7,762 matches
-
de el, În luminișul În care Îi văzuse colții uriași. Ce nu știa David era că nimic nu va mai fi la fel de bine vreodată. Acum știa c-o să-l omoare pe elefant și nu mai avea ce să facă. Îl trădase cînd se Întorsese-n tabărĂ să le spună despre el. „Dac-am avea fildeș, ne-ar omorî și pe mine și pe Kibo“, se gîndi, știind că nu este adevărat. Poate că elefantul o să găsească locul În care s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Finn... —Știu. Tocmai aflase că sunt împreună. N-avea nici măcar cea mai vagă idee că aveau de gând să se logodească. Ne îndreptăm privirile spre birourile lor. Barney e relaxat ca întotdeauna; nici n-ai crede că tocmai și-a trădat fratele. Finn lucrează din greu la computer. Nu i-a adresat nici un cuvânt toată dimineața, dar asta nu e nimic anormal. — Sper că nu se transformă în Cain și Abel. Nu vreau să par egoist, dar asta-i cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Mă întreb dacă de asta mi-a displăcut așa de tare Jake când l-am întâlnit prima oară; poate din pricină că mă simțeam atrasă de el și nu voiam deloc să recunosc. Să fi simțit că prin atracția față de Jake îl trădam pe Patrick și asta să mă fi făcut atât de ostilă față de el? Să-mi fi ascuns oare astfel adevăratele mele sentimente? Și... Încerc să-mi dau seama ce mai este în inima mea și mă surprind simțindu-mă - liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fund, poate că În jurul tău deja navighează pești mari, negri, ai adâncurilor și nu-i vezi, și numai tu singur știi că Începe să-ți lipsească aerul... Am respirat adânc de mai multe ori. Concentrare. Singurul lucru care nu te trădează În asemenea momente e lista de la spălătoreasă. Să revii la fapte, să le listezi, să le deosebești cauzele, efectele. Am ajuns În situația asta din cutare și cutare motiv... Mă năpădiră amintirile, clare, precise, ordonate. Amintirile din ultimele trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
eu Îi ștersesem acesteia adresa, În timp ce el o rătăcise și nu avea pace din pricina asta. Printre acele fișiere din Abulafia am găsit multe pagini dintr-un pseudo-jurnal intim pe care Belbo Îl Încredințase secretului dischetelor, fiind sigur că nu-și trădează vocația, de atâtea ori reconfirmată, de simplu spectator al lumii. Unele poartă o dată mult mai veche, evident că transcrisese pe ele Însemnări de demult, din nostalgie sau pentru că se gândea să le recicleze În vreun fel. Altele sunt din anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fii bun. Un roman despre Dumnezeu incognito. Inutil, dacă ideea mi-a venit mie, trebuie să-i mai fi venit și altcuiva. Variantă. Tu ești un autor, Încă nu știi cât de mare, cea pe care o iubeai te-a trădat, pentru tine viața nu mai are sens și Într-o bună zi, ca să uiți, faci o călătorie cu Titanicul și naufragiezi În mările sudului, te culege (ca unic supraviețuitor) o pirogă de indigeni și Îți petreci ani mulți neștiut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu perspectiva de a-și sfârși zilele zidit de viu și dezonorat, e mai bine să Înfrunte curajos moartea? Mărturisește solemn nevinovăția lui și a fraților lui. Templierii nu au comis decât un singur delict, spune el: din lașitate, au trădat Templul. El nu va face același lucru. Nogaret Își freacă mâinile: la delict public, condamnare publică și definitivă, cu procedură de urgență. La fel ca Molay se comportă și maestrul din Normandia, Geoffroy de Charney. Regele hotărăște În aceeași zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se ajută cu dinții. Pe de altă parte, nu Împachetează cine știe ce: expediționarii editurilor normale expediază cărți către librari, În timp ce Luciano expediază cărți doar autorilor. Manuzio nu se interesează de cititori... Important, zice domnul Garamond, este ca autorii să nu ne trădeze, fără cititori se poate supraviețui”. Belbo Îl admira pe domnul Garamond. Vedea În el pe purtătorul unei forțe care lui Îi fusese negată. Sistemul Manuzio era foarte simplu. Câteva anunțuri inserate În cotidienele locale, În revistele de specialitate, În publicațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de la Connex, maică-mea, măi! aașa! Da’ vezi să nu mănânce înainte, că vomită și mă dă de gol. Deschise ușa de la birou și o luă de-a lungul coridorului, direcția toaletă. Pașii lui Leo erau siguri; toată înfățișarea lui trăda seriozitate, experiență, ambiție, self-esteem. Pe pereți, din zece în zece metri erau camere de luat vederi. Odată în toaletă, își lărgi nodul de la cravată, își tamponă sudoarea de pe frunte. Uf! trecuse și de asta. Alese cabina din dreapta, cea cu ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și Piratu’ sau Madona cu trandafiri, se înscrise în Partidul Democrat și contribui hotărâtor la alegerea lui Băse ca președinte al Belgiei Orientului peste câțiva ani. C XIII Jurnalul lui Leo conținea și înregistrarea viselor sale mai spectaculoase, vise care trădau o disponibilitate cronică spre deghizare și senzațional. Asta, bineînțeles, dacă fragmentele în cauză erau autentice, dacă nu le interpolase cineva pentru a sugera că autorul lor ar fi fost un personaj cu personalitate schizoidă și fracturată, deviind de la realitate cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
devenise și el un deșert fără glas. Mierlele se îngropaseră speriate la rădăcina dimineții. Îi crăpa timpanul. Îi crăpa naibii timpanul după o picătură de zgomot...și țâșni înainte în toată lungimea lui violentă. Sub lumina confuză fasciculele laser îi trădau furia: irosea și ultima muniție. Pe ei, fraților! ricoșă strigătul său din colină, până la zidurile caselor rămase undeva în urmă. Trezite, stolurile începură să fluiere și să chirăie. Între timp, dușmanul se pare că făcuse o mișcare tactică greșită. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
gata, a plecat. Rămânem în gară, dezorientați. Pe peron dăm peste o japoneză abandonată. Vorbește o brumă de engleză. O cheamă Maiko. Are cam 40 de kilograme și 1,45 m. E total pierdută în spațiu, însă chipul ei nu trădează panica. Ba din contră, radiază liniște, puritate, tinerețe (deși ar fi fost foarte dificil să-i dai o vârstă). Înțelegem cu greu că venise cu avionul din Franța. Auzise de sarmalele și de mămăliguța românești și aterizase în Transilvania. Oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
răpească și libertatea? Am luat-o prin centrul aglomerat și nu ne-am oprit decât la fotograful din fața poștei. Lângă el se învârteau plictisiți în lanț un pui de urs și altul de leu. Erau hazlii și sălbatici. Mersul lor trăda perfecțiunea, privirea le era fixă și feroce -noi, cei din jur, care îi priveam cu admirație și sadism, ne simțeam umiliți. Mai puțin Sabina: ea nu reuși să se concentreze mult asupra lor. Nerăbdătoare, o luă înainte și se pierdu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Beach. Dacă tot o făceam lată și aruncam pe fereastră jumătate din salariul meu, cel puțin să o fac cu clasă. În jur, pe scaune înalte cu picioare de nichel, femei de treisprezece ani îndesate în blugi strâmți, care le trădau și mai bine lipsa de forme, sau în fuste fosforescente, roz ori verde-praz. Din difuzoare curgea o voce aspră, care se răstea la noi pe un fond muzical cu multă percuție: „poți să intri la mine în cartier, dar ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
adunau ei timp de treizeci de ani, tocau în ultimii zece. Și dacă nu ei personal, atunci copiii lor, înainte să-și ducă părinții la groapă. Deci o latură boemă, autodestructivă, pe care ultimul vlăstar masculin al familiei nu o trăda în niciun fel. La rândul lor, cei din ramura Tupilat recunoșteau în Leo rudimente de comportament intelectual, înăbușite însă de escapadele sale haotice și primitive, cum ar fi înnoptarea în castanii și mestecenii (speciile care îl vindecau de insomnie) din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe tastatură. L XLII În ianuarie Sabina a ieșit din spital. Se simțea mult mai bine, iar maică-sa și frate-său au lăsat-o să stea o vreme la mine. Părea să-și fi venit în simțiri, doar că trăda simptomuri de nimfomană. Era cald, planeta se încălzea ca un hoit în putrefacție. Făceam plimbări lungi prin Herăstrău. Acolo, într-o seară, pe malul lacului, a vrut să facem sex. A fost incitant. Nu s-a oprit aici. Ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
noii ei amici. În drum ne întâlneam cu pacienți care ne salutau zâmbitori și mă mâncau din priviri. Mesajul subliminal era cel al unei isterii cu greu ținute în frâu. Spitalul făcea eforturi să pară primitor, dar până la urmă se trăda a fi un loc blestemat, depozit de suflete înfrânte. Era ora de vizită și infirmierele se agitau pe holuri. Însuși directorul spitalului venea să-și viziteze bolnavii. O infirmieră îi ordonă Sabinei să se ducă în salon. Eu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și mai tare în brațe și o sărută, o sărută până când fata se desprinde din brațele lui. — Trădătorule!este profund impresionată și în același timp buimăcită de cele întâmplate fiind luată fără veste. — De ce sunt trădător? — Fiindcă m-ai sărutat trădându-ți iubita. — Ha! Ha! Ha!râde cu poftă Cezar ținând-o de mână pe Teofana. Care iubită? — Pe fata aia cu care tot umbli, dându-i buchete de flori. — A! Mai urmărit deci. Ești geloasă? — Nu te-am urmărit. Ce
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mei adoptivi nu-mi știu trecutul decât în parte. — Teofana dragă, chiar dacă nu m-ai fi atenționat, eu tot n-aș fi spus nimănui. Îmi dau seama că sunt lucruri care nu se pot spune. Cum aș putea să te trădez. Și mai ales pe tine? Să fii liniștită că nu voi spune nimic nimănui. Îți promit. Îți jur pe ce am mai scump, îți jur... Nu-i nevoie să juri, Cezar. Te cred că altfel nici nu ți-aș fi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
același spațiu melancolic și sordid și care își vindea ieftin doritorilor puțina producția curentă, adică foi de plăcintă, foi waffé și cornete de înghețată, pe un gemuleț deschis, în partea opusă a fundației clădirii, direct în stradă. Cu pași siguri, trădând o îndelungată obișnuință, pe chiorâtelea (Bossul devenise agasant de calic și de hapsân, acumulând o serie de restanțe la facturile de electricitate și la cablu!), Dănuț și cu Fratele intrară în prima cameră, din stânga, de la piciorul treptelor, bârlogul, Wormhole, Gaura
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și nu se confruntau decât arareori cu probleme omenești. Nu te poți aștepta la altceva de la un inginer de bord. Visele îi erau directe, fără nuanțe și câteodată urâte. La veghe, când inginerul se supăra sau enerva, carnea nu-i trăda sentimentele care o rodeau. Disprețul și mânia, acumulate și fermentate în străfundurile sufletului, erau bine ascunse. Tovarășii de navă n-au pătruns dincolo de ceea ce plutea la suprafața lui Parker, n-au prins nici un semn a ceea ce fierbea înăuntru. Lambert folosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să ne comunice dintr-o clipă într-alta. ― Apropo de semnalul ăla, n-avem nimic mai compex până acum? ― Nu încă. ― Ai încercat să programezi această transmisie prin ECIU pentru o analiză aprofundată? zise ea pe un ton care-i trăda nerăbdarea. ― Ascultă, și eu doresc să aflu cât mai multe amănunte. Dar Mama nu l-a identificat; la ce bun să mă joc cu lucrurile acestea? ― Îmi dai voie să mă uit și eu? ― Poftim, răspunse el politicos. Nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ale literei "U" conțineau sistemele de navigație și secțiunile mașinilor, iar partea din mijloc adăpostea compartimentele de locuit, pasarela și poate chiar un antrepozit. Dar putea foarte bine să fie invers. Nava abandonată era culcată pe o rână și nu trăda nici un semn de viață sau ale unei activități oarecare. De la această distanță, apelul disperat era asurzitor, dar cei trei reduseră volumul receptoarelor. Oricare ar fi fost compoziția cocăi, ea lucea sticloasă, sub geana de lumină crescândă, fapt ce sugera existența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
rezultatele tale sunt juste! El păru îndurerat.) Iartă-mă. Deci creatura este invulnerabilă. De asta nu m-ai ascultat când le-ai dat drumul înăuntru? Ca întotdeauna, ofițerul științific nu vru să muște momeala. Când răspunse, fața lui nu-i trăda nici un resentiment. ― M-am supus ordinului direct al căpitanului, îți amintești? Se căzni să nu ridice vocea, amintindu-și în ultimul moment că Ash nu asculta decât de rațiune, ― Când Dallas și Kane sunt afară, eu sunt ofițerul șef. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Dallas. (Dădu un bobârnac în schemă.) Să reperăm canalul în care se ascunde vietatea! Apoi să încercăm s-o ducem până la un sas și s-o ejectăm în spațiu. ― S-o ducem? (Parker izbucni în râs. Timbrul cavernos nu-i trăda veselia ci îngrijorarea.) Eu mă omor să vă spun că drăcia asta e colosală! (Scuipă cu dispreț pe arma pe care o sfărâmase.) N-o s-o ducem nicăieri cu asta! ― Ai și tu dreptate, zise Lambert. Trebuie s-o dirijăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]