4,590 matches
-
găsește repere de-a lungul istoriei artelor, mă gîndesc la primii ani ai secolului XlV (1340), cînd, la Florența și Siena, au avut loc o serie de catastrofe, ce au dus la nașterea în pictură a unei noi teme, întitulate „triumful morții“. Versiunea cea mai cunoscută se află într-un cimitir vechi din Pisa și este atribuită lui Francesco Traini. Chiar dacă în felul cum sînt figurate nu au nimic în comun, să ne amintim opera lui Durer, Cavalerul morții și diavolul
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
al tuturor raselor" atât național cât și rasial. Deși nu este o statistică oficială pentru identitățile etnice ale țării, un procentaj mare a populației este fenotipic mixtă. Politica predominantă primului secol de viață independentă a Mexicului era puțin rasistă. După triumful revoluției, mai mulți gânditori au considerat că Mexicul era o națiune mixtă din punct de vedere cultural, și atunci politicile sociale s-au dirijat să asimileze indigenii în cultura națională. Consecințele au fost: reducerea în termeni absoluți și relativi a
Demografia Mexicului () [Corola-website/Science/319486_a_320815]
-
bătălie flota de război britanică sub conducerea amiralului Horatio Nelson, a învins flota franceză a lui Napoleon, care a întreprinsese o expediție militară în Egipt și Siria. Cu această victorie, Marea Britanie și-a asigurat supremația pe Marea Mediterană. Bătălia a marcat triumful marinei britanice și începutul legendei lui Nelson, care a fost salutat pe tot continentul drept "Salvatorul Europei". În urma victoriilor lui Napoleon Bonaparte asupra Imperiului Austriac în nordul Italiei, în Războiul Primei Coaliții din 1797, Marea Britanie a rămas singura mare putere
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
vulgară: "imperator", care cuvânt latinesc aparține familiei cuvintelor "impero, imperare": „a porunci”, „a ordona”, „a comanda” sau "imperium": „comandă”, „poruncă”, „ordin”, „autoritate”. Cuvântul "imperator" desemnează un general victorios care a fost aclamat de trupele sale și care are drept la triumful acordat de Senat. Iulius Caesar a fost primul conducător roman care a purtat acest titlu, urmat fiind de Augustus, primul împărat roman. Titlul de „imperator” a căzut apoi în desuetudine, revenind sub Nero și va fi purtat apoi ca praenomen
Împărat roman () [Corola-website/Science/319906_a_321235]
-
egiptene). Se spune că Zeul Horus, pierzându-și ochiul, a suferit orbirea temporară, în urma unei bătălii cu fratele său Seth. La fel cum Zeul Horus a reușit, până la urmă, să-și recapete vederea, și ochiul său este un simbol al triumfului etern asupra răului și sacrificiul pentru adevăr și dreptate (legea cosmică cunoscută ca Zeița Maat). În același timp este și un simbol al celor ce triumfă cu orice preț, simbolizând așadar și puterea regală a faraonului identificat uneori în textele
Ochiul lui Horus () [Corola-website/Science/318925_a_320254]
-
alin. (2) lit. a) și art. 35 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea și supravegherea intermediarilor în asigurări și reasigurări, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă, la cerere, retragerea autorizației de funcționare a Societății TRIUMF INSURANCE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în Târgoviște, Bd. Independenței nr. 15A (spațiul 102), etaj 1, județul Dâmbovița, înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J15/184/01.04.2010, cod unic
DECIZIE nr. 1.290 din 29 iunie 2016 privind aprobarea cererii de retragere a autorizaţiei de funcţionare a Societăţii TRIUMF INSURANCE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273353_a_274682]
-
în 1475, însă s-a bucurat de o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie 1476. Corpul său a fost decapitat și capul trimis sultanului, care l-a așezat într-o țeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Țepeș. S-a emis ipoteza ca „Drăculea“ ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureștilor. Examinările recente au arătat că „mormântul“ lui Țepeș de la mănăstire conține doar câteva oase de cal datate din
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
Francois, care a murit fără să domnească vreodată. Ultimele cuvinte inteligibile ale lui Napoleon au fost "Frunte...Armată" (fr. „Tête...Armée”). Influența napoleoniană în Franța încă mai este vizibilă și astăzi. În onoarea victoriilor sale, s-a construit Arcul de Triumf în centrul Parisului. Astăzi impactul Codului Napoleonian este simțit în legile tuturor țărilor Europei. Napoleon a fost un om care ducea totul la bun sfârșit, foarte ambițios și niciodată satisfăcut. Napoleon a fost un dictator și a crezut în conducerea
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
Iulia, din 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României. În cuvântarea pe care a ținut-o cu ocazia Adunării naționale de la Alba Iulia, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unității noastre naționale ca la un triumf al libertății românești”. Pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, și funcția de ministru de interne. După dizolvarea Consiliului Dirigent la 4 aprilie
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
primi vânt prielnic de la zeița Artemis. Însă zeița o luă pe Ifigenia și o duse în Taurida (Crimeea), unde deveni preoteasă a cultului ei. Războiul a fost unul dezastros, dar aheii au învins și Agamemnon s-a întors acasă în triumf. Însă soția sa, Clitemnestra, împreună cu Egist (fiul lui Tieste), îl asasinară pe atrid și se puseră pe tronul lui. Fiul lui Agamemnon, Oreste, ajutat de sora sa Electra și de prietenul său Pylade, îi ucise pe cei doi asasini ai
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
monumente și drumuri în Italia și Iberia natală. Magnificul forum, ce adăpostește și Columna lui Traian, care amândouă au fost ridicate pentru a comemora victoriile din Dacia, se mențin în Roma până în zilele noastre, așa cum se menține și arcul de triumf din Mérida. În 113 s-a îmbarcat pentru ultima campanie, provocat fiind de decizia Parției de a pune un rege pe tronul Armeniei, un regat asupra căruia cele două mari imperii au împărțit hegemonia încă de pe timpul lui Nero. Traian
Traian () [Corola-website/Science/297411_a_298740]
-
Iosif Stalin”. Mâna îi tremură când așterne „câteva gânduri” în cărțile de oaspeți ale instituțiilor vizitate. „Copleșit de emoție” a stat la căpătâiul lui Lenin, care „doarme somn greu, adânc, după o viață de zbucium și luptă, de trudă și triumf”. „Ai vrea să trăiești mereu la Moscova, să treci mereu pe lângă zidurile roșii-ruginii ale Kremlinului, vechi parcă de când lumea, să-ți arunci privirile la sutele de ferestre luminate, întrebându-te: dincolo de care din ele, la acea oră de noapte, când
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
1912), "Caleidoscopul lui A. Mirea" (1908), "Carmen saeculare" (poem istoric, 1909), iar în 1910, "Cireșul lui Lucullus" (proză). A mai scris și alte volume de proză, între care amintim doar câteva: "Povestea celor necăjiți" (1911), "Fantome" (1911), "Oglinda fermecată" (1912), "Triumful vieții"(1912), "Steluța". Dimitrie Anghel este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului în literatura română. El cultivă mediul naturii artificiale, umanizate, al grădinilor și procedeul sinesteziilor. Este un contemplativ, un visător, care aduce în poezie tema călătoriilor, a
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
la premiile Academiei Române din 1906. Într-un eseu din 1908, Maiorescu îl menționa pe Sadoveanu, alături de alți scriitori, într-o listă cu cei mai mari scriitori ai României. Conform lui Vianu, Maiorescu a văzut în Sadoveanu și ceilalți tineri scriitori triumful teoriei sale bazată pe o formă „populară” a realismului, teorie apărută în eseurile sale încă din anul 1882. Sadoveanu i-a amintit pe Iorga, Maiorescu, și în special pe Constantin Banu și poetul "sămănătorist" George Coșbuc ca cei care l-
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei în două rânduri: în 1857 și 1859, ales al boierilor mici din județul Iași. Deși fusese secretarul lui Vogoride, era unionist pasionat, ceea ce l-a făcut să-și cheltuiască toată averea în lupta pentru triumful cauzei Unirii. Tatăl meu, care, deși absolvent al Academiei Mihăilene în fruntea promoției sale, a rămas toată viața un institutor, a fost militant entuziast al Partidului Socialist, prieten cu Ion Nădejde și Constantin Mille. În sfîrșit, vărul mamei mele, avocatul
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
a se recăsători cu Liubov Evghenevna Belozerskaia. Din 1925 începe să colaboreze cu Teatrul Academic din Moscova. Transformă romanul "Garda Albă" în drama "Zilele Turbinilor". După multe momente de tensiune și incertitudine are loc premiera piesei, care constituie un adevărat triumf. Piesa "Zilele Turbinilor", dramatizarea romanului "Garda Albă", are mare succes, fiind considerată un Pescăruș al noii generații de dramaturgi. Simpatia evidentă pentru ofițerii "albi" face ca piesa să fie interzisă, dar (paradoxal!) e, in același timp, piesa preferată a lui
Mihail Bulgakov () [Corola-website/Science/297699_a_299028]
-
găsea pe scenă cu fața la orchestră, nu percepea nimic din cele ce se petreceau în sală, unde lumea ridicată în picioare striga și își agita pălăriile. Una din soliste l-a întors pe Beethoven cu fața la public, putând astfel să-și trăiască triumful. Tot mai bolnav, fiind țintuit la pat încă din decembrie 1826, Beethoven moare la 26 martie 1827, în urma unei boli de ficat. La înmormântarea în cimintirul Währinger au luat parte mii de locuitori ai Vienei, cuvântul de adio l-a
Ludwig van Beethoven () [Corola-website/Science/296598_a_297927]
-
stalinistă din perioada comunistă și terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu șase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon. Printre cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului București se numără: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naționale, Teatrul Național, Universitatea București, Parcul Cișmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc. De
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
mari strategi din istoria sovietică. Marele stat major era sub conducerea lui Gheorghi Jukov, care și-a început cariera în timpurile țariste și obținuse multe victorii contra Germaniei naziste. Al doilea Război Mondial a însemnat pentru Armata Sovietică un enorm triumf (datorat, în mare parte, norocului și armatelor aliate) și în același timp, o mare pierdere de vieți omenești (mai mult de 13 milioane). Aceste imense pierderi au avut loc în bătăliile de retragere duse pentru apărarea Stalingradului, (azi Volgograd) și
Armata Roșie () [Corola-website/Science/296890_a_298219]
-
opoziție. Deveniți mai preocupați de necesitatea închegării unei puternice formațiuni politice, de desăvârșire a procesului de raliere, la 24 mai 1875, fruntași ai diferitelor formațiuni, cărora li se adaugă și disidentul conservator Manolache Costache Epureanu, făceau legământ să acționeze pentru triumful deplin al principiilor liberale în viața politică românească. Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, George D. Vernescu, Alexandru G. Golescu, pecetluiau alianța parlamentară printr-o reuniune ținută în casa din stradă Enei, proprietate a maiorului englez Sir Stephen Bartlett
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
al II-lea și Monumentul tricentenarului - dăruit de poporul Franței și instalat în Piața Sennaia. Câteva dintre cele mai importante evenimente din istoria orașului sunt reprezentate de monumente speciale. Victoria rusească asupra lui Napoleon este comemorată de două arcuri de triumf, unul fiind la Narva, alta la Poarta Moscova. În aceeași tradiție, Cimitirul Piskarevskoie a fost deschis, în 1960, ca monument al victimelor asediului de 900 de zile al Leningradului. Sankt Petersburg este înconjurat de reședințe imperiale, unele dintre ele fiind
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
în engleză și prezentată în 1936 și în Marea Britanie. Toate aceste operete populare ale lui Paul Abraham au fost apoi ecranizate, având-o în rolul principal pe Marta Eggerth, care a repurtat ulterior succese și la Hollywood. Cel mai mare triumf personal al lui Abraham în industria filmului germen a fost "Die Privatsekretärin" (Secretara privată), din 1931, în rolul principal apărând Renate Müller. Deoarece Abraham era de origine evreiască, venirea la putere a naziștilor în 1933, a fost imediat avut în
Paul Abraham () [Corola-website/Science/298318_a_299647]
-
creștine de la Ierusalim - sau planul bazilical căruia vechea biserică a Sfântului Petru din Roma îi conferise un particular prestigiu, aveau să fie regăsite în lumea carolingiană-la Germignydes-Pres și Centula, Corvey și Lorsh (unde o poartă ajungea să copieze arcul de triumf roman) într-o arhitectură ale cărei strânse raporturi cu oficiile și cu spectacolele liturgice au fost puse mai de mult în lumină, după cum tipul de "platium" romano-bizantin avea să fie copiat în reședințele epocii lui Carol cel Mare de la Aachen
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
va deveni un punct de reper pentru stilul Mariei Callas, interpretarea celebrei arii "Casta Diva" rămânând neegalata până astăzi. În decembrie 1951 inaugurează stagiunea lirica la "Teatro alla Scală" din Milano cu opera ""I vespri siciliani"" de Verdi, un adevărat triumf marcat de aplauze nesfârșite și de strigate de "bis". Urmează turnee în Italia (Verona, Veneția, Romă) și la Chicago, "Metropolitan Opera" din New York, "Covent Garden" din Londra cu operele ""Lucia di Lammermoor"" de Donizetti, ""Aida"", ""Îl Trovatore"" și ""La Traviata
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
de-al doilea război mondial", a considerat că Chamberlain a reînarmat bine țara pentru a se apăra (deși o reînarmare de natură să învingă Germania ar fi avut costuri adiționale uriașe) și a descris acordul de la München ca pe un „triumf pentru tot ce era mai bun și mai luminat în viața britanică ... <nowiki>[și]</nowiki> pentru cei ce denunțaseră cu curaj duritatea și lipsa de viziune de la Versailles”. Adoptarea regulii celor treizeci de ani în 1967 a pus în următorii
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]