4,445 matches
-
așa că s-a orientat spre o carieră literară. Huxley a terminat primul său roman la vârsta de 17 ani, dar carieră de scriitor profesionist și-a început-o abia pe la 20 de ani. A scris câteva capodopere ale literaturii engleze, utopia "Brave New World" (Minunată lume nouă) și un român eseu despre pacifism, "Eyeless în Gază" (Orb în Gază). Huxley a fost puternic influențat de F. Matthias Alexander, pe care l-a inclus ca personaj în românul "Orb în Gază". După
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
1956 el s-a recăsătorit cu Lăură Archera, care era și ea scriitoare, si care a redactat o biografie a soțului ei. În 1960, Huxley a fost diagnosticat ca având cancer de laringe. În anii care au urmat a scris utopia "Island" (Insula) și, în ciuda stării de sănătate tot mai precară, a ținut conferințe la institutul Esalen. În 1959, Huxley, care a rămas cetățean britanic, a refuzat ordinul "Knight Bachelor" oferit de fundația Macmillan. În același an a fost distins cu
Aldous Huxley () [Corola-website/Science/299132_a_300461]
-
la doctorat și stagiu de pregătire a tezei (două examene și două referate). Conducătorul doctoratului: prof. Vasile Fanache 1997, Doctor în filologie, cu teza "Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare" (UBB, Cluj, România) 2008, Doctor în filosofie, cu teza "De l’utopie à l’antiutopie aux XVI-XIXe siècles" (Lyon, Franța) 1985-1988, Profesor de limba și literatura română la Liceul „Andrei Mureșanu” din Bistrița 1988-1990, Referent literar la Teatrul de Stat din Sibiu 1990-1991, Cercetător-asistent la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din
Corin Braga () [Corola-website/Science/299177_a_300506]
-
Etrangeres, Douze ecrivains roumains, Paris L'Inventaire, 2005, ISBN 2-910490-80-7 22. Portate i verbi, Biografie d'autunno, în Marco Cugno, La poesia romena del Novecento, Alessandria, Edizioni dell'Orso, 2008, ISBN 88-7694-237-8, p. 431-435 (Italia) ISBN 978-88-7694-237-8 23. Born în Utopia, Ăn Anthology of Modern and Contemporary Romanian Poetry, Edited by Carmen Firan and Paul Doru Mugur, with Edward Foster, Talisman House Publishers, Jersey-City, p. 264-268, I.S.B.N.: 1-58498-050-8; 24. Comme une epee, în Confluences poetiques, no. 3, Paris, p. 177, ISBN
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
țarului din 1855 și instalarea unui nou regim îi trezește speranța amnistiei, dar nu reușește să o obțină. Într-o scrisoare adresată generalului Eduard Totleben, Dostoievski își descrie astfel anii tumultoși ai tinereții: « [...] atunci eram orb, credeam în teorii și utopii. Înainte de episodul arestării] am fost doi ani la rând suferind de o boală morală, stranie. Eram ipohondru. Uneori, îmi pierdeam chiar mințile. Eram foarte iritabil și aveam o susceptibilitate bolnăvicioasă; aveam obișnuința să deformez cele mai obișnuite fapte și să
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
statului rus: Dostoievski considera ridicolă ideea transformării Rusiei în republică. Cu toate că se opunea ferm iobăgiei și sistemului feudal, era sceptic în ceea ce privește adoptarea unei constituții sau implementarea democrației. Conform lui, democrația și oligarhia sunt două sisteme europene ineficiente, atât de diferite utopiilor sale creștine, în care binele este săvârșit de om din pură inițiativă, nu ca o constrângere, pentru că « Dacă toți oamenii ar fi creștini practicanți, nicio singură problemă socială nu ar apărea [...] Dacă ar fi creștini, ar rezolva totul ». Într-un
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
fără scop patrimonial din România al cărei nume conține cuvintele „Orbiș Tertius”. În volumul "Războaie culturale" (2007) Sorin Antohi abordează polemic șase teme: „Școală” de la Păltiniș, istoria intelectuală recentă a liberalismului, raporturile dintre istorie, memorie, ficțiune și ideologie, comunitarismul că utopie, atracția intelectualilor față de tiranie și criza spiritului american. Pornind de la cărțile și ideile altora, autorul le analizează în detaliu substanță, contextele de emergentă și receptare, oferind cititorului o perspectivă critică asupra unor „războaie culturale” din România și din lumea de
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298883_a_300212]
-
va călători, Așa cum vor dori,</p> Prin alte galaxii... Sau se vor împrieteni Cu ființe azi necunoscute Mai blânde, măi prietenoase Și deloc periculoase. Vieți nu vor mai fi scurtate De boli, accidente și răutate E doar un vis? E utopie? Cine poate ca să știe? Eu nu pot acum ghici Ce se va mai născoci Când eu nu voi mai fi... POMPILIU STERIAN: Se vor instala panouri solare pe acoperișuri, care vor asigura energia necesară pentru încălzire, apa caldă și aer
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
will go to far off galaxies To befriend în all its meanings Aliens and unknown beings More gentle and friendly and not at all deadly. Life will not be shortened by illness, Accidents or meanness. Is it a dream? An utopia it must be. I simply can’ț work my magic To tell what they’ll imagine When I’ll no longer be. POMPILIU STERIAN Solar panels will be installed on the roof to harvest solar energy for heating, hoț water
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
1870. După moartea lui Marx din 1883, Engels și-a dedicat restul vieții traducerii și editării scrierilor lui Marx. Totodată, a fundamentat teoria socialismului științific, sub denumirea de materialism dialectic, prin cea mai relevantă dintre scrierile sale, "Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință", 1880, o broșură rezumativă a lucrării sale de mai mari dimensiuni "Domnul Eugen Duhring revoluționează știința", cunoscută și ca "Anti-Duhring" -1878. a murit în 1895, la Londra.
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
de Lenin. Deși cu veleități științifice, din momentul în care a fost transpus în realitate sub forma societăților socialiste din Uniunea Sovietică și țările din răsăritul Europei (așa zisul „Socialism real”), marxismul s-a dovedit a fi el însuși o utopie falimentară, care a avut urmări catastrofale pentru economia statelor respective și în conștiința oamenilor. Cât timp însă, în scrierile lor, Marx și Engels au rămas atât de vagi în ce privește modul de funcționare al acelei societății viitoare fără clase, fără proprietate
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
20, 22-28 mai, Anul XXIX, 1996; - Ioan Es. Pop, Aura poemului, în Cartea, ianuarie 1996; - Octavian Soviany, Ieșirea din feminitate, în Contemporanul. Ideea Europeană, nr. 37, 1996; - Mircea Stepan, Adevărul poesiei, în Arca, nr. 4-5-6, 1996; - Cristina Cîrstea, Aura Christi - utopia cutremurată, în Convorbiri literare, mai 1997; - Lucian Vasiliu, Aura Aurei, în Convorbiri literare, nr. 1, ianuarie 1998; - Gina Modoranu, Nu mă atinge..., în Convorbiri literare, nr. 7, 1998; - Gellu Dorian, Pe același raft, în Convorbiri literare, nr. 10, 1999; - Eugen
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
Pe același raft, în Convorbiri literare, nr. 10, 1999; - Eugen Evu, Aura Christi - Ultimul zid, poezia trăită ca timp, în Provincia corvina, nr. 10, 1999; - Nicolae Balotă, Un destin Literar, în Flacăra, nr. 7, 2000; - Alexandru Pintescu, Aura Christi sau utopia negativă, în Poezia, nr. 4, 2000; - Irina Petraș, Aura Christi: „Aș vrea să mă descriu cum mi-aș descrie mâna privită îndelung”, în Contemporanul. Ideea Europeană, nr. 9, 2 martie, Anul X, 2000; - Tatiana Rădulescu, Labirintul exilului, în Viața Românească
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
științei moderne, îl și desconsidera pe Platon ca idealist. Macalay afirma că “filozifia lui Platon începea și se sfârșea doar cu cuvinte”. El mai adăuga că “un hectar de pământ în Middlesex este mult mai bun decât o moșie în Utopia.” Eseurile lui Macaulay erau incluse în lista de lecturi obligatorii ale elevilor de liceu din Regatul Unit în ultima parte a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, In perioada după căderea guvernului Lordului
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
pe care o așteptau fanii. Din cauza atenției acordate romanului "Dune", a trecut aproape neobservat romanul din 1973 al lui Herbert, "Hellstrom's Hive", cu descrierea sa amănunțită a unei societăți umane modelate asemenea insectelor sociale, care poate fi considerată o utopie/distopie majoră. În "The Encyclopedia of Science Fiction", Malcolm Edwards scria: În 1984, David Lynch a realizat filmul "Dune". Deși a fost dezaprobat de mulți fani și critici de film, Frank Herbert s-a declarat mulțumit de el. Filmul a
Frank Herbert () [Corola-website/Science/306479_a_307808]
-
reformarea structurilor sociale și politice românești și unitatea națională. Și i se părea că înaltul ideal presupune, obligatoriu, orice sacrificiu. A îmbrăcat, aproape de copil, armura luptătorului neînfricat și nu a părăsit-o pînă în clipa din urmă. Era, incontestabil, multă utopie trează în proiectele sale reformatoare. Dar care proiect reformator nu ascunde în cutele sale utopia, hotărîndu-i eșecul, total sau parțial? Eroul nostru a crezut ardent în proiecțiile minții sale, luptîndu-se să le întrupeze în real. A eșuat adesea, pentru că nu
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
ideal presupune, obligatoriu, orice sacrificiu. A îmbrăcat, aproape de copil, armura luptătorului neînfricat și nu a părăsit-o pînă în clipa din urmă. Era, incontestabil, multă utopie trează în proiectele sale reformatoare. Dar care proiect reformator nu ascunde în cutele sale utopia, hotărîndu-i eșecul, total sau parțial? Eroul nostru a crezut ardent în proiecțiile minții sale, luptîndu-se să le întrupeze în real. A eșuat adesea, pentru că nu se putea altfel. S-a mistuit pe sine în toate aceste arzătoare bătălii care, nu
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
cu mijloacele poeziei poate fi o șansă de „umanizare” a unui domeniu arid, greu accesibil. Programul himerismului constă în scrierea unui tip de poezie care să cuprindă toate aceste patru componente în substanța ei, iar dezideratele au în vedere recuperarea utopiei romantice și reflectarea lumii multiculturale de azi, cu problemele legate de identitate, înstrăinare etc.. Corpusul teoretic al "manifestelor himerismului" crește pe întreaga poezie scrisă de autorul lor și încearcă să lămurească mecanismele unei arte poetice care se confundă cu „stilul
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
inventatorul himerismului", cum îl numește Roxana Sorescu, încearcă, pe un ton polemic, să clarifice relația himerismului cu postmodernismul: "Himerismul este o alternativă la postmodernism din următoarele motive: 1) nu face din ludic un scop în sine; 2) își îngăduie o utopie ("transfigurarea", "bovarismul", "călătoria"), rămânând în același timp în realitate și poate chiar în realism sau naturalism ("maladivul", "știința"); 3) este mai precis delimitat ca ideologie literară (definiții și trăsături ferme); 4) privește înspre viitor cultivând experimentul (știința în poezie) și
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
noiembrie 1938 - d. 23 ianuarie 2002) a fost un proeminent filosof american, în special în perioada anilor 1970 și 1980. A scris în urmatoarele domenii filosofice: filosofie politică, etică, filosofia științei, metafizică, epistemologie. Principala lui operă rămâne "Anarhie, stat și Utopie" apărută în 1974 ce a constituit un răspuns libertarian la cartea lui John Rawls "A Theory of Justice" apărută în 1971. s-a născut pe 16 noiembrie în 1938 în Brooklyn, New York. Și-a început educația la școala publică din
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
a acestui nivel. Totuși, concepția lui Nozick în această problemă arată că el încă se situează în cadrul general al libert arianismului. După ce Nozick a afirmat în "The Examined Life" că imaginea pe care a avansat-o în "Anarhie, Stat și Utopie" este inadecvată, s-a speculat că Nozick a renunțat la concepția libertariană. Nozick afirmă că tot ceea ce spunea în "The Examined Life" este că nu se mai consideră un libertarian radical. Invariances: The Structure of the Objective World (2001/2003
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
voința liberă, determinismul, natura experienței subiective și întrebarea fundamentală, cum o numea Heidegger, “de ce există ceva, mai degrabă decât nimic?”. În abordarea acestor probleme Nozick respinge ideea de dovadă filosofică propunând, în schimb, noțiunea de pluralism filosofic. Anarchy, State, and Utopia (1974/2001); În această carte, Nozick argumentează că drepturile individuale sunt fundamentale și că singurul stat justificabil din punct de vedere moral este statul minimal, care are scopul de a proteja indivizii împotriva violenței și de a veghea asupra respectării
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
de vedere moral este statul minimal, care are scopul de a proteja indivizii împotriva violenței și de a veghea asupra respectării contractelor dintre indivizi. Statul minimal apare cu ajutorul unui proces pe care Nozick îl numește mână invizibilă. "Anarhie, Stat și Utopie" este o critică la cartea lui John Rawls, "O teorie a dreptății", deoarece prezintă o teorie a dreptății ca îndreptățire, pe când Rawls în cartea sa sustine o teorie a dreptății ca dreptate redistributivă. Nozick mărturiseste că pentru el, "Anarhie, Stat
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
o critică la cartea lui John Rawls, "O teorie a dreptății", deoarece prezintă o teorie a dreptății ca îndreptățire, pe când Rawls în cartea sa sustine o teorie a dreptății ca dreptate redistributivă. Nozick mărturiseste că pentru el, "Anarhie, Stat și Utopie"," Philosophical Explanations" și "Invariances" sunt cărtile cele mai incitante din punct de vedere intelectual. Totuși, influența cea mai puternică a manifestat-o "Anarhie, Stat și Utopie", fiind cartea care l-a propulsat pe Nozick ca filosof pe scena internațională. Cu ajutorul
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
teorie a dreptății ca dreptate redistributivă. Nozick mărturiseste că pentru el, "Anarhie, Stat și Utopie"," Philosophical Explanations" și "Invariances" sunt cărtile cele mai incitante din punct de vedere intelectual. Totuși, influența cea mai puternică a manifestat-o "Anarhie, Stat și Utopie", fiind cartea care l-a propulsat pe Nozick ca filosof pe scena internațională. Cu ajutorul acestei cărți Nozick a reușit să impună în filosofia politică o viziune alternativă la concepția lui Rawls despre dreptate, ceea ce dovedește impicit valoarea și impactul cărții
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]