4,773 matches
-
care evită atît snobismul, emfaza, eventual ermetismul, cît și vulgaritatea. O astfel de cultură era privită circumspect de Roland Barthes - cel care-l numea pe Vian scriitorul liceenilor - numai că Martin Page s-a hotărît să nu-și amintească de teoreticianul francez. Scriitorul francez Își face un titlu de onoare din a nu cunoaște bine literatura contemporană. El scrie pe cont propriu, Încîntat la ideea dialogului cu publicul, dar indiferent la cel cu colegii de meserie. În felul acesta, el Încearcă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la munte o casă cu material de la munte. Un arhitect deci trebuie să țină cont de mijloacele ce-i stau la îndemână, să studieze mediul în care este chemat să facă o lucrare. Același lucru este și în politică. Un teoretician politic în elaborarea doctrinei trebuie să țină cont de realitate, trebuie să o cunoască mai înainte de a fixa unele principii. Îmi amintesc cu multă plăcere de vizita ce am făcut-o la Roma, când am fost invitat să inaugurez cursurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teoretice care determină și susțin concepțiile cu privire la relația dintre instituții și organizații, R. Scott schițează cadrul analitic cu care va opera pe parcursul întregului volum, stabilind ceea ce el numește „piloni ai instituțiilor”. Aceștia reprezintă elemente identificate „...de unul sau altul dintre teoreticienii din domeniul științelor sociale ca o componentă vitală a instituțiilor” (p. 72). Aceste elemente sunt considerate a fi susținătoare și creatoare de instituții. Cei trei piloni identificați sunt: sistemele de reglementare, sistemele normative și sistemele cultural cognitive. Dacă primii doi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În cadrul unor astfel de relatări se forjează conceptele de „eu” (I, în englezăă și cel de „mie” (me, în englezăă, care nu sunt doar categorii gramaticale. Relatările autobiografice participă semnificativ la construirea timpului interior, care își confirmă forța integrativă. Între teoreticienii ce au studiat personalitatea din perspectivă narativă se numără și Tomkins. El propune ca persoana să fie înțeleasă ca autor al unei piese, care creează un anumit scenariu și care joacă această piesă de-a lungul vieții. Apar diverse scene
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
, Maria (8.X.1930, București), teoretician literar și traducătoare. Este fiica Victoriei și a lui Ion Nae. Între 1942 și 1950 este elevă a Liceului nr. 4 din București, urmând apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză. În anul
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
D.[umitru] (10.III.1879, Slatina - 2.VI.1964, București), istoric literar, teoretician și critic literar, stilistician, folclorist. Fiu al Eufrosinei Caracostea (n. Bichan), profesoară, și al lui Nicolae Caracostea, judecător, C. se trage dintr-o familie (Bălan) de aromâni epiroți din satul Negadis. Printre ascendenții săi se numără profesori și directori ai
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Literatura, III, 258-363; Munteanu, Aristarc, 119-126; Mihăilescu, Conceptul, I, 428-433; Bârlea, Efigii, 50-90; Titu Popescu, D. Caracostea - un critic modern, București, 1987; Anghelescu, Textul, 189-195; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997, 111-121; Datcu, Dicț. etnolog., I, 136-138; Ioana Bot, D. Caracostea, teoretician și critic literar, București, 1999; Dicț. esențial, 133-134; Lucian Chișu, Prejudecata Caracostea, București, 2002. D.Mc.
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
universale și pe cele ale literaturii clasice române. Exegetul demonstrează că valorile de vârf ale culturii române se datorează deschiderii spre cultura europeană și operează atât cu uneltele de lucru ale istoricului literar, cât și cu ale criticului și ale teoreticianului. Interesul deosebit pentru marii scriitori contemporani și clasici, care exprimă spiritualitatea românească în cristalizări estetice unice, l-a determinat pe C. să scrie Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu (1979). Eseul urmărește evoluția Poetului - căutător al
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Mircea Martin, G. Călinescu și „complexele” literaturii române, București, 1981; Ion Bălu, Viața lui G. Călinescu, București, 1981; ed. București, 1994; Martin, Paranteze, 143-145; Grigurcu, Critici, 23-29; Zaciu, Cu cărțile, 157-162; Martin, Dicțiunea, 131-149; Melania Livadă, G. Călinescu, poet și teoretician al poeziei, București, 1982; Marcea, Varietăți, 77-81; Iorgulescu, Ceara, 95-103; Aurel Sasu, Romanele lui G. Călinescu: o negație a formelor, DFC, 290-331; Grigurcu, Între critici, 102-106; Cotruș, Meditații, 472-488; Sângeorzan, Anotimpurile, 90-98; Dimisianu, Lecturi, 13-40; Faifer, Dramaturgia, 31-37; Trandafir, Dinamica
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Cosma, Romanul, I, 108-114; Vasile, Conceptul, 152-156; Alex. Ștefănescu, Sensul entuziasmului, RL, 1989, 3; Mircea Martin, Sensul clasicismului, RL, 1989, 26; Viorel Alecu, G. Călinescu și „Jurnalul literar”, București, 1989; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 302-309; Cornea, Aproapele, 398-409; Nicolae Manolescu, G. Călinescu teoretician al istoriei literare și critic literar, RL, 1990, 11; Lovinescu, Unde scurte, I, 15-18; Negoițescu, Ist. lit., I, 184-188; Ierunca, Românește, 92-110; Ion Simuț, Măștile jocului călinescian, RL, 1992, 19; Alex. Ștefănescu, G. Călinescu, RL, 1992, 40; Nicolae Manolescu, Habent
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
nou situația. Legea lui Thorndike susținea doar că recompensa și succesul aduc progresul în comportamentul recompensat, în timp ce pedeapsa și insuccesul au un efect invers. Era o lege care anticipa, în 1913, principiul behaviorist al întăririi, acesta fiind adaptat la numeroși teoreticieni ai condiționării. Singura deosebire majoră dintre principiul întăririi și legea efectului privește importanța insatisfacției. Pentru cel dintâi, insatisfacția nu are efectul enunțat de Thorndike; acest efect este redus, ba chiar nesemnificativ în raport cu efectul produs de satisfacție. Este un adevăr pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
teoretic, nu este corect să considerăm rezultatele ca reflectând numai abilitatea dresorului. Aceste demonstrații practice servesc ca suport empiric important pentru anumite aspecte ale sistemului - un fel de suport foarte necesar teoriilor învățării și care până la Skinner lipsea. Nici un alt teoretician al învățării nu a putut dresa un animal, în fața unui public, într-un mod prompt și previzibil, ilustrând în același timp și principiile teoriei. Demonstrațiile publice de învățare a comportamentului- de răspunsuri condiționate, de învățare a labirintului, de discriminare -, toate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
apoi să duci arătătorul pentru a atinge punctul respectiv - ar trebui să dea posibilitatea analizării capacității omului de a acționa ca un calculator pentru a corecta diferite tipuri de distorsiune sistematică. Miller și Dollard concluzionau că asemenea experimentatori ar da teoreticienilor noi probleme și noi date. 5.6.4. Indiciu multiplu (multiple cue) și potențialități ale răspunsului (response potentialities)tc "5.6.4. Indiciu multiplu (multiple cue) și potențialități ale răspunsului (response potentialities)" Până la momentul în care își construiau Miller și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Wisconsin. Mai mult, schimbările induse de maturizare cu privire la capacitatea de a răspunde la stimuli și la dominanța diferitelor indicii ar trebui să aibă un efect mare asupra conceptelor pe care copiii de anumite vârste tind să le dobândească. Celor doi teoreticieni li se părea normală presupunerea că indiciile mai subtile și „abstracțiile cibernetice”, ca „număr mare deț” și „circularitate” - care pot depinde de mecanisme centrale pentru procesarea informațiilor -, să fie în mod special susceptibile de a fi afectate de maturizarea postnatală
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
înțelegere; iar Kurt Lewin a revoluționat psihologia americană prin teoria dinamică a învățării. Și totuși, există elemente comune ale acestor teorii ce justifică încadrarea lor ca părți ale unei doctrine unitare. Există „legi gestaltiste” pe care le acceptă toți acești teoreticieni și care, de fapt, au intrat în patrimoniul științific peren al psihologiei. Le expunem deocamdată sintetic. Le vom relua însă cu detalii privind teoriile fiecăruia dintre teoreticienii menționați. Cititorul trebuie să fie însă dinainte pregătit: gestaltismul este total opus behaviorismului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ale unei doctrine unitare. Există „legi gestaltiste” pe care le acceptă toți acești teoreticieni și care, de fapt, au intrat în patrimoniul științific peren al psihologiei. Le expunem deocamdată sintetic. Le vom relua însă cu detalii privind teoriile fiecăruia dintre teoreticienii menționați. Cititorul trebuie să fie însă dinainte pregătit: gestaltismul este total opus behaviorismului. Obiectivul de studiu al gestaltismului este tocmai acea black box pe care cei mai mulți behavioriști au considerat-o atât de opacă, încât va rămâne etern insondabilă. Gestaltiștii s-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se focalizează, reflecția poate fi: filosofică, științifică, literară, artistică etc.; după numărul indivizilor implicați, vorbim despre reflecție individuală sau de echipă; după momentul apariției, distingem reflecția ocazională, spontană ori sistematică etc. 4.2.2. Problematizareatc "4.2.2. Problematizarea" Unii teoreticieni (K. Van Lehn, apud Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) consideră că atunci când descoperim și învățăm noi concepte, trebuie, în mod obligatoriu, să fim puși mai întâi într-un impas, într-o confruntare între ceea ce cunoaștem până la acea dată și informația
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ALEXANDRESCU, Sorin (18.VIII.1937, București), teoretician literar, eseist și traducător. Este fiul lui Constantin Alexandrescu, magistrat, și al Ilenei Alexandrescu (n. Eliade), soră a lui Mircea Eliade. A urmat Liceul „Mihai Viteazul” din București (1944-1955), apoi Facultatea de Filologie (1955-1959). Între 1959 și 1962, lucrează ca
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
sociologică din universtățile și colegiile americane, urmărind frecvența cu care apar teoriile diferiților sociologi și numărul de ore (săptămâni) prevăzute pentru prezentarea fiecărei teorii (Tabelul 1). Tabelul 1. Sociologii, frecvența discutării concepțiilor lor și numărul de ore prevăzute în programă Teoreticienii Numărul programelor (N = 46) Numărul de săptămâni M. Weber 46 2,58 É. Durkheim 45 2,41 K. Marx 42 2,55 G. Simmel 20 1,45 G.H. Mead 16 1,00 S. Freud 8 1,00 A. Comte 7
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
asupra unei teme de mare răsunet în spațiul gândirii românești: Formele fără fond, un brand românesc. Este prima abordare sistematică pe care o avem (în sfârșit!) cu privire la teoria formelor fără fond, care, începând cu Maiorescu, a alimentat permanent reflecțiile multor teoreticieni asupra fenomenului românesc modern. Și este important că această abordare este făcută cu instrumentele adecvate ale analizei sociologice și de către un excelent cunoscător al curentelor de idei din cultura română modernă. Autorul ia în discuție traseul istoric complet al acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
persoanei sau a proprietății ei sunt ilegitime. Principiul nu include defensa, adică manifestarea unei agresivități cu scopul autoapărării. Acest principiu liberal se opune taxelor către stat precum și organizării militare, ceea ce a dus la catalogarea lui drept anarhist și aboliționist. Unii teoreticieni consideră că principiul non violenței se bazează pe dreptul fundamental la viață al fiecărui individ. Principiul nu este general acceptat. Trauma și suferința Anca Munteanu „Omul începe de la înțelesul suferinței.” Constantin Noica 2.1. Circumscrierea traumei și a suferinței. Scurt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Jakobson, pe un fir subțire care traversează două secole, plecând de la sursele gândirii naționaliste până în miezul activității teoretice din vârsta structuralistă? De trei ori, de-a lungul acestei istorii, paralelismul gramatical a articulat o poziție de etnograf cu una de teoretician. De fiecare dată când realitatea sa a fost scoasă la suprafață printr-o inițiativă folclorizantă și particularizantă, fenomenul a căpătat și o expresie generalizantă. Herder, Hopkins, Jakobson au făcut aceeași mișcare, deși au fost din ce în ce mai puțin conștienți de ea, transformând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
special despre reflecțiile lor în marginea genialității. E o lacună semnificativă: în cultura literară românească nu există nivelul "ideii". Pe harta geniului noi nu suntem vizibili dacă instrumentele de cartografiere nu sunt setate la vibrația joasă a seriilor mari. Rezultatele teoreticienilor români nu sunt relevante din perspectiva inventivității conceptuale, ci ca efect al unor transferuri culturale, ca urmă a unor "influențe" sau vulgarizări: ele fac parte dintr-o arhivă a reprezentărilor despre geniu care circulă în întreaga Europă, sub forma unor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e răgușit, iar Negruzzi lucrează în praf. Gérard Dessons, care acordă o atenție specială formelor "sălbatice" de marcare în discurs a unei prezențe auctoriale, dedică în cartea sa un capitol artei brute și artei "stângace"120. Spune, parafrazându-l pe teoreticianul artei brute, Jean Dubuffet: Mâinii drepte îi corespunde maniera socială deprinsă, cea care știe, dar care, prizonieră a acestei științe, nu știe nimic. Mâinii stângi îi corespunde maniera individuală, înnăscută, sălbatecă, care nu știe nimic, dar care, liberă, știe ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
locuitori. De reținut, totuși, că legea de la 1864 acorda greu statutul de „comună urbană", majoritatea târgurilor înființate anterior erau declarate simple „comune rurale", ceea ce nu convenea nici localnicilor și nici celor care lucrau în administrație ori, pur și simplu, erau teoreticienii administrației, ceea ce explică fluctuația acestor „celule" cu ocazia ulterioarelor împărțiri administrative. În „Dicționarul enciclopedic administrativ", Cluj, Gavril Ursu, fost lucrător în administrația de stat multă vreme, definește comuna ca „o organizație politico-teritorială, formată din totalitatea locuitorilor de pe un teritoriu determinat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]