5,710 matches
-
au niveau de la phrase complexe: leș subordonnées adjectives se rapportant au sujet șont placées à l'intérieur de la proposition principale, leș subordonnées adjectives se rapportant aux compléments et leș subordonnées adverbiales, à l'extérieur"161. Încercînd să descrie în ansamblu tipologia structurală coșeriană, Dan Munteanu Colán observa și el că pentru Eugeniu Coșeriu "limbile romanice reprezintă diverse realizări ale unui aceluiași tip, tipul romanic, conceput fie ca rezultat al situației genetice, fie că declanșator de caracteristici panromanice. Parametrii de analiză sînt
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de analiză sînt axa sintagmatica și axa paradigmatica. Ceea ce se înțelege prin analitic și sintetic nu este altceva decît o determinare paradigmatica internă (patris/patri, altus/altior), sau o determinare sintagmatica externă (de patrem/ad patrem, altus/magis altus). Concluziile tipologiei coșeriene sînt că limbile romanice nu sînt nici totalmente sintetice, nici totalmente analitice, pentru că morfologia și sintaxa romanice urmează principiul determinării materiale interne pentru funcțiile interne și principiul determinării materiale externe pentru relațiile externe"162. Munteanu Colán crede că oricît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nici totalmente sintetice, nici totalmente analitice, pentru că morfologia și sintaxa romanice urmează principiul determinării materiale interne pentru funcțiile interne și principiul determinării materiale externe pentru relațiile externe"162. Munteanu Colán crede că oricît de seducătoare ar fi această propunere de tipologie, dificultatea aplicării ei provine din dificultatea "selecției caracteristicilor a caror suma să integreze sistemul unei limbi, pentru a putea urca încă o treaptă și a ajunge la nivelul tipului. Altfel spus, daca Skalička oferea posibile tipuri în care să se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
suma să integreze sistemul unei limbi, pentru a putea urca încă o treaptă și a ajunge la nivelul tipului. Altfel spus, daca Skalička oferea posibile tipuri în care să se încadreze în mai mică sau mai mare proporție limbile, în tipologia lui Coșeriu trebuie căutat tipul într-o marieră inductiva"163. Horst Geckeler afirmă că propunerea lui Coșeriu e mai rafinată, măi pretențioasa și mai abstractă decît cea a lui Skalička. Printre puținii romaniști care aplică teoria tipologica a lui Coșeriu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o rîma, cuprinzînd un nucleu, singur (într-o silaba deschisă) sau asociat cu o parte marginala (coda), formată din consoane. Nu există limbi care au numai silabe închise. În rostirea silabelor unui cuvînt pot există diferențe de durată, ton, intensitate. Tipologia ritmica a limbilor se bazează pe linearitatea semnificantului și are în vedere ansamblul trăsăturilor ritmice ale vorbirii. Repetarea unor unități sonore da naștere ritmului în funcție de accentul tonic, silaba sau mora. În limbile accentuale accentele tonice ritmează enunțul. Silabele pot avea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de 5+7+5 silabe. De pildă, cuvîntul Nippon este format din patru more: ni-p-po-n, care corespund celor patru kanas folosite pentru a transcrie cuvîntul în hiragana; la fel, Tokyo (to-o-kyo-o) sau Osaka (o-o-sa-ka). Astfel de clasificări sînt totuși relative, tipologiile ritmice putîndu-se schimba în timp sau în funcție de spațiul în care se vorbește o limbă. De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și Gabriela Pana Dindelegan 173, au fost introduși o serie de parametri, printre care modul de codare al argumentelor, topica funcțiilor sintactice S(ubiect) - V(erb) - O(biect), marcarea actanței, parametrul "pro-DROP" sau al "subiectului nul" etc. Noam Chomsky include tipologia sintactica în gramatică generativ-transformațională, în varianta standard a gramaticii generative - GG și, mai ales, în varianta GB (Government and Binding, rom. guvernare și legare)13 "sub forma parametrilor abstracți de variație, care, alături de setul de module și de principii aparțin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de module și de principii aparțin gramaticii universale" (DSL, 543). Gabriela Pană-Dindelegan crede că " Ideea chomskyană a trăsăturilor universale parametrizabile a permis captarea în model și explicarea varietății structurale a limbilor particulare, iar, teoretic, rezolvarea tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică". Practic însă, eliminarea tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică nu s-a realizat, iar gramatică generativ-transformațională, în ciuda unor rezultate valide, s-a dovedit a fi, în ansamblul său, un eșec. După topica actanților - ordinea funcțiilor sintactice S(ubiect
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Gabriela Pană-Dindelegan crede că " Ideea chomskyană a trăsăturilor universale parametrizabile a permis captarea în model și explicarea varietății structurale a limbilor particulare, iar, teoretic, rezolvarea tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică". Practic însă, eliminarea tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică nu s-a realizat, iar gramatică generativ-transformațională, în ciuda unor rezultate valide, s-a dovedit a fi, în ansamblul său, un eșec. După topica actanților - ordinea funcțiilor sintactice S(ubiect), V(erb), O(biect) - avem limbi: SOV (ȘO V3) SVO
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
edo, indoneziana SOV 39-45% japoneză, turcă, quechua VSO 9-15% zapotecă, galeza, niueană VOS 3-5% malgașa, tzotzil OVS 0.9% hixkaryána OSV 0,1% warao După ordinea circumstanțialilor putem avea timp - mod - loc, loc - mod - timp etc. E. Coșeriu afirmă că tipologia topicii constituenților majori ai frazei (S,V,O) nu e, de fapt, o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic real înseamnă în viziunea sa, după cum am arătat deja, "o înlănțuire coerentă a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
malgașa, tzotzil OVS 0.9% hixkaryána OSV 0,1% warao După ordinea circumstanțialilor putem avea timp - mod - loc, loc - mod - timp etc. E. Coșeriu afirmă că tipologia topicii constituenților majori ai frazei (S,V,O) nu e, de fapt, o tipologie a limbilor, ci doar a procedeelor de structurare a frazei. Un sens tipologic real înseamnă în viziunea sa, după cum am arătat deja, "o înlănțuire coerentă a unei întregi serii de procedee". 4.3.4. Criterii morfo-sintactice O clasificare promovată de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Lazard, L'actance 176 are în vedere structura actanțială a unei limbi, structura numită și aliniament morfo-sintactic. Structura actanțială se referă la modul în care gramatică unei limbi organizează raporturile dintre diferitele tipuri de verb și actanții lor principali. În tipologia limbilor se urmărește modul în care o limbă distinge subiectul de obiectul unui verb tranzitiv, față de modul în care acea limba marchează subiectul unui verb intranzitiv. Din această perspectivă, o limbă poate fi: 1. acuzativă Într-o limbă acuzativă (o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bancurile cu Radio Erevan etc.). Unele forme culte, ca de pildă haiku-ul sau structura narativa "povestirea în povestire" pot depăși granițele limbii în care au apărut, căpătînd o circulație internațională. Clasificările textuale pot urmări și frecvența parabolei, a aluziei, tipologia limbajului eufemistic etc. E un tip de clasificare nerealizata încă, dar care ar putea avea la bază tipologii discursive cum ar fi cele propuse de Eugeniu Coșeriu în Lingvistică textului sau de școală franceză de analiză a discursului, în frunte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
povestire" pot depăși granițele limbii în care au apărut, căpătînd o circulație internațională. Clasificările textuale pot urmări și frecvența parabolei, a aluziei, tipologia limbajului eufemistic etc. E un tip de clasificare nerealizata încă, dar care ar putea avea la bază tipologii discursive cum ar fi cele propuse de Eugeniu Coșeriu în Lingvistică textului sau de școală franceză de analiză a discursului, în frunte cu Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sînt mai detaliate și mai nuanțate, bazate pe corelarea mai mult sau mai putin coerentă a unor elemente dintre cele mai diverse; ele diferă de la un cercetător la altul în funcție de conceptul de tip, de metodă și de selecția faptelor. După tipologia integrală (E. Coșeriu), română 'corespunde exact tipului lingvistic romanic general (fără franceză modernă)', definit că nefiind 'nici "analitic", nici "sintetic"' al carui principiu de bază constă în: 'determinări interne ("paradigmatice") pentru funcțiuni interne (relaționale [= genul, numărul) și determinări externe (sintagmatice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
editor), Indigenous Literacies în the Americas. Language Planning from the Bottom up, Mouton de Gruyter, Berlin, 1996, pp. 139-156. Bernard, Russell H., "Preserving Language Diversity", în rev. Human Organization, vol. 51, nr. 1, 1992, pp. 82-89. Bettisch, Johannes, Încercare asupra tipologiei structurilor lingvistice, Books on Demand GmbH, Timișoara-Reșița-Stuttgart, 2005. Bidu-Vrănceanu, Angela; Călărașu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaș, Mihaela; Pana Dindelegan, Gabriela, Dicționar de stiinte ale limbii, Editura Nemira, București, 2001, 20052. Boeckx, Cedric; Grohmann, Kleanthes K. (editori), The Cambridge Handbook of Biolinguistics
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Blackwell, Chicago/Oxford, 19811, 19892. Coon, Jessica, Aspects of Split Ergativity, Oxford University Press, Oxford, 2013. Copceag, Dumitru, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964, pp. 253-260. Copceag, Dumitru, Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Editura Clusium, Cluj, 1998. Coseriu, Eugenio, Adam Smith und die Anfänge der Sprachtypologie, în vol. Herbert E. Brekle, Leonhard Lipka (editori), Wortbildung
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mark; Wichmann, Søren (editori), The Typology of Semantic Alignment, Oxford University Press, Oxford, 2008. Dor, Daniel; Knight, Chris; Lewis, Jerome (editori), The Social Origins of Language. Studies în the Evolution of Language, Oxford University Press, Oxford, 2014 Dragomirescu, Adina, Ergativitatea: tipologie, sintaxa, semantica, Editura Universității din București, București, 2010. Dubois, Jean (coordonator), Dictionaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris, 1994. Eckert, Gabriele, Sprachtypus und Geschichte. Untersuchungen zum typologischen Wandel des Französischen, Narr, Tübingen, 1986. Feuillet, Jack, Introduction à
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Energeia und Ergon", vol. III, Tübingen, 1988, pp. 55-70. Gheorghiev, Vladimir, Le problème de l'union linguistique balkanique, în Actes du Premier Congrès Internațional des Études Balkaniques et Sud-Est Européennes, Sofia, 1966, vol. VI, pp. 6-19. Gheorghiu, Mircea, Probleme de tipologie contrastiva a limbilor. Determinanți congruenți de relatie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. Graur, Al., "Articolul hotărît la numele de persoane românești", în rev. Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 19-25. Greenberg, Joseph H., Genetic Linguistics. Essays
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Mihăilă, Gheorghe, Langues et culture roumain dans l'espace sud-est européen, Editura Academiei Române, București, 2001. Moldovanu, Gheorghe, O tipologie sociolingvistica a limbilor, în rev. "Limba română", Chișinău, XIV, nr. 12, 2004 . Moravcsik, Edith A., Introducing Language Typology, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Moreno Cabrera, Juan Carlos, El nacionalismo lingüístico. Una ideología destructiva, Península, Barcelona, 2008. Moreno Cabrera, Juan Carlos
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vol. I-II, R. Pàtron, Bologna, 1966. Talmy, L., Toward a cognitive semantics, vol. I. Concept structuring systems, vol. ÎI. Typology and process în concept structuring, MIT Press, Cambridge MĂ, 2000. Tămâianu-Morita, Emma, Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista, în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001. Tămâianu, Emma, Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vol. ÎI. Typology and process în concept structuring, MIT Press, Cambridge MĂ, 2000. Tămâianu-Morita, Emma, Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista, în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. Tămâianu, Emma, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001. Tămâianu, Emma, Integralismul în lingvistică japoneză. Dimensiuni, impact, perspective, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002. Tămâianu-Morita, Emma; Ulrich, Miorița (coordonatori), Limbaj primar vs metalimbaj. Structuri, funcții și utilizări ale limbii, Presa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin inovațiile față de latină, pe care o continuă 256. Eugeniu Coșeriu sintetizează în cîteva formulări memorabile particularitățile tipului lingvistic romanic și individualitatea tipologica a limbilor romanice (v. supra: Conceptul de tip lingvistic în lingvistică integrală). Lorenzo Renzi identifica, din perspectiva tipologiei topice a lui Greenberg, 14 trăsături comune ale limbilor romanice: 1. Existența prepozițiilor și nu a postpozițiilor 2. Auxiliarul se așază în fața verbului lexical 3. Pronumele interogativ se așază în fața verbului 4. Adjectivul atributiv manifestă tendința de a-si urma
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Legacy of Spanish and Portuguese. Colonial Expansion and Language Change, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. *** Colloque Internațional "Romanité et Roumanité", Paris, Sorbonne, 22-26 avril 1991, număr tematic al revistei Revue roumaine de linguistique, vol. XXXVII, nr. 2-3, 1992. Copceag, Dumitru, Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Editura Clusium, Cluj, 1998. Cornillie, B.; Lambert, J.; Swiggers, P. (editori), Linguistic Identities, Language Shift and Language Policy în Europe, Peeters, Leuven
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu o povară", ihtamala "a suportat", himl "povară", haml "sarcina", hamlet "încărcătură dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt arabă mwt mehri mwt socotri mii(ț) gheză (etiopiana veche
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]