8,927 matches
-
finală asupra celor ce au respins stăpânirea Sa caDomn al bucuriei zicând: „Pe acei vrăjmași ai Mei care n-au voit sădomnesc peste ei, aduceți-i aici și-i tăiați în fața Mea” (Luca 19, 27). Dacă unitatea de cuget a ucenicilor s-a manifestat îndeosebidupă plecarea dintre ei a „fiului pierzării” (Ioan 17,12), când, ca urmare, Mântuitorul a și dat porunca nouă a iubirii între ei după mă-sura iubirii Sale dumnezeiești față de ei (Ioan 13,34), dar pe careIuda
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Matei 12, 31-32), care ar însemna nu numai o împotrivire ca „neghină” (Matei 13, 29), ci o defăimare a inimii atât de slujitoare a Tatălui și dovadaunei cruzimi demonice.Mântuitorul S-a înălțat pentru a deschide cerul și pentru „ieșirea”ucenicilor la „pășunea” darurilor Duhului Sfânt. Ca și Natanael, eisunt, cei de „sub smochin” (Ioan 1, 48) în care nu era vicleșug, șicare „vor vedea cerurile deschise și pe îngerii lui Dumnezeu suin-du-se și pogorându-se peste Fiul Omului” (Ioan 1
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
carea câștigat-o cu Însuși sângele Său. Căci eu știu aceasta, că după plecarea Mea vor intra între voi lupi îngrozitori care nu vor cruța turma.Și dintre voi înșivă se vor ridica bărbați grăind învățături răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei” (Faptele Apostolilor 20, 28-29). b. Mărturisirea credinței apostolice în cadrul Sfintei Liturghii Pentru păstrarea bucuriei apostolice în Hristos ca „Domn alslavei” (1 Corinteni 2, 8) și „Mire al Bisericii” (Matei 9, 15) Tradiția răsăriteană a adus aminte de importanța
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
2 Corinteni 5, 16) ca după chemare, în starea lor anterioară de „ca-tehumeni” ai lui Hristos: „Fericiți cei ce nu au văzut și au crezut”(Ioan 20, 29).„Unde Mă duc Eu știți, și știți și calea” (Ioan 14, 4). Ucenicii oștiau, într-adevăr, dar nu prin cunoaștere cu mintea, ci scrisă în inimile lor prin lucrarea Sa ca „semănare” (Matei 13, 3). Înainte de Jertfalui Hristos ca rupere a catapetesmei Templului, deci „prin catapeteasma trupului Său” (Evrei 10, 20) și privirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
harului”(Evrei 4, 16). Petru se afunda în valuri, când n-a mai privit la Mântuitorul care mergea pe apele învolburate (Matei 14, 30). Adevărulvieții Mântuitorului dovedit prin Înviere a dezlegat din legături(Ioan 8, 32) și a încins pe ucenicii Săi cu putere (Efeseni 6, 14; Psalm 90,4). Tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, preotul Zaharia, a cerut de laDumnezeu „înțelepciunea drepților pentru a putea sluji lui Dumnezeu fără frică” (Luca 1, 74-75), a cărui stăpânire este binecuvântată,El fiind „Dumnezeul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
egoismului cade, ca și zidurile Ierihonului urmare a păcatului strămoșesc. Acest lucru este semnificat prin înconjurul lăcașului de închinare după slujba punerii înmormânt. Ca „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”(Ioan 1, 29), Mântuitorul vedea din mormânt zdrobirea inimilor ucenicilor: „Aceasta a fost noaptea de priveghere pentru Domnul!”(Ieșire 12, 42), spunea Dumnezeu la trecerea poporului prin adâncul mării ca pe uscat și ieșirea la pustie. Nu există o altă ieșire dinEgiptul stăpânitorului faraonic al acestei lumi. Jertfa Mântuitoruluipentru ucenicii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ucenicilor: „Aceasta a fost noaptea de priveghere pentru Domnul!”(Ieșire 12, 42), spunea Dumnezeu la trecerea poporului prin adâncul mării ca pe uscat și ieșirea la pustie. Nu există o altă ieșire dinEgiptul stăpânitorului faraonic al acestei lumi. Jertfa Mântuitoruluipentru ucenicii Săi era doar trecere, o „curățire prin sine Însuși a pă-catelor noastre” (Evrei 1, 3). Jertfa a avut loc pentru a face dovadacă El este viu și putere de a-i face vii pe ai Săi (Ioan 14, 19), careerau
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
un „mormânt”.Așezarea Cinstitelor Daruri pe Sfânta Masă înseamnă punerea Mântuitorului în mormânt, odată cu cântarea: „Primind ca pe Împăratul tuturor pe Cel înconjurat în chip nevăzut de cetele îngerești”.Moartea a însemnat reintrarea în slava Sa veșnică, după ce semănase în ucenicii Săi slava Sa de a fi plini de har și de adevăr ca a Celui„Unuia-Născut din Tatăl” (Ioan 1, 14): „Acum a sosit ceasul! Prea-mărește pe Fiul Tău, ca și Fiul să Te preamărească cu puterea ce i-aidat-o ca să
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
celor pe care i-ai dat Lui. Și aceastaeste viața veșnică, să Te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 1-3). De-spre această „cunoaștere” prin Învierea Sa, Mântuitorul spusese ucenicilor în cuvântarea de după Cină: „Acestea vi le-am spus înpilde, dar vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci pe fațăvă voi vesti despre Tatăl” (Ioan 16, 25). „Vestirea despre Tatăl” estevederea Feții negrăite (apofatice) a lui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
suntUșa! Prin Mine de va intra cineva se va mântui! Și va intra și va ieșiși pășune va afla” (Ioan 10, 9).Învierea care-L arată „aur lămurit în foc” (Apocalipsa 3, 18) esteputerea Mântuitorului de a-i aduce pe ucenici în „staulul oilor”(Ioan 10, 1) pentru Duhul Sfânt: „El va păstori turma Sa ca un păstorși cu brațul Său o va aduna” (Isaia 40, 11). Ei au putere să priveascăacum dincolo de catapeteasmă „prin catapeteasma trupului Său”(Evrei 10, 20
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ospăț al darurilor Duhului Sfânt aduse printăierea „vițelului îngrășat” (Luca 15, 23), deoarece în Hristos „a binevoit Dumnezeu să se sălășluiască toată plinătatea dumnezeirii dupătrup” (Coloseni 2, 9). Ca „Ușă” de intrare, Jertfa este hotărâtoare pentru cunoașterea întrupării și drumul ucenicilor înainte după Înălțare către „ieșirea”(Ioan 10, 9) la „pă șunea” darurilor Duhului Sfânt. „Hristos din fațaochilor” până la Înălțare va fi arătat de Duhul Sfânt „Hristos în inimi”,prin vădirea a ceea ce a semănat El în ei, adică pe Sine
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sfințirea prin Jertfă. La mărturisirea adevărului de credință: „Și a înviata treia zi din mormânt”, slujitorii opresc clătinarea Sfântului Aerdeasupra Cinstitelor Daruri, căci tocmai acest lucru a însemnat conferirea puterii de a se face fii ai lui Dumnezeu prin rugăciunea ucenicilor în Numele Său către Dumnezeu ca „Tată”. În timpul rostirii„Crezului” numai perdeaua de la Sfântul Altar este deschisă, pe când„Sfintele Uși” sunt închise, ca semn că ucenicii au văzut cu ochiicredinței Duhul Sfânt în Hristos, „pe Care lumea nu poate să-L
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lucru a însemnat conferirea puterii de a se face fii ai lui Dumnezeu prin rugăciunea ucenicilor în Numele Său către Dumnezeu ca „Tată”. În timpul rostirii„Crezului” numai perdeaua de la Sfântul Altar este deschisă, pe când„Sfintele Uși” sunt închise, ca semn că ucenicii au văzut cu ochiicredinței Duhul Sfânt în Hristos, „pe Care lumea nu poate să-L primească” (Ioan 14, 17). Dar ucenicii nu L-au cunoscut ca „Emanuel”până la Înviere.Prin venirea în trup și arătarea la Botez, Mântuitorul a lucrat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Tată”. În timpul rostirii„Crezului” numai perdeaua de la Sfântul Altar este deschisă, pe când„Sfintele Uși” sunt închise, ca semn că ucenicii au văzut cu ochiicredinței Duhul Sfânt în Hristos, „pe Care lumea nu poate să-L primească” (Ioan 14, 17). Dar ucenicii nu L-au cunoscut ca „Emanuel”până la Înviere.Prin venirea în trup și arătarea la Botez, Mântuitorul a lucrat cao „semănare” până când a putut zice: „Lucrul pe care Mi l-ai datsă-l fac l am săvârșit” (Ioan 17, 4), urmând
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
vânturile și valurile pentru„pacea Sa” este arătată la intrarea în slavă prin Înviere: „Atunci nuMă veți mai întreba nimic” (Ioan 16, 23). Acele „vânturi” și „valuri”care iau liniștea omului încă din vremea păcatului strămoșesc, aufost alungate din sufletele ucenicilor: „De certarea Ta vor fugi, deglasul tunetului Tău se vor înfricoșa” (Psalm 103, 8). „Slava” prinînviere a fost urmarea ascultării ca ședere de-a dreapta: „Dreapta Tas-a preamărit întru tărie; mâna Ta dreaptă a sfărâmat pe vrăjmași șicu mulțimea slavei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu”(Romani 3, 23) și de aceea plini de vrăjmășie față de Dumnezeu: El„a murit din cauza păcatelor noastre și a înviat pentru îndreptarea” (Romani 4, 25) și slava noastră prin părtășie la slava Lui.În această ipostază Mântuitorul a cerut ucenicilor priveghere înrugăciune, pentru „a putea sta înaintea Fiului Omului” (Luca 21, 34-36), adică să nu devină „vrăjmași” prin închiderea inimii și vicleniaminții cu care oamenii nu pot sta înaintea lui Dumnezeu. Slava Sazdrobește pe cei protivnivci, care pentru a scăpa
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca și pentru cei ce nuputeau sta în fața slavei lui Hristos înviat: „Iată pun o piatră în Sion!Cel ce va cădea peste ea se va zdrobi, și peste cine va cădea ea îl vazdrobi!” (Matei 21, 44). În Hristos ucenicii îndemnau: „E bine să văhrăniți cu har inima voastră, iar nu cu mâncare și băutură, de la caren-au avut nici un folos cei ce au umblat în ele” (Evrei 13, 9). Pentrucei de sub Lege s-au arătat semnele ignorării, nesocotirii slavei luiDumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
plinind, în noaptea în care a fost vândut și mai vârtos Însuși peSine s-a dat pentru viața lumii, luând pâinea cu sfintele și preacuratele și fără prihană mâinile Sale, mulțumind și binecuvântând,sfințind și frângând a dat Sfinților Săi ucenici și Apostoli, zicând:Luați, mâncați acesta este Trupul Meu, care se frânge pentru voi spreiertarea păcatelor. Asemenea și paharul după Cină zicând: Bețidintru acesta toți, acesta este sângele Meu al Legii celei Noi, Carepentru voi și pentru mulți se varsă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
țările cu cele mai promițătoare începuturi, inegalitățile severe constituiau obstacole enorme pentru democrație: diferențe între drepturile, îndatoririle, influența și puterea sclavilor și ale oamenilor liberi, între bogați și săraci, împroprietăriți și neîmproprietăriți, stăpîni și servitori, bărbați și femei, zilieri și ucenici, meșteșugari și proprietari, orășeni liberi și bancheri, lorzi și arendași, nobili și oameni de rînd, monarhii și supușii lor, oficiali ai regelui și cei cărora le dădeau ordine. Chiar și între oamenii liberi existau diferențe mari de statut, avere, ocupații
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
lui Ferdinand au consolidat această dominanță franceză în arta culinară „înaltă“, cea a curții regale. Primii bucătari ai palatului Cotroceni au fost germani, dar ceea ce găteau era pur franțuzesc. Unul dintre ultimii bucătari ai Casei Regale, Iosif Strasman, fusese chiar ucenicul lui Auguste Escoffier. În anii ’20 ai secolului trecut, mesele regale cuprindeau silure à la Mirabeau, consommé Celestine, dinde Talleyrand, gelée de mandarines à la crème. Unele tușe românești își fac apariția sporadic, mai ales în meniurile anilor ’30, încadrate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mărturii mari personalități ale timpurilor, alături de rezultatele descoperirilor arheologice. Socrate când îi destăinue lui Charmides (Apud Platon): „Tot așa stau lucrurile, Charmides și cu acest procedeu vindecător. Eu l-am învățat acolo, la oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se spune că îi face pe oameni nemuritori...“. Preciza el: „Zalmoxis, regele nostru care este un zeu, ne învață că, după cum nu trebuie să îngrijim ochii fără ca să ținem seama de cap, nici capul nu trebuie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
una ca Ioneasca de mine care a și început dealde Lenuța și Frosânica să mă întrebe coană moașa ce mai face domnu Jenică la Bacău. Atâta îț spun Jenică.143 Așa cum precizam, Al. O. Teodoreanu se dovedește astfel un sârguincios "ucenic la clasicul" Caragiale, a cărui lecție de încondeiere și arhivare a vorbirii "moftologice" și-a însușit-o temeinic, nu epigonic, ci în semn de prețuire și confirmare a validității modelului. Spre deosebire de situația din multe proze scurte ale lui Al. O.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aceeași vocație de miniaturist pînă și în romanele sale Confesiuni paralele, Avionul de hârtie, Dragoste cu vorbe și copaci digresive și divizate în episoade rotunjite ca mărgelele unui colier, independente și prinse totodată de un fir narativ. În paginile din Ucenic la clasici, îl descoperim pe de o parte îngrijorat și dezgustat de "nimicul" și "mărunțișurile" pe care la scrie, pe de altă parte orgolios și mulțumit de proza sa "aforistică" ce tinde să ilustreze idealul caragialian al maximei concentrări: "Să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
autorului că "romanul își conține modelul, originea, își este simultan tată și fiu"18, este valabilă în primul rând pentru volumul de debut editorial Matei Iliescu și pentru romanul O singură vârstă. În cazul lui Costache Olăreanu, notațiile sumare din Ucenic la clasici sunt dezvoltate, prind viață și dobândesc semnificații noi în Lupul și chitanța, scurta narațiune autobiografică încifrată urmuzian, dar chiar în sens global, așa cum observa Ion Bogdan Lefter: "există o regulă de consangvinitate căreia i se supune în întregime
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de psihologie a muncii... Sau, mai știu eu, poate că lucrează cu Vasile Filă și supraveghează muștele..." 25. Același profil al "pușlamalei", fără nici un rost, cu mină de artist neînțeles, se întrevede la Costache Olăreanu în autoportretul ironic schițat în Ucenic la clasici, întregit ulterior în Confesiuni paralele și Lupul și chitanța. Ca semn al unei senine atitudini în fața istoriei, miticismul se recunoaște și în romanul acestuia, Frica o radiografiere satirică a perioadei comuniste: Ce puteri ne stăpâneau destinele, decideau drumurile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]