4,316 matches
-
și scriitorii František Halas și Vítězslav Nezval. Într-o altă casă a locuit înainte de al Doilea Război Mondial celebra ghicitoare pragheză Matylda Průšová, care folosea pseudonimul de Madame de Thébes. Ea a murit în cele din urmă a murit din cauza torturii în timpul interogatoriilor Gestapo-ului. Casele au fost locuite până la cel de-al Doilea Război Mondial. După război, Oficiul Președintelui Cehoslovaciei a cumpărat casele de la ultimii proprietari, iar strada a fost restaurată sub îndrumarea arhitectului Pavel Janák până în anul 1955. Ideea
Strada de aur () [Corola-website/Science/336141_a_337470]
-
liberale din literatură. A îmbunătățit scena vieneză prin opera sa critică "Briefe über die Wienerische Schaubühne", în care l-a atacat pe arlechinul teatrului, provocând eliminarea din personalul de scenă a acestuia. A avut un un rol esențial în abolirea torturii în Austria (1776). Atitudinea lui Sonnenfels față de Lessing l-a plasat pe acesta într-o lumină nefavorabilă, întâmplându-se astfel din cauza intrigilor lui prin care Lessing nu a fost chemat la Viena. Sonnenfels a fost sever condamnat pentru acțiunile sale
Joseph von Sonnenfels () [Corola-website/Science/336159_a_337488]
-
prăznuire este 7 octombrie. Potrivit hagiografiei lor, au fost ofițeri în armata lui Galerius și s-au aflat la mare cinste până când s-a aflat că practicau creștinismul în secret. Ei au fost apoi pedepsiți sever, Vah a murit în timpul torturii, iar Serghie a fost în cele din urmă decapitat. Cu toate acestea, din cauza anacronismelor istorice, hagiografia lor este considerat anistorică. au fost foarte populari în Antichitatea târzie, iar biserici în cinstea lor au fost construite în mai multe orașe, inclusiv
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
Prezentul studiu își propune să examineze cele 5 cauze privind tortura care au fost soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului până la data de 14 aprilie 2015. Cauzele avute în vedere au fost selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe.int, în urma
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe.int, în urma selectării următoarelor criterii: Astfel, cercetarea realizată a fost fundamentată pe acele cauze în fața Curții în care justițiabilii au reclamant săvârșirea actelor de tortură de către agenții statelor-pârâte. După cum bine se știe, articolul 3 din Convenție interzice 3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante; tratamente inumane; tortura. Lucrarea s-a axat pe studierea doar a acelor decizii în urma cărora statele-pârâte au fost condamnate pentru încălcarea
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
cercetarea realizată a fost fundamentată pe acele cauze în fața Curții în care justițiabilii au reclamant săvârșirea actelor de tortură de către agenții statelor-pârâte. După cum bine se știe, articolul 3 din Convenție interzice 3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante; tratamente inumane; tortura. Lucrarea s-a axat pe studierea doar a acelor decizii în urma cărora statele-pârâte au fost condamnate pentru încălcarea articolului 3 sub aspectul săvârșirii actelor de tortură, nu și pentru tratamente degradante sau inumane. Cu toate acestea, pentru înțelegerea conceptului de
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
articolul 3 din Convenție interzice 3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante; tratamente inumane; tortura. Lucrarea s-a axat pe studierea doar a acelor decizii în urma cărora statele-pârâte au fost condamnate pentru încălcarea articolului 3 sub aspectul săvârșirii actelor de tortură, nu și pentru tratamente degradante sau inumane. Cu toate acestea, pentru înțelegerea conceptului de tortură, studiul pornește, în capitolul introductiv, de la delimitarea celor 3 tipuri de rele tratamente. În acest sens, "pragul minim de gravitate" a tratamentului este deosebit de important
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Lucrarea s-a axat pe studierea doar a acelor decizii în urma cărora statele-pârâte au fost condamnate pentru încălcarea articolului 3 sub aspectul săvârșirii actelor de tortură, nu și pentru tratamente degradante sau inumane. Cu toate acestea, pentru înțelegerea conceptului de tortură, studiul pornește, în capitolul introductiv, de la delimitarea celor 3 tipuri de rele tratamente. În acest sens, "pragul minim de gravitate" a tratamentului este deosebit de important în aprecierea distincției între tratamente și, ca atare, prezentul studiu a făcut referiri și la
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
dreptul de a nu fi torturat, care presupune atât obligații de ordin substanțial, cât și obligații de ordin procedural pentru fiecare stat-parte la Convenție. Alături de considerațiile Curții, capitolul de încheiere prezintă și opiniile autorului. CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INTERZICEREA TORTURII Adoptată la Roma în 1950, Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția) cuprinde 59 de articole și i-au fost adăugate 6 protocoale. Textul Convenției este structurat în 2 titluri, primul fiind dedicat drepturilor și libertăților persoanelor aflate sub jurisdicția statelor-părți
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
înțelesul Convenției, trebuie ținut cont de faptul că doctrina, bazată pe jurisprudența Curții, a constatat că interpretarea textului se face de manieră "dinamică", ținând cont de "obiectivul" și "scopul" său[5], fiind considerat un "instrument viu[6]". 1.1. Interzicerea torturii și a relelor tratamente De-a lungul timpului, o serie de instrumente internaționale au interzis tortura și relele tratamente, printre care: Textul Convenției supuse analizei este cuprins în art. 3, are ca denumire marginală "Interzicerea torturii", iar formularea sa este
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
interpretarea textului se face de manieră "dinamică", ținând cont de "obiectivul" și "scopul" său[5], fiind considerat un "instrument viu[6]". 1.1. Interzicerea torturii și a relelor tratamente De-a lungul timpului, o serie de instrumente internaționale au interzis tortura și relele tratamente, printre care: Textul Convenției supuse analizei este cuprins în art. 3, are ca denumire marginală "Interzicerea torturii", iar formularea sa este: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
6]". 1.1. Interzicerea torturii și a relelor tratamente De-a lungul timpului, o serie de instrumente internaționale au interzis tortura și relele tratamente, printre care: Textul Convenției supuse analizei este cuprins în art. 3, are ca denumire marginală "Interzicerea torturii", iar formularea sa este: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate observa, "nu există o definiție" prevăzută pentru tortură și pentru tratamente inumane ori degradante, însă CEDO a venit un aport
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
a lungul timpului, o serie de instrumente internaționale au interzis tortura și relele tratamente, printre care: Textul Convenției supuse analizei este cuprins în art. 3, are ca denumire marginală "Interzicerea torturii", iar formularea sa este: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate observa, "nu există o definiție" prevăzută pentru tortură și pentru tratamente inumane ori degradante, însă CEDO a venit un aport esențial, judecând ceea ce constituie tortură, tratament inuman și tratament degradant
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
supuse analizei este cuprins în art. 3, are ca denumire marginală "Interzicerea torturii", iar formularea sa este: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate observa, "nu există o definiție" prevăzută pentru tortură și pentru tratamente inumane ori degradante, însă CEDO a venit un aport esențial, judecând ceea ce constituie tortură, tratament inuman și tratament degradant[7]. 1.2. Caracterele articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului În celebra cauză "Soering c. Regatului
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate observa, "nu există o definiție" prevăzută pentru tortură și pentru tratamente inumane ori degradante, însă CEDO a venit un aport esențial, judecând ceea ce constituie tortură, tratament inuman și tratament degradant[7]. 1.2. Caracterele articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului În celebra cauză "Soering c. Regatului Unit" (1989), CEDO a afirmat principiul conform căruia interdicția torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
venit un aport esențial, judecând ceea ce constituie tortură, tratament inuman și tratament degradant[7]. 1.2. Caracterele articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului În celebra cauză "Soering c. Regatului Unit" (1989), CEDO a afirmat principiul conform căruia interdicția torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante constituie una din valorile fundametale ale societăților democratice care formează Consiliul Europei. De aceea, protecția integrității fizice și psihice a persoanei împotriva torturii și a altor rele tratamente are un caracter absolut
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Unit" (1989), CEDO a afirmat principiul conform căruia interdicția torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante constituie una din valorile fundametale ale societăților democratice care formează Consiliul Europei. De aceea, protecția integrității fizice și psihice a persoanei împotriva torturii și a altor rele tratamente are un caracter absolut[8]. Caracterul absolut al art. 3 reiese din faptul că se interzice în termeni absoluți tortura și pedepsele și tratamentele inumane și degradante. Articolul 3 "nu prevede restricții, ingerințe ori limitări
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
democratice care formează Consiliul Europei. De aceea, protecția integrității fizice și psihice a persoanei împotriva torturii și a altor rele tratamente are un caracter absolut[8]. Caracterul absolut al art. 3 reiese din faptul că se interzice în termeni absoluți tortura și pedepsele și tratamentele inumane și degradante. Articolul 3 "nu prevede restricții, ingerințe ori limitări" ale dreptului de a nu fi supus relelor tratamente[9]. Acest articol nu dispune de un al doilea alineat care să prevadă circumstanțele în care
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
respectării interdicției impuse de text[15]. Cu alte cuvinte, statele au o serie de obligații pe care trebuie să le respecte, în vederea neîncălcării prevederilor art. 3. Aceste obligații sunt pozitive și negative. Din categoria "obligațiilor negative" amintim abținerea de la provocarea torturii sau tratamentelor inumane ori degradante. Curtea a arătat, în cauza "Akpinar și Altun c. Turciei" (2007), că statul poate fi considerat responsabil pentru actele agenților săi inclusiv în afara atribuțiilor lor oficiale, motiv pentru care statul nu poate invoca în favoarea sa
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
putând deseori să depindă de cultura acesteia, după cum considera și Comisia Europeană pentru drepturile omului în "Cazul grecesc" (1967)[23]. Depășind pragul minim de gravitate, se intră pe tărâmul relelor tratamente, iar pentru a înțelege ce fel de comportament constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Depășind pragul minim de gravitate, se intră pe tărâmul relelor tratamente, iar pentru a înțelege ce fel de comportament constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform "diferenței de intensitate a durerii cauzate". Această intensitate se determină prin "elemente subiective", precum sexul, vârsta, starea
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform "diferenței de intensitate a durerii cauzate". Această intensitate se determină prin "elemente subiective", precum sexul, vârsta, starea de sănătate a victimei, sau prin "elemente obiective" ca durata tratamentului, consecințele fizice și psihice
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
de sănătate a victimei, sau prin "elemente obiective" ca durata tratamentului, consecințele fizice și psihice cauzate. În speța "Selmouni c. Franței" (1999), CEDO a stipulat că acțiunile care în mod obiectiv cauzează o intensitate suficientă de durere vor fi considerate tortură, indiferent dacă victima este femeie sau bărbat, ori dacă are o constituție fizică robustă sau nu. S-a remarcat că tratamentul aplicat în acest caz nu a fost numai violent, dar și odios și umilitor pentru oricine, indiferent de condiția
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]