4,334 matches
-
durată numai că la 11 decembrie 1241 marele han Ödögai a dat colțul în urma unui chiolhan nebun. Aflînd de veste, toate trupele mongole au plecat spre Karakoum centrul lor de putere, să-și aleagă un nou șef. Așa le-a surîs ungurilor șansa de a dispărea din istorie de mîna mongolilor. O altă sursă care vorbește despre invazia tătarilor și urmările ei este Ioan de Pla-no Carpini trimis papal către marele han în anul 1245 care spune în Ystoria Mongalorum că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
îndată, Pauling a presupus că un defect în molecula de hemoglobină ar putea fi cauza acestei maladii, idee care s -a dovedit atât de fertilă și care ne amintește de aforismul celebrului chimist microbiolog francez Louis Pasteur: „norocul în știință surâde numai celor pregătiți să-l primească”. Datele disponibile indicau că procesul de deformare a hematiilor pacienților cu anemie falciformă ar putea fi intim asociat cu starea și natura hemoglobinei în interiorul eritrocitului. Comparând-o cu hemoglobina persoanelor normale, utilizând electroforeza zonală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unor termene calendaristice. Cum? Nu are nici o importanță. Spiritul acestui comportament este dialogul și colaborarea de tipul: oficialul-care-stă-de vorbă-cu-alțioficiali. Deci oficialii de la noi, cu oficialii de dincolo. Aceștia, adesea la fel de mediocri, dar cu mai multă experiență și libertate de spirit, surâd și acceptă regula formală a jocului: discursuri convenționale, interviuri, inaugurări de expoziții, vernisaje, premiere, lansări de cărți etc. etc. Cine nu observă însă ritualul mai totdeauna gol al acestor manifestări? Instituțiile culturale externe românești de altfel puține la număr au
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lucru bun? - Păi... nu prea e bun... dimpotrivă... - Aha! A spus înțeleptul... să încercăm atunci să luăm a treia sită și să vedem dacă, ceea ce vrei să-mi povestești, este de folos... - De folos? Nu tocmai... - Atunci, a spus Socrate surâzând, dacă ceea ce vrei să-mi spui, nu e nici adevărat, nici bun, nici de folos, prefer să nu aud, iar pe tine te sfătuiesc să uiți... (apolog grec) Imaginea și virtuțile ei Cuvântul este optim folosit și se apropie de
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de fire Magiștrii ninși de vreme-știința lumii toată Surâd cu bonomie la judecăți pripite, Îmbie la prudență-n oceanul de ispite, Rostind în adevăruri ce fi-va să se poată Stai, tinere, o clipă și printre cărți adastă Afla-vei ce prin secoli s-a zămislit cu minte Că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
amenință orice lucrare de acest gen: tonul apologetic sau, la cealaltă extremă, tonul excesiv de critic. Evident, anumite idei dezvoltate de Grupul celor Zece ră-mîn importante. Pe de alta parte, credința fermă în puterea regeneratoare a științei ne poate face să surîdem astăzi. Dar orice evoluție a cunoașterii re-prezintă un drum presărat cu capcane și ocolișuri. Importantă e urma indiscutabilă lăsată de Grupul celor Zece, care a fost animat de bucuria transgresării frontierelor disciplinare, în căutarea unei lumi mai puțin schizofrenice, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
stele - Chip purtător de zâmbet și de vise - Înseninează pământești abise, De mult ce caută cu drag la ele; Și toată fericirea lui senină O-ntipărește pe pământ și moare - Și iarăși lutul omenesc tresare, Tinzîndu-și dornic brațele-n lumină... Surâzi, șoptești, tot sufletul aieve-i - S-a risipit cu mirosul din floare. ORESTE Poeziile lui Oreste Georgescu (1891-1918) sunt niște versificații corecte și solemne (ecou sacerdotal din lirica lui Macedonski), cântând marea, stepa, florile, copacii, pădurea. AL. DAVILA Fiului generalului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
DORIAN Îl imită pe E. Bucuța, fără aparat artistic, dar câteodată cu o mai mare, tocmai de aceea, prospețime de sinceritate, Emil Dorian, în poezii de leagăn unde se cântă până și "pîntecuțul", buricul, dinții: Când deschizi gurița vie Și surâzi cu ochi nurlii, Parcă este o cutie Pentru mici bijuterii. Și sub buza ta frumoasă, Ispitindu-te să-i iei, Pe gingia de mătasă, Dinții mici sunt doi cercei. PERPESSICIUS Întâia culegere de versuri a lui Perpessicius, Scut și targă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pâine, lapte, fructe putrede, alune, fasole verde, mazăre, cartofi, ringlote, banane, coacăze. Ulise este un poem descriptiv al vieții diurne fără alt conținut decât prezentarea cu gest voluptuos a lucrurilor și elogierea lor: Te oprești la vânzătoarea de legume îți surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul. Chiar bulionul produce "incantații": Iată, e curtea udă cu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
SIMION STOLNICU Ermetizarea și mallarmeizarea printr-o gramatică dificilă și un limbaj care e un delir neologistic, aceasta e poezia lui Simion Stolnicu, căruia nu-i lipsește vocația, vizibilă în versuri-oracol: Pătrate negre, pătrate albe, Cuprinse-n conul unui lampadar; Surâdea infloreșcență de galbe Reginei albe, reginei negre, Șahului de smoală, șahului de var... și în proza fatală, veac XX, din Autoportret: Sunt copilul negrelor claviaturi Melodios preum e cinteza din păduri, Pentru a schimba lesne fugarii de vis Ai diligenței
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
știu germană». Și a adăugat în germană: «Brot durch Got». Iar ei au spus: «Este un lucru ciudat că tu, vorbind în germană, afirmi că nu știi germana». Și au adăugat: «God berad». De data aceasta, fratele, cu inima liniștită, surâzând și prefăcându-se că nu înțelegea ceea ce spuseseră, s-a așezat pe o bancă. Atunci, un bărbat și o femeie, privind unul la celălalt și râzând de naivitatea sa, i-au oferit pâine, ouă și lapte. Văzând, așadar, că printr-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Iar acum roagă-l pe Dumnezeu să-ți dea o moarte asemenea celei pe care a avut-o acest frate». Fratele Solomon, plângând, s-a rugat: «Ai milă de mine, preadulce Doamne, ai milă de mine și tu, dulce Isuse!». Surâzând, Isus l-a privit cu o față atât de liniștită, încât toată anxietatea anterioară a dispărut din inima sa și, cu sufletul plin de bucurie, a avut convingerea sigură că se va mântui. I-a chemat imediat pe frați și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mult vor fi sărbătorite. „Oricine primește comanda”, le-am spus, „poate să bată clopotul”. Uitându-mă la cei din departamentul meu, adică la 20 de femei și un bărbat, mi-am dat seama după expresiile lor că nu prea le surâdea ideea. „Chiar trebuie să facem așa ceva?”, a Întrebat una dintre doamne cu o voce plângăcioasă. „Nu”, i-am răspuns entuziasmat, „nu sunteți obligați, ci aveți dreptul să o faceți!”. Cu toții s-au Întors la birourile lor, bombănind ceva În legătură cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
etape ale ceremoniei de instalare în funcția de consul, ca și cum ar fi fost de față. Se arată în același timp fericit și mândru. Ar fi fost și mai fericit, dacă ar fi putut fi prezent. Dar zeilor nu le-a surâs ideea și poate pe bună dreptate: la ce i-ar mai folosi poetului să nege cauza pedepsei sale? Nam quid me poenae causa negata iuvet? Se admite într-o oarecare măsură că această cauză negată implică recunoșterea că între Ovidiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să aducă înapoi cei dintâi boii ce le-au fost furați. În timp ce Romulus încă îi mai caută pe hoți, Fabii învingători fiind, mănâncă deja din cărnurile sfârâinde rămase în țăpușe. Fratele ghinionist a văzut, la întoarcerea sa, oasele goale, "a surâs, dar l-a durut că Fabii și Remus au ieșit victorioși și nu Quintilii lui" (v. 377-8). Risit, et indoluit Fabios potuisse Remumque Vincere, Quintilios non potuisse suos. Se simte o ușoară ironie la adresa lui Romulus (și implicit a descendeților săi
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
copilul primăverii, vin cu primele miresme port și nume de fetica!” suspina brândușa mică. De la mine-și ia culoarea marea, cerul necuprins! Dintr-un colț, o viorea Suspina de fericire, Măi aprinsă că o stea, Soarele pe cer urcând, Le surâde cald și blând. Luna martie Martie-a venit Zăpadă se topește Prin grădini acum Iarbă se ivește. Dragii de copii, Veseli și zglobii, Poartă mărtișoare Cruci și inimioare. Micul ghiocel Că un clopoțel Alb și frumușel Răsare și el. 98
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
simțeam că vom fi de nedespărțit. Aici și Dincolo. Timpul ne-a îngaduit o Prietenie fără margini. Aud pașii noștri și hohotele noastre de rîs de pe ulițe uitate. Ore în șir îl țineam pe Cehov în brațe, cîntam, murmuram, plîngeam, surîdeam... Ore în șir vorbeam numai despre teatru, despre experiențe diferite, întîlniri, spectacole, cărți... Ore în șir vorbeam despre oameni. Despre prietenii noștri. Teatrul asta este. Umanitate. Teatrul este și ceea ce nu se vede pe scenă. Este taina întîlnirilor, nebunia repetițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în jurul meu o echipă de suflet și împreună am deschis Studioul '74 cu un spectacol Năpasta viu, destinat marelui public. Aprecieri critice nuanțate și profunde, reacții violente privind tratarea unor personaje. Intensitate și dinamism, un început adevărat. Șansa mi-a surâs când spectacolul a fost propus să reprezinte România la Festivalul Internațional al Scenelor mici de la Berna, Elveția. Drum cu autobuzul, peripeții. S-a jucat foarte bine, cu emoția primei ieșiri în lume și imediat celelalte trupe participante ne-au invitat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Le dădeam cușmele jos și-i făceam fercheși, le ghiceam chelia sau moțul și-i puneam să zîmbească viitorului luminos. Și încă: dacă statuia cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare, părea prea tristă în fotografie, trebuia s-o fac să surîdă, îi netezeam comisura buzelor, îi lungeam ochii, ce mai, o făceam fericită. (Rușinea nu m-a părăsit niciodată, rememorînd ingrata îndeletnicire.) De părăsit anecdoticul și de văzut marea fotografie a minciunii totalitare, imensul retuș la care a recurs neobosit orînduirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care a recurs neobosit orînduirea marcată structural de ilegitimitate, pentru a pune într-un fals acord propaganda grosieră cu realitatea potrivnică. Întreaga presă falsifica prin silnică înfrumusețare. Urît era doar Occidentul putred, aici totul, deși mai existau și lipsuri, totul surîdea. Pudibonderia propagandei nu îngăduia ieșirea la suprafață a nenorocirilor zilei, populația învățase destul de repede că unul era calvarul ei, altul clișeul retușat ce i se punea zilnic în față. Literatura sterpului realism socialist opera în același fel. Prin mercenarii ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
eradicării ciumei roșii. Și, firește, întăririi speranței că secolul în care intrăm va avea dreptul la mai multă fericire. Incluzîndu-ne aici și pe noi, atît de doritori de a reînnoda o istorie ce începuse, în debutul secolului trecut, să ne surîdă, dar care fusese fracturată de invazie. Să credem cu ardoare că surîsul acesta, acum, în debutul altui secol, ne aparține din nou! 2000 ...Anonimul venețian 4 ianuarie Scriu aceste rînduri pline de silă, în timp ce, dincolo de fereastră, continuă să explodeze petarde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue de Rivoli, același A.B. citește din Diderot. Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți? Eu nu știu să fac altceva. Admirabil; vreți să-mi spuneți numele d-voastră? Vreau să mi-l reamintesc. Annie. Asta vă place? E încîntător. Și d-voastră sînteți blondă." Fata surîde. Mă scol și-i întind mîna. Merci, Annie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți? Eu nu știu să fac altceva. Admirabil; vreți să-mi spuneți numele d-voastră? Vreau să mi-l reamintesc. Annie. Asta vă place? E încîntător. Și d-voastră sînteți blondă." Fata surîde. Mă scol și-i întind mîna. Merci, Annie, voi reveni pentru lectură." Încîntător! zicem la rîndu-ne, nu? Amor postmodern. Se cunosc la un Internet Café și, în cîteva minute, dialogul lor amoros atinge cotă maximă. El zice: "Contemplu ideea unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reașezat țara pe cursul firesc deturnat după război. N-a fost să fie. Și din păcate, și cu voia noastră ne aflăm aici. Iar în legătură cu... pictura, țin să-l asigur pe cel ce mă interpelează (candid) că, deși nu-mi surîde rolul de "artist cetățean", oricum definitiv compromis mai ieri, nici pe cel de mormăitor pe la colțuri de atelier nu-l agreez. Cînd, în clipa tragediei americane, un confrate întru penson jubila pe culoar pentru "lecția administrată Americii", am ținut, prompt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
radio, că factorii de răspundere din Caracal se zbat să readucă la viață un prestigios teatru național local de care, sincer să fiu, nu auzisem (încă). Bravo lor! Dacă vor reuși (și, sigur, vor reuși), atunci alt viitor spiritual le surîde celor 40 691 (!) locuitori ai urbei haiducului Iancu Jianu. Dacă... universitatea din Mahmudia e doar o subțirică glumă de cap insolat, nu la fel de glumeață e, să zicem, pomenirea Universității din Constanța, nu? Altă pălărie. Deși... Megalomania lui Pingelică se transferase
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]