu băuturi alcoolice, borcane cu dulceață ș.a. Văduvele sau femeile divorțate, care doreau să se recăsătorească, își puteau întocmi singure foile dotale. Uneori, în funcție de averea moștenită, dar și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repatrierea în orașul bucovinean Cernăuți. Ambii adolescenți evrei dețineau adeverințe eliberate de Legiunea de Jandarmi Moghilev, din Transnistria. Cu mare satisfacție, cei doi se declaraseră a fi „cetățeni sovietici”. d. Refugiați care, după ce s-au fript o dată în borșul stalinist, suflau și-n chișleag! Cu toate intimidările și amenințările aruncate de ofițerii ruși printre potopurile de invective și înjurături cazone, s-au găsit și câțiva curajoși care apucaseră să afle, probabil, că nu era OBLIGATORIE așa-zisa „repatriere benevolă”. Într-adevăr
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
făcute „...unitățile socialiste” dar și, mai ales, „...gospodăriile populației (rurale, n.n.) care au fost antrenate în obținerea unor producții necesare satisfacerii nevoilor proprii și valorificarea surplusului pe calea contractării și achizițiilor”. După cum se poate observa, despre piața liberă nu se sufla nicio vorbuliță. Mai departe, Demeter scria următoarele: „...s-a constituit un comandament județean cu cadrele de conducere din domeniile implicate care a urmărit sistematic evoluția producției agricole, evaluarea, recoltarea, preluarea la fondul de stat al acestora (subl.ns.) și asigurarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cele mai de căpetenie, cîteva s-au împlinit, cea mai fierbinte îndeosebi: aceea de a avea o moșie" dar nu putea uita că chiar părintele său îl dezmoștenise pe cel care era născut spre a fi bogat: "tata mi-a suflat-o" (moștenirea n.n.) căci "conta pe moștenirea averii soră-sii din care ciupise mai dinainte și pe care, ca un veritabil pungaș, o convinsese să transforme testamentul, frustrîndu-și astfel proprii copii", instalîndu-se apoi la Berlin într-un gest de neînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
exagerarea dimensiunilor rămâne și portretul lui Gerilă din Povestea lui Harap Alb: „[...] o dihanie de om care se pârpâlea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne [...] avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și ori de câte ori se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de o palmă. Mă rog, foc
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de la televiziune, controlate de stat, mii de oameni iau parte la acțiuni de tipul "zgomotul este la modă". Ei deschid larg ferestrele și fac un zgomot asurzitor cu oale și cratițe, claxonează la unison, sau se adună pașnic pe străzi, suflînd din fluiere, clarinete sau trompete. În momentul în care se termină programul de știri, încetează și tărăboiul. Apoi, mii de oameni parcurg în grupuri mici străzile înghețate ale Belgradului. Cordoanele poliției nu sînt în stare să-i oprească, studenții formînd
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]