4,948 matches
-
Societatea de a-mi cumpăra o casă. De va fi cu putință vă rog , iubită mamă, să fie tot în Iași, unde sunt binefăcătorii lui Mihai și din alte două cauze: întâi că are societatea cultă de care are mare trebuință obositul lui creier, al doilea, orașul e curat și poate merge oare întregi pe jos fără a se murdări până la genunchi. Mihai în toate zilele zice: Oare când voi scăpa eu de orașul ista murdar și unde nu-i nimic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
văzut și de ascultat? (...) Iar în caz de rămâne Societatea în ideea de a lua o casă în Botoșani, în scopul de a fi Mihai aproape de bunul doctor Isac, apoi iarăși mă unesc, deși am speranță că nu va avea trebuință poate de el.”. Este dilema Hanrietei mai veche: lângă doctorii din Iași sau lângă doctorul din Botoșani. Trebuie spus aici, ca să nu mai insistăm la fiecare scrisoare în parte, că este vorba de o casă în Botoșani, chiar pe lângă doctorul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
post, de va trece iarna. Cu sănătatea, slavă Domnului, îi merge foarte bine. Până acum a luat cinci sute patruzeci hapuri și mai are de luat, până la 1 aprilie, încă șase sute șase zeci, peste tot o mie două sute, de neapărată trebuință, că până a da căldura se mântuie cura. Băi o dată pe săptămână și lapte cât poate să beie pe zi.”. Este vorba de „hapurile” care conțin fier, „noua cură” începută la 26 noiembrie anul trecut. Întrucât sănătatea merge din ce în ce mai bine
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sunt puși la casa de economie și împrumut de aici, cu condiția ca frate-meu să primească în fiecare lună câte o sută numai. Despre rest, adică de la D. Mille, D-ra Weitzeker, v-am scris că aveam cea mai mare trebuință de a plăti farmacia, de la care îmi trimetea răspuns că nu mă mai poate credita. Apoi avea nevoie de haine, încălțăminte etc...”. Banii Comitetului de la Iași sunt decontați până la ultimul bănuț de către contabil, iar aceste rapoarte sunt necesare. Scrisoarea este
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poetului, aflat în sanatoriul de lângă Viena, împrejurările tipăririi volumului, mai adaugă: „... și de pe acum trebuie să te gândești la ediția a doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poeziile dumitale, până acum îngropate în Convorbiri, sunt astăzi cetite de toate cucoanele de la palat până în mahala la Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României.” (fă și comparația cu sintagma parlamentară a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-l caute? Acum sănătos cred și eu că are gust să fie Doamna Eminescu. Știu că în adâncul inimei mă doare și mi-e frică că nu se va duce și vara asta la Hall, lucru de care are neapărată trebuință. L-am rugat să-mi scrie cum și ce ocupă, însă până azi n-am primit nimic. De vei afla mata ceva, apoi vă rog din adâncul inimei înștiințează mă, în caz dacă dragostea Doamnei M./icle/ va strânge /stânge
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și se vede că s-a pus să-l scoată la capete. El o crede și plânge. Mi-a adunat în casă niște nespălați, cunoștințe de ale ei, de m-au luat fiori de soarta bietului Mihai, el care are trebuință de o femeie statornică și cuminte ca să-l conducă, dar nu de o cochetă....” Aceasta este una dintre scrisorile cele mai cunoscute ale Heriettei. Menționăm că Eminescu o chema pe Veronica Micle încă din decembrie 1887 la Botoșani: „Dragă Veronică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
duc într-o muncă zădarnică, de șase ani mă zbat ca-ntr-un cerc vicios în cercul acesta care, cu toate acestea, e singurul adevărat, de șase ani n am liniște, n-am repaosul senin de care aș avea atâta trebuință pentru ca să mai pot lucra și altceva decât politică. Quelle vie, mon Dieu, quelle vie! înțeleg ca, cu vremea, un om să se înreutățească, cum m-am înreutățit eu și n-am decât o singură zare de lumină în viața mea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
volumului său de versuri care, să nu uităm, cuprindea abia vreo douăzeci și ceva de poeme publicate în Convorbiri literare, restul fiind inedite. Tot aici, același Iacob Negruzzi: „Eminescu a trăit totdeauna în deplină sărăcie; cu toate că era modest și avea trebuințe foarte puține, el, el ca și un copil, nu știa să întrebuințeze puținii bani ce-i câștiga. Trăind în lungul răstimp al boalei din ajutorul prietenilor și entuziaștilor săi, Camera deputaților îi votă în anul trecut o mică pensiune după
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
des cu decepțiunile, cu deziluziile... ba mai mult încă, să muncească o muncă grea, foarte grea, spre a-și câștiga existența de toate zilele” iar revista pune o notă de subsol: ” Eroarea autorului. Eminescu a avut întotdeauna cu ce îndestula trebuințele sale modeste și îi rămânea timp destul și pentru studii și pentru petreceri și distracții. Nota Dir.” (p. 758) Iacob Negruzzi, ca Director al revistei, neagă sau nuanțează ceea ce afirmase el însuși în iulie. Asemenea nînțelegeri, reveniri, incongruențe arată tocmai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Fiecare (om) are o mamă. Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară (Constituția: 12) Economia naturală. Este aceea în care trebuințele fiecăruia și ale comunității sunt satisfăcute prin consumul de bunuri asigurate direct prin activități economice proprii, fără a apela la schimb (S. Mihăilescu, Economie, loc. cit.). 2.2.4. S-a observat deja faptul că adjectivul oarecare actualizează, în general
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
diplomatică cu ceilalți. Are nevoie de stima celor din preajma lui și de permanente încurajări mai ales dacă aparține temperamentului melancolic. posibilitatea individului de a avea încredere în viitorul său. Creatorul va avea motivația de a crea doar dacă are rezolvate trebuințele de securitate (vezi Anexa 8), inclusiv cele pe termen lung. Mediul organizațional trebuie să-i ofere creatorului siguranța că prin reușita sa i se va recunoaște valoarea creației și va fi răsplătit material și moral (dobândind faimă), ceea ce îi va
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
decât tangențial legătura între motivație și creativitate. Convingerea care s-a format ulterior a fost că creativitatea este motivată de tendința oamenilor de a-și manifesta din plin potențialul și a obține satisfacție, chiar delectare, în munca lor. 6.1 Trebuința de realizare de sine și creativitatea Maslow, în anii ‟50 - „60 a elaborat un model de tip piramidal al trebuințelor (nevoilor). În concepția lui Maslow, omul este o ființă care dorește tot mai mult, iar ceea ce dorește depinde de ceea ce
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tendința oamenilor de a-și manifesta din plin potențialul și a obține satisfacție, chiar delectare, în munca lor. 6.1 Trebuința de realizare de sine și creativitatea Maslow, în anii ‟50 - „60 a elaborat un model de tip piramidal al trebuințelor (nevoilor). În concepția lui Maslow, omul este o ființă care dorește tot mai mult, iar ceea ce dorește depinde de ceea ce are deja. După satisfacerea trebuințelor: fiziologice, de securitate, de apartenență și de apreciere, pe treapta a cincea a piramidei trebuințelor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și creativitatea Maslow, în anii ‟50 - „60 a elaborat un model de tip piramidal al trebuințelor (nevoilor). În concepția lui Maslow, omul este o ființă care dorește tot mai mult, iar ceea ce dorește depinde de ceea ce are deja. După satisfacerea trebuințelor: fiziologice, de securitate, de apartenență și de apreciere, pe treapta a cincea a piramidei trebuințelor se află trebuința de realizare de sine (împlinire). Pentru Maslow, creativitatea apare în cadrul realizării de sine, fiind exprimarea spontană a unei persoane a cărei trebuințe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebuințelor (nevoilor). În concepția lui Maslow, omul este o ființă care dorește tot mai mult, iar ceea ce dorește depinde de ceea ce are deja. După satisfacerea trebuințelor: fiziologice, de securitate, de apartenență și de apreciere, pe treapta a cincea a piramidei trebuințelor se află trebuința de realizare de sine (împlinire). Pentru Maslow, creativitatea apare în cadrul realizării de sine, fiind exprimarea spontană a unei persoane a cărei trebuințe mai presante au fost îndeplinite. Individul dorește să fie creator pentru a-și manifesta deplin
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
concepția lui Maslow, omul este o ființă care dorește tot mai mult, iar ceea ce dorește depinde de ceea ce are deja. După satisfacerea trebuințelor: fiziologice, de securitate, de apartenență și de apreciere, pe treapta a cincea a piramidei trebuințelor se află trebuința de realizare de sine (împlinire). Pentru Maslow, creativitatea apare în cadrul realizării de sine, fiind exprimarea spontană a unei persoane a cărei trebuințe mai presante au fost îndeplinite. Individul dorește să fie creator pentru a-și manifesta deplin potențialul, pentru a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebuințelor: fiziologice, de securitate, de apartenență și de apreciere, pe treapta a cincea a piramidei trebuințelor se află trebuința de realizare de sine (împlinire). Pentru Maslow, creativitatea apare în cadrul realizării de sine, fiind exprimarea spontană a unei persoane a cărei trebuințe mai presante au fost îndeplinite. Individul dorește să fie creator pentru a-și manifesta deplin potențialul, pentru a deveni ceea ce poate deveni, pentru a aduce performanță în ceea ce face și pentru a se simți împlinit personal. Realizarea de sine a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deveni, pentru a aduce performanță în ceea ce face și pentru a se simți împlinit personal. Realizarea de sine a individului este benefică nu numai în sfera biologicului, întărind starea de sănătate, ci și a psihologicului, producând o creștere a fericirii. Trebuința de realizare de sine a apărut mai târziu în evoluția omului. Se poate spune că acest adevăr este valabil atât sub aspect filogenetic, cât și ontogenetic (atât ca evoluție a speciei sale, cât și ca dezvoltare a individului). Realizarea de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de apartenență ; * persoana să se autocunoască, să-și evalueze puterile și slăbiciunile, viciile și virtuțile, pentru a ști ce are de actualizat și de împlinit. Maslow sugerează că doar 1% din populație atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: * trebuința de realizare de sine este pe poziție ridicată în ierarhie, deci este slabă și ușor de inhibat, oprimată de solicitările mediului înconjurător; * propriile îndoieli dintre capacitățile și abilitățile noastre; * experiențele cruciale din copilărie pot inhiba sau stimula orientarea persoanei spre
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sesizat că există și alt tip de creativitate decât cea determinată de realizarea de sine. De pildă, persoanele care au un talent special pot fi creative și înainte ca motivele lor de a fi ajuns pe treapta 5 a piramidei trebuințelor (vezi Figura 30 din Anexa 8). Deci nevoia realizării de sine nu poate explica întru totul motivația înaltă a creativității. Torrance, în anul 1962, a intuit că creativitatea se naște din pasiunea pentru activitățile respective și este susținută de delectarea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu dăunează creativității decât în mică măsură, deoarece gândirea divergentă, originală nu este implicată decât în mică măsură în această fază. Acești factori extrinseci au rolul de a menține implicarea maximă a persoanei în activitate. Nu putem omite importanța satisfacerii trebuinței de împlinire a individului (după modelul Maslow), în cadrul căreia apare intens creativitatea. De aceea este necesar a fi asigurate trebuințele de rang inferior: cele fiziologice, de securitate, de apartenență, de stimă și dragoste. Un om nu poate fi creator atâta timp cât
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fază. Acești factori extrinseci au rolul de a menține implicarea maximă a persoanei în activitate. Nu putem omite importanța satisfacerii trebuinței de împlinire a individului (după modelul Maslow), în cadrul căreia apare intens creativitatea. De aceea este necesar a fi asigurate trebuințele de rang inferior: cele fiziologice, de securitate, de apartenență, de stimă și dragoste. Un om nu poate fi creator atâta timp cât este preocupat de hrană sau de securitate, cât nu are un grup de apartenență stabil sau nu este apreciat și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
bucurie și aduce satisfacție - deci motivația intrinsecă este importantă în toate domeniile creației. Principalele motive comune tuturor formelor de creativitate sunt: nevoia de a excela, nevoia de a cultiva senzațiile tari, acceptarea riscului, curiozitatea, necesitatea de a sistematiza situațiile ambigue, trebuința de descărcare a trăirilor interioare și exprimarea lor prin creație. În continuare vom identifica principalele asemănări și deosebiri între creativitatea științifică și cea tehnică. Fazele procesului creator au durate inegale și complexități diferite. În știință, prepararea are o durată și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Răspunsul este dificil, deoarece cauzele declanșatoare sunt multiple și nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea și reacțiile sunt declanșate și de cauze interne. Termenul de motivație provine de la latinescul motivus („care pune în mișcare”). Motivația se bazează pe trebuințe (nevoi) umane, care pot fi de tip inconștient (instincte, tendințe, pulsiuni) sau conștient (dorințe, interese, sentimente, convingeri, aspirații, scopuri, idealuri). Realizarea unei trebuințe generează impulsul spre o acțiune sau determină o acțiune, iar structura psihică ce determină acțiunea se numește
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]