8,137 matches
-
nu le place să atragă atenția. Vreau să spun că, dacă mergi până în spatele autobuzului și nu găsești nici un loc liber, trebuie să te duci înapoi în față, și toată lumea se uită insistent - foarte jenant. Îmi sună telefonul. O, nu. Urăsc să vorbesc din autobuz. Apare numărul lui Adam, și eu înlemnesc. Doamne, ce mă fac? Nu pot să-i răspund și să-i spun că sunt în 46A. Nu ar fi jenant? Pe de altă parte, nu pot lăsa telefonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
o să fiu eu. Un singur lucru e mai rău decât să zbori cu Snakely, și anume să zbori cu ea când ești mahmur. Mă duc în sala de ședințe. Sunt ultima care sosește. Salut și îmi ocup în liniște locul. Urăsc partea asta. Tot scopul ședinței e să fii informat, de către șeful de echipă, câți pasageri vor fi. Și dacă sunt cerințe deosebite de îndeplinit, cum ar fi mese speciale, VIP-uri, persoane în scaune cu rotile sau pasageri îndoliați. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
și, după o scurtă verificare, încep să număr tăvile pentru pasagerii din spate. Capul îmi pulsează. Să sperăm că pasagerii de azi or să fie drăguți și n-or să-și lase copiii să țipe prea mult. Cel mai mult urăsc oamenii foarte gălăgioși și foarte mici. Avionul e aproape plin, ceea ce e un chin, sincer. Pentru că vin, ca de obicei, oameni care nu stau împreună. Motivul este, desigur, că au ajuns târziu. Și acum se așteaptă să deranjăm alți pasageri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cu propria-mi frapieră? Mă întorc. Și ochii mei întâlnesc alți doi. Sunt albaștri și întrebători. Și sunt ai lui Mike. Mike, pilotul. Arată superb. Și eu arăt ca naiba. Sunt nervoasă pe el că s-a furișat așa. Îl urăsc pentru că mă vede în halul ăsta. — Bună, spune el foarte relaxat. De parcă ar fi perfect normal să discuți cu o colegă îmbrăcată în pijamale. Poartă blugi și un tricou alb. Pun pariu că e treaz de mult. Pare să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Mi-aș face singură programul și aș putea chiar să nu-l respect, dacă nu vreau. Acum altcineva face asta. Altcineva decide dacă am liber de Crăciun sau Revelion. Ei hotărăsc la ce oră să-mi pun alarma și, Doamne, urăsc asta! Într-o zi, o să fac totul cum vreau eu! La asta visez, cel puțin. Vreau să-mi trăiesc viața cum îmi place. Și să nu fiu nevoită să cer permisiunea cuiva pentru un weekend liber. Dacă mă duc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
E și el un ticălos? întreabă Amy după ce-și suflă nasul. —Ăă, nu știu. Arată bine și toți bărbații care arată bine sunt niște ticăloși, nu-i așa? Vreau să spun că singurii bărbați care nu sunt ticăloși sunt urâți, pentru că lor nu li se iartă dacă se poartă rău cu femeile. Lacrimile lui Amy dispar ca prin minune. Pare complet șocată de izbucnirea mea. De parcă aș fi o nevastă părăsită care s-a apucat de băut de disperare. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
fi o nevastă părăsită care s-a apucat de băut de disperare. Nu ar trebui să fii așa de înverșunată, spune ea ca și cum i-ar fi într-adevăr milă de mine. Acum mă simt puțin jenată. Doamne, Amy crede că urăsc bărbații și că sunt o frustrată căreia îi sare țandăra din orice. Și se înșală amarnic. Nu urăsc deloc bărbații. Deloc. De fapt îi iubesc. Dar nu are rost să dau înapoi acum sau o s-o zăpăcesc de tot pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de înverșunată, spune ea ca și cum i-ar fi într-adevăr milă de mine. Acum mă simt puțin jenată. Doamne, Amy crede că urăsc bărbații și că sunt o frustrată căreia îi sare țandăra din orice. Și se înșală amarnic. Nu urăsc deloc bărbații. Deloc. De fapt îi iubesc. Dar nu are rost să dau înapoi acum sau o s-o zăpăcesc de tot pe săraca fată. Așa că nu spun nimic și mă foiesc tăcută. Cred că te-a făcut cineva să suferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mai bine acum. —Bine. — Și nu o să spui nimănui? Despre ce? întreb eu năucită. —Despre Adam Kirrane și Sandy. Nu, promit eu. Ies tăcută din camera ei, târându-mi parcă inima grea ca plumbul după mine. Capitolul 10tc Capitolul 10" Urăsc să scriu. E o porcărie antisocială și îmi dă dureri de cap. Nu e de mirare că majoritatea scriitorilor sunt puțin nebuni. Sigur nu ai cum să petreci atâta timp singur și să fii normal, nu? Mi-am petrecut ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
începe să prindă formă și ar trebui să fie gata până la sfârșitul lunii. De Revelion e data limită. E o noapte bună pentru un termen limită, pentru că îmi dă ceva de făcut în cea mai urâtă noapte a anului. Doamne, urăsc Revelionul mai mult decât orice. Îmi place Crăciunul, dar Revelionul e cel mai rău, nimeni nu vrea să promită nimic, în caz că apare ceva mai interesant. Și desigur că nu apare niciodată nimic. Și toți oamenii ăia nehotărâți mereu rămân cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-mi poate ridica moralul. — O să-mi treacă, îi spun lui Debbie, deși de fapt vorbesc singură. Încerc să mă conving că sunt puternică. Sigur că da, încuviințează Debbie. Niciodată nu e plăcut să te desparți de cineva. Pur și simplu urăsc sfârșitul, tu nu? Începi să te întrebi pentru ce ai irosit atâția ani. Ce ai de arătat în schimbul investiției tale? Oricum, adaugă ea cu un zâmbet plin de compasiune, tuturor ni se dau papucii la un moment dat în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Și în ziua de azi tot mai susține că mi-a salvat viața. În fine, pătura mea electrică a fost confiscată și, deși am o sticlă de apă fierbinte, nu mă deranjez să o umplu în fiecare seară. De asemenea, urăsc să mă trezesc în fiecare dimineață lângă o sticlă de apă rece. Îmi arunc uniforma pe jos, evit oglinda, mă urc pe cântar să văd dacă am pierdut vreun kilogram (nu am pierdut) și mă bag în pat. În câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
că sunt acolo. Nu a funcționat. Practic, eram sacul de box al unei scorpii pe nume Celeste, care mă amenința că îmi ia capul dacă nu fur țigări din geanta mamei ca să i le dau ei. Celeste, pacostea aia, o uram de-a dreptul. Mi-a făcut viața un infern. Și colac peste pupăză, mama m-a bătut când a văzut că-i lipsesc țigări. Se spune că zilele petrecute în școală sunt cele mai fericite din viață. Mă întreb cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
plus că am cunoscut la un târg de joburi o femeie cu niște unghii roșii absolut incredibile, care mi-a spus că a făcut atâția bani, Încât patruzeci de ani are de gând să iasă la pensie. Însă mi-am urât serviciul din clipa În care l-am Început. I-am urât pe toți ceilați agenți imobiliari Începători. Uram să spun lucruri de genul „un aspect foarte plăcut“. Și uram faptul că, dacă cineva Îți spunea că Își permite o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu niște unghii roșii absolut incredibile, care mi-a spus că a făcut atâția bani, Încât patruzeci de ani are de gând să iasă la pensie. Însă mi-am urât serviciul din clipa În care l-am Început. I-am urât pe toți ceilați agenți imobiliari Începători. Uram să spun lucruri de genul „un aspect foarte plăcut“. Și uram faptul că, dacă cineva Îți spunea că Își permite o casă de 300.000 de lire, noi trebuia să-i dăm detalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mi-a spus că a făcut atâția bani, Încât patruzeci de ani are de gând să iasă la pensie. Însă mi-am urât serviciul din clipa În care l-am Început. I-am urât pe toți ceilați agenți imobiliari Începători. Uram să spun lucruri de genul „un aspect foarte plăcut“. Și uram faptul că, dacă cineva Îți spunea că Își permite o casă de 300.000 de lire, noi trebuia să-i dăm detalii despre case care costau pe puțin 400
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ani are de gând să iasă la pensie. Însă mi-am urât serviciul din clipa În care l-am Început. I-am urât pe toți ceilați agenți imobiliari Începători. Uram să spun lucruri de genul „un aspect foarte plăcut“. Și uram faptul că, dacă cineva Îți spunea că Își permite o casă de 300.000 de lire, noi trebuia să-i dăm detalii despre case care costau pe puțin 400.000, după care să ne uităm așa, de sus la ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ta, Kerry. — Serios ? spun surprinsă. Kerry nu mă sună niciodată la serviciu. De fapt, nu mă sună deloc. Ți-a lăsat vreun mesaj ? — Da. A vrut să știe dacă ai aflat cumva, ești promovată ? OK. Acum o afirm public. O urăsc pe Kerry, din adâncul sufletului. — A, da, spun, străduindu-mă să-mi iau un ton de parcă ar fi nu știu ce Întrebare plicticoasă, pe care o aud În fiecare zi. Mersi. — Te promovează ? Nu știam ! Are glasul strident și ascuțit și câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
bag din top, nu ? O, Doamne. Ce rost mai are ? — OK. Mă rezem de peretele liftului. În viața reală, nu se comportăm deloc așa. De obicei, Paul urlă la mine de șase ori pe zi, iar Nick și Artemis se urăsc de moarte și n-ai să ne vezi că stăm și discutăm literatură. Ne-am prefăcut cu toții. — Ești incredibilă. Mustăcește vizibil. Și la administrativ era o atmosferă la fel de falsă. Faptul care mi-a stârnit suspiciunea a fost că doi angajați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
puloverul, spun Îngrozită. — Ai altă sugestie ? Mai trage o dată cu putere, și Îmi Înăbuș cu greu un țipăt. Au ! Termină! Mi-l distrugi ! — Asta e acum, că-ți distrug puloverul. Asta e unica ta problemă În momentul ăsta, nu ? — Dintotdeauna am urât ceasul ăsta al tău ! Dacă l-ai fi purtat pe cel pe care ți l-am dat eu... Amuțesc brusc. Categoric, se aud pași care se apropie. Sunt aproape la ușă. — Fuck ! Connor se uită În jur căutând o scăpare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
s Bristol Cream. I-am spus În avion că nu-mi plac mașinile de epocă. — Poftim ? Jemima se uită la mine de zici că mai are puțin și mă pocnește. I-ai spus celui cu care te Întâlnești că-i urăști hobby-ul favorit ? — La ora aia n-aveam de unde să știu că o să mă Întâlnesc cu el, nu ? spun pe un ton defensiv, luând fondul de ten. Și, oricum, ăsta-i adevărul. Urăsc mașinile de epocă. Oamenii pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
celui cu care te Întâlnești că-i urăști hobby-ul favorit ? — La ora aia n-aveam de unde să știu că o să mă Întâlnesc cu el, nu ? spun pe un ton defensiv, luând fondul de ten. Și, oricum, ăsta-i adevărul. Urăsc mașinile de epocă. Oamenii pe care-i vezi În ele par incredibil de Încrezuți și de Încântați de sine. — Ce are adevărul de-a face cu toate astea ? Jemima ridică glasul, extrem de agitată. Îmi pare rău, Emma, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o conversație. — Și ce-ți place să faci În timpul tău liber ? Îl Întreb, iar Jack ridică din umeri. — Ies În oraș. Mă uit la baseball. Îmi repar mașinile... — Ai colecție de mașini de epocă ! Așa e. Uau. Eu... chiar... Îhm... — Urăști mașinile de epocă. Zâmbește. Îmi amintesc. La naiba. Speram că poate a uitat. — Nu urăsc mașinile În sine, spun iute. Îi urăsc pe cei care... care... Shit. Hai, c-am dat-o de nu se poate. Iau repede o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ridică din umeri. — Ies În oraș. Mă uit la baseball. Îmi repar mașinile... — Ai colecție de mașini de epocă ! Așa e. Uau. Eu... chiar... Îhm... — Urăști mașinile de epocă. Zâmbește. Îmi amintesc. La naiba. Speram că poate a uitat. — Nu urăsc mașinile În sine, spun iute. Îi urăsc pe cei care... care... Shit. Hai, c-am dat-o de nu se poate. Iau repede o gură mare de șampanie, dar Îmi intră greșit și Încep să tușesc. O, Doamne, acum am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
uit la baseball. Îmi repar mașinile... — Ai colecție de mașini de epocă ! Așa e. Uau. Eu... chiar... Îhm... — Urăști mașinile de epocă. Zâmbește. Îmi amintesc. La naiba. Speram că poate a uitat. — Nu urăsc mașinile În sine, spun iute. Îi urăsc pe cei care... care... Shit. Hai, c-am dat-o de nu se poate. Iau repede o gură mare de șampanie, dar Îmi intră greșit și Încep să tușesc. O, Doamne, acum am Început să Împroșc peste tot cu șampanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]