13,247 matches
-
în rătăcirile lor prin munți și păduri se obișnuiesc din leagăn să îndure frigul, foamea și setea... (la noi n-au dovedit acest lucru. n.a.) La dânșii nimeni nu ară și nici nu pune vreodată mâna pe plug, căci toți umblă de colo până colo fără sălașuri statornice, fără cămin și fără lege, fără un trai regulat, totdeauna ca niște fugari, împreună cu căruțele în care locuiesc. Asemenea animalelor necuvântătoare, nu-și dau seama în nici un chip de cinste și necinste, aprinși
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
intri cu ochii mari și galeși, mă simt un copil dornic de îmbrățișarea ta căutând ajutor la cearta cu tata. Tu mă mângâi pe cap și-mi spui; las că-l înduplec eu să te ierte, dar să nu mai umbli cu lucrurile lui, vezi că nu le găsește când îi trebuie. Plânsu-mi dispare pe loc, promit dar jocul și uitarea... Referință Bibliografică: Iluzie / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014. Drepturi de
ILUZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353648_a_354977]
-
petrecut, demult, verile (uneori și toamnele, și iernile). Solar, nemărginit, argintiu, până departe, spre munți, peste pietrișuri. În vecinătatea lui, mă cuprindea un simțământ inexprimabil: eroism, jale, forță, singurătate, o virilitate fără limite și, în același timp, o duioșie strivitoare. Umblam noaptea, prin mijlocul albiei, care nu era prea adâncă, cercetam lesele, puse, de cu seara, pentru peștele mărunt, ce cobora pe firul râului. Țin minte, ca ieri, eram singur, călcam pe stele, pe lună, și leasa era plină de păstrăvi
EUGEN DORCESCU, RÂUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353692_a_355021]
-
treaba ta ce fac eu în timpul meu liber. Te-am întrebat eu de unde vii acum? - Haide mă, nu mai fi atât de ciufut. Dacă nu mai vrei să se țină cont de pariu, este treaba ta, dar după cum văd eu, umbli cu monstra după tine ca Iliescu cu SPP-iștii. - Măi, parcă am stabilit dimineața ceva. Restul nu-i treaba voastră ce fac eu cu Andrada de acum încolo. - Bine, mă, bine. Văd că nu se poate discuta omenește cu tine
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
descoperit nicio neregulă. Totul părea neclintit. - Spuneți domnul Cris, ce doriți de la mine? întrebă curioasă Tanța de cum apăru în pragul camerei. - Tot ce vorbim, aici să râmână, să ne înțelegem de la început. - Aveți toată încrederea. Ce naiba sunt femeie bătrână, nu umblu cu bârfa. - Ieri am fost cu prietena mea în vizită la bunici și cum nu erau acasă, arâtându-i vila, ne-a furat peisajul în acest dormitor. - Fiți fără grijă, am văzut că erau deranjate anumite perne față de cum le-am
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
aproape ora de culcare. Unii s-au și culcat deja. Dar n-aveau tihnă și somn. Soția pădurarului nu putea să se culce nicicum. Unde o fi Ionică? Când situația deveni critică, iaca, la poartă apăru cineva. Era Ionică. - Unde umblași, mai omule? se zbârli la el pădurarul. Ai băgat-o pe maică-ta în sperieți! La ora asta se vine de la școală? - Am fost la film! răspunse Ionica timid. - La film?!... La ora asta se merge la film?!... Să ne
CASA PĂDURARULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353738_a_355067]
-
în mijlocul naturii, părinții mă plimbau pe malul Arieșului, prin păduri, prin locurile din împrejurimi. Ceva mai târziu, au apărut primele vise, în orașul Alba-Iulia, poate și pentru că locuiam undeva la marginea orașului, treceam zilnic prin Cetate să ajung la școală, umblam liberă pe coclauri după flori de câmp și fluturi... Acolo am dansat pentru prima oară; la serbarea de sfârșit de an, învățătoarea m-a îmbrăcat într-o rochie albastră, cu aripi, aveam rolul îngerului. Acolo am ieșit prima oară singură
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
să apară cu pasca și cozonacii sfințiți. Gospodin Costan se opri falnic călare pe iapă la oarecare depărtare de casă. Costaneha îl întâmpină din cerdacul casei: - Hristos a înviat! zise el. - Adevărat a înviat! îi răspunse baba. Ei, cum ai umblat, omule, la biserică, ai reușit? ai sfințit bucatele? - Da, prea-bună gospodină Costaneha cum altfel? am reușit! Ia spune urarea de bun sosit de la sfințire, de trei ori!... - Ce vom mânca noi de Paști și tot anul? începu ea. - Vom mânca
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
primul rând din punct de vedere spiritual avem atâtea lucruri de învățat, dar cred că una din lecțiile cele mai mari ce le putem învăța este că nu trebuie să călătorim singuri în fascinantă călătorie a vieții, avem nevoie sa umblam cu Dumnezeu. Pentru a dezvolta mai mult această ideie am să încerc să aprofundez un pasaj biblic pe care îl găsim în Evanghelia după Luca (24:13-33) este bine să îl citim, să medităm puțin asupra acestei întâmplări, să încercăm
DRUMUL VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354122_a_355451]
-
era greu pentruca îl străbăteam singuri, apăsați de poveri devine mai plăcut de străbătut atunci când o prezență divină ne însoțește pas cu pas pe drumul vieții. Iar fiecare zi devine o ocazie de a învăța tot mai mult cum să umblam cu Dumnezeu.
DRUMUL VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354122_a_355451]
-
care lucrează împreună cu El pentru salvarea rasei umane prin credința în jertfa Lui. Dumnezeu a promis că nicidecum nu ne va lăsa și ne va ajuta în momentele grele dacă vom alege să fim cinstiți și corecți. Numai că oamenii umblă cu multe vicleșuguri atunci când vor să-și atingă interesele. Și asta o spune Biblia, nu eu. Maschează și motivează atât de frumos lăcomia și pofta ochilor lor de care sunt posedați, încât ajung să promoveze prin publicitate felul lor de
DESPRE LĂCOMIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354099_a_355428]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > LOCURI NATALE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului LOCURI NATALE... Prin umbra răchiților vechi, În farmecul acesta feeric, Mă cheamă dorul hai-hui, Să umblu bezmetic. Dacă de pe deal privesc, Câteva căsuțe răsfirate, Se lasă-n amurg întuneric, Și parcă fantome sunt toate. Dar ce mă face a plânge? Când amintirile se scurg, Inima-n piept mi se frânge, Și-mi apare al vieții tumult
LOCURI NATALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354210_a_355539]
-
devină grâu, și nici grâul nu devine niciodată neghină, însă din punct de vedere spiritual acest lucru este posibil. Am să încerc să mă explic prin intermediul a două exemple. Împăratul Solomon a început în dimineața vieții sale destul de bine să umble cu Dumnezeu. Ba mai mult de atât, Dumnezeu i s-a arătat și într-un mod deosebit a fost înzestrat cu înțelepciune pentru a putea conduce poporul Israel. Un timp totul a mers foarte bine, se părea că întreaga viață
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
de „supliment gratuit și voluntar” enigmaticului domn Joan Condurache. De aceea era atât de interesată de relațiile mele cu proful? Parcă era băgată într-o priză de curent când mă întreba și mai ales când a descoperit că și Sebastian umblă cu profa de română. Hi, hi, hi, dacă ar ști că i-am luat-o de data asta înainte cred că m-ar sugruma. Se vede că-l place pe prof și-i înnebunită după el. Să-i fie de
ROMAN, CAP.XVIII -FRISOANELE OLIMPIADEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354582_a_355911]
-
2012 Toate Articolele Autorului Snop de lumină, ferecat cu lacăt șăgalnic în sipetul trecerii... Și toți purtăm cheia la gât sau o știm pusă de mama sub preșul de la intrarea în lume. Numai că, crescând, ne luăm cu joaca și umblăm la sipet seara, când ne mușcă șarpele lui Moș Ene. De aceea nu ne dumirim să alegem între lumina cea ferecată și luminația cea risipită ademenitor de cel care înșală ochiul. Ruginindu-ne cheia, nu mai putem deschide cu ea
CARTEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354639_a_355968]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CÂNTEC DE OF... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 553 din 06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului stă pustiul sub cămilă sub privirea mea umilă și eu văd numai erori, umblând cu capul printre nori, din aproape în aproape, ochiul meu visează ape de izvoare cristaline și câmpii cu șesuri line, cu luna care-a luat foc și c-un munte de noroc. degeaba vorbesc pe frunză, risc ca lumea să
CÂNTEC DE OF... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354650_a_355979]
-
genunchi viața cu fruntea în pumni dedesupt invocă lumina de la fereastra-etanș a gândului tău măsurat timpul nepăsării ți-i cât un blestem dinspre mamă îngerii pământului peticesc albverde poala sfâșiată a iernii ce să mai coși zdrențele unei iubiri vântul umblă prin odăile ierbii făcând curățenie de Paști (inevitabil atâtea de aruncat) întredeschiși ochii primăverii îmi mătură treptele visului cu genele întâii rândunici hai-hui doar zâmbetul câtorva păpădii și-o rază pe buzele dimineții ciocârlia urcă în adâncul zării să-i
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CREZI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 449 din 24 martie 2012 Toate Articolele Autorului crezi că dacă te-aș iubi ai mai umbla bezmetic prin noapte să cauți vămi mistuite în câteva grame de odihnă crezi că dacă mi-aș lipi obrazul de pulsul tău nebunesc ai mai împlini un continent cu atâta nostalgie flăcările simple sunt coordonate de un nor personajul din
CREZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354688_a_356017]
-
grijă de tine și natură! Învață, să știi cât mai mult, Nu te lăsa să fii mai jos, Oricât vei ști, nu ești cult, Iar în credință fii pios! Înțelepciune vei acumula, Fiind oricând stăpân pe tine, Printre semeni vei umbla, Senin, având doar bine. Referință Bibliografică: Înțelepciune / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 452, Anul II, 27 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354714_a_356043]
-
Un șal de nuferi peste umeri goi Și foc din maci ce arde în privire. „Se face Dragobete când îți scriu” Mătase-i gândul care te-nfășoară Foșnind pe-altarul sufletului viu - Năvalnic jar peste amurg de ceară. Când pasu-ți umblă-n iarba sângerie Și te sărut pe tâmplele-ți blajine Înfloare-n trup vlăstar de iasomie Parfum și dor și dragoste de tine... SĂRUTUL TĂU CA O MIREASMĂ Sărutul tău ca o mireasmă De ghiocei și-omăt târziu E dulcea nopților
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
recurge la astfel de metode murdare, se uită un lucru esențial: nu alegătorul, omul din popor este cel care judecă pe primar, senator, deputat sau președinte, ci instanța de judecată. Una este bârfa, calomnia, reclamația, alta este hotărârea judecătorească. Să umbli mai bine de o lună din sat în sat și din casă în casă ca să convingi pe fiecare că primarul comunei e „păcătos”, mi se pare că este un consum de energie demn pentru o cauză mai nobilă. Sunt consăteni
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
spune autorul, copiii lui Dumnezeu, “crescuți în puf de versuri”. (Și îngerii au îngeri păzitori). Iată ce menire sublimă are Poezia: de a ne purta pe aripi, de a ne face leagăn și culcuș în “puf de versuri!” Chiar dacă uneori umblăm pe jăratec. Un poet pasional, arzând de dorința de a fi iubit, devorat în iubire, mistuit de doruri necunoscute, tulburat și tulburător, uneori prea visceral, alteori prea eteric (extremele se atrag) acesta este Romeo Tarhon în volumul de față. Astfel
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
de vânt. Brațele i se arcuiau ca ramurile de salcie , glasul era o șoaptă înălțată până la hohot, de râs sau de plâns, era în ea o nestăpânire, o fugă spre ceva , spre un undeva pe care doar ea îl presimțea. Umblau amândoi cât era ziua de lungă, vorbind despre toate și despre nimic, ca într-un vis fără început și fără sfârsit. In serile de iunie, rezemați de câte o căpiță, cu ochii pierduți în luceafăr, se înfășurau în tăceri lungi
INTOTDEAUNA, POETUL SE NUMESTE EMINESCU de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347083_a_348412]
-
devenise celebru în urbea Bucureștiului, dând de furcă câțiva ani tribunaleler bucureștene. Apoi, nu tocmai tânără văduvioara, uitase repede cele întâmplate și-și juca rolul de diva încontinuare, având în vedere că femeia era și artista. În costum de amazoancă, umblă lala călărind pe un bidiviu pur-sânge din herghelia regală pe la Lolești și Popânzănești-Romanați, pe moșiile ei, pe care, rând pe rând, le păpase că o crăiliceasă a Bucureștiului, la roată norocului sau la cărți cu fanți de tot felul. Școlita
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
bunicul, răspunsese: «Tot Dumnezeu i-a făcut și pe ei!» Când toți ai noștri, din Long Beach, spuneau că, Cocuța e o c....ă, dumneata ne explicai că bunicu’, nenea Niculiță n-a utilizat acest cuvânt niciodată și zicea: «săraca, umblă pustiu...» Pentru că și eu mă număr printre emigranți, am putut privi cele relatate mai din interiorul lor, îi dau deplină dreptate autorului Octavian Curpaș care spune: „Oameni ca nea Mitică sunt legende vii, iar viața lor țese istoria și traiectoria
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]