KorAP: Find »[drukola/base=variabil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...170 171 172 ...581 >

14,506 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

masa și viteza cu care este antrenat, cu durata de acțiune și unghiul de incidența. Cu cât forța de impact și viteza este mai mare, cu atât modificările funcționale și organice vor fi mai importante. durata de acțiune traumatică este variabilă și ca urmare modificările ce le antrenează sunt diferite. În majoritatea cazurilor, acțiunea traumatică este scurtă, cu excepția traumatismelor prin compresiune de lunga durată (căderi de pereți, surpări de maluri de pământ, clădiri etc.) la care modificările locale și generale sunt

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
de alte etiologii. reacții majore sau grave; sunt direct proporționale cu: întinderea și profunzimea distrucțiilor tisulare (musculare, vasculare, nervoase, organice etc.), cantitatea de fluid acumulat la nivelul leziunii, valoarea circulației locale și rezistența fiecărui țesut la anoxie. Aceste manifestări sunt variabile în raport cu segmentul topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care vor fi responsabile de hemoragii, variabile cantitativ, constituind hematoame difuze, cu caracter compresiv, cu diminuarea debitului circulator distal, cu apariția anoxiei tisulare sau fenomene de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
cantitatea de fluid acumulat la nivelul leziunii, valoarea circulației locale și rezistența fiecărui țesut la anoxie. Aceste manifestări sunt variabile în raport cu segmentul topografic interesat: la nivelul membrelor se produc leziuni musculare, vasculare și nervoase care vor fi responsabile de hemoragii, variabile cantitativ, constituind hematoame difuze, cu caracter compresiv, cu diminuarea debitului circulator distal, cu apariția anoxiei tisulare sau fenomene de ischemie acută periferică ce necesită un tratament de urgență. Consecința acestor tulburări va fi vicierea metabolismului celular local, cu acumulare de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
iar din punct de vedere fiziopatologic consecințele pot fi grave ca urmare a prezenței zonelor reflexogene prelaringiene, pretraheale și sinocarotidiene, moartea producându-se înainte ca tratamentul chirurgical să se poată efectua. traumatismele toracelui determină modificări morfofuncționale de intensitate și gravitate variabilă în funcție de amploarea traumatismului. În formele ușoare (contuzii toracice simple cu sau fără fracturi de coastă) se pot declanșa: spasme bronșice reflexe, tulburări de secreție bronșică cu influențe respiratorii evidente (dispnee, atelectazii pulmonare și edem pulmonar progresiv). Dinamica toracică este perturbată

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
a organelor abdominale, de prezența organelor cavitare, de starea de plenitudine a acestora, de starea peretelui abdominal (relaxare sau contractură), de presiunea intraabdominală, etc. Ca urmare mecanismele de producere sunt multiple și complexe: zdrobiri, explozii, smulgere (contralovitura). Consecințele fiziopatologice sunt variabile și se pot prezenta sub formă de: 1. sindrom hemoragic consecutiv rupturii unui organ parenchimatos sau de vase mezenterice și a cărui gravitate este în funcție de: cantitatea de sânge pierdută în peritoneu manifestată clinic prin semne de hemoragie internă (până la șoc

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
pare că este o asociere de factori care se manifestă printr-un tablou clasic: hipocloremie, hiponatremie, hipokaliemie, care preced instalarea azotemiei ce va domina în final tabloul clinic. 12.2.4. ANATOMIA PATOLOGICA A CONTUZIILOR Aspectele anatomice ale contuziilor sunt variabile și strâns legate de violența și de durata de acțiune a agentului vulnerant. Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fiecărui organ afectat. La nivelul extremităților, hematoamele se pot prezenta sub trei forme: 1. Hematomul circumscris (colecție sanguină) este o acumulare de sânge, delimitată de țesuturile din jur (fig.12.1). Clinic se manifestă prin apariția unei deformări de mărime variabilă. Formațiunea este renitentă, mai mult sau mai puțin fluctuentă, moale spre centru și înconjurată la periferie de un burelet mai dur. La palpare, se constată prezența crepitațiilor sanguine care sunt similare cu senzația produsă de strivirea între degete a unui

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
sau presiune cu obiecte cu suprafață plană care determină plăgi zdrobite; smulgere, tracțiune sau sfâșiere (scalpul total sau parțial al pielii capului, smulgerea unui segment sau unei extremități etc.). 12.3.2. ANATOMIA PATOLOGICA Aspecte anatomopatologice ale traumatismelor deschise sunt variabile în raport cu mecanismele de producere cu importanța organelor interesate și profunzimea plăgilor. La nivelul regiunilor traumatizate se disting anatomic trei zone: soluția de continuitate a țesuturilor sau plăgilor, o zonă de țesuturi traumatizate ce pot conține corpi străini, țesuturi neviabile și

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
raport direct cu cantitatea de substanță introdusă, respectiv cu numărul de înțepături, cu acțiunea lui toxică și cu sensibilitatea individului. Toxicitatea este determinată de apitoxină, acid formic, acetilcolină, etc., substanțe care au acțiune: hemolizantă, neurotoxică, vasoplegică, proteazică. Fenomenele clinice sunt variabile ca intensitate, de la fenomene locale (durere, edem, eritem, hemoragii peteșiale) până la fenomene generale care amintesc șocul alergic (grețuri, vărsături, crampe abdominale, constricție toracică, colaps cardiovascular și uneori moartea). Unele înțepături de insecte pot transmite boli (febră recurentă, tifos). De o

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
rezistența țesuturilor care se opun, formează o adevărată “cameră de explozie” ce depășește de 20-28 ori diametrul proiectilului determinând maximul de distrugeri. În timpul formării camerei de explozie iau naștere unde de șoc laterale, cu efecte diferite la distanță în funcție de rezistența variabilă a țesuturilor. Acționând asupra țesuturilor cu elasticitate mare, cum sunt vasele, acestea pot prezenta leziuni ale intimei care vor constitui punctul de plecare a unor tromboze sau anevrisme ulterioare. Când unda de șoc laterală întâlnește țesuturi cu rezistență crescută (os

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
care trec de aponevroză interesând toate planurile transfixiante; peste 2000 m, când forța agentului vulnerant, în contact cu țesuturile scade la zero, proiectilul are efect contuziv și determină plăgi oarbe, cu un orificiu de intrare și un traiect de lungime variabilă care reține în profunzime corpul străin; Asupra țesuturilor efectele sunt variabile, distingându-se trei zone (Mares): zona de distrucție maximă ce corespunde canalului primitiv al plăgii rămas după turtirea camerei de explozie, unde există sânge, resturi tisulare, corpi străini; zona

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
când forța agentului vulnerant, în contact cu țesuturile scade la zero, proiectilul are efect contuziv și determină plăgi oarbe, cu un orificiu de intrare și un traiect de lungime variabilă care reține în profunzime corpul străin; Asupra țesuturilor efectele sunt variabile, distingându-se trei zone (Mares): zona de distrucție maximă ce corespunde canalului primitiv al plăgii rămas după turtirea camerei de explozie, unde există sânge, resturi tisulare, corpi străini; zona de contuzie situată în imediata vecinătate a canalului primitiv, unde țesuturile

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
dominate de proliferarea celulară și capilară. Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor în rețeaua de fibrină din plagă constituie elementul esențial constituind faza proliferativă și care în plăgile cu cicatrizare secundară se recunoaște sub aspectul țesutului de granulație. După o perioadă variabilă de timp, activitatea proliferativă în plagă scade progresiv, are loc un proces de retracție, cu apariția unui țesut de rezistență care crește progresiv. În fine, se instalează faza a 3-a de maturație sau diferențiere care durează câteva luni. Pe

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
și semne particulare, în funcție de regiunea topografică unde se află situat traumatismul deschis. 12.3.5.1.1. Semnele locale, comune Pot fi funcționale și fizice sau obiective. A. Semnele funcționale: a. Durerea este datorată iritației terminațiilor nervoase de la nivelul plăgii, variabilă ca intensitate după profunzime, întindere și particularitățile anatomice ale regiunii lezate (este cunoscută sensibilitatea plăgilor de la nivelul feței, perineului, organelor genitale, etc.). Durerea lipsește când agentul vulnerant a distrus căile de transmitere a impulsurilor nervoase, ca și la tabetici, diabetici

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
printr-o imobilizare provizorie. în mod normal, după câteva ore durerea se atenuează pentru ca apoi să dispară, dacă terapeutica este corectă și evoluția plăgii favorabilă. Când reapare înseamnă că s-au produs complicații, de cele mai multe ori infecții. b. Impotența funcțională, variabilă ca intensitate, este în raport cu importanța plăgii și starea generală a traumatismului. Uneori redusă și limitată la regiunea afectată, devine importantă în distrugerile musculare întinse, fracturi, plăgi nervoase sau articulare. B. Semnele obiective: a. Soluția de continuitate (plaga), a cărei caractere

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
se va face secundar. În plăgile mari, lăsate deschise se va pune un pansament “à plat”, abundent, de absorbție, care se va schimba în funcție de importanța secrețiilor din plagă. În aceste cazuri, imobilizarea este obligatorie. Vindecarea plăgilor prin tratamentul conservator este variabilă, în medie 20-25 de zile de la accident. 2. Plăgile vechi: Tratamentul chirurgical aplicat, va fi în funcție de condițiile în care avut loc accidentul (plagă murdărită de pământ, resturi vestimentare, etc.), adică de posibilitățile de contaminare, de aspectul anatomopatologic și de starea

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
arterial (fig.12.7 a.) dar cu conservarea aparentă a integrității axului vascular. După importanța acestor leziuni, contuzia se poate prezenta sub trei grade: contuzia de gradul I - în care se produce o separare neregulată, liniară a intimei, de întindere variabilă; contuzia de gradul II - constă în întreruperea mediei și a intimei pe o anumită porțiune; contuzia de gradul III - când endoteliul și media sunt întrerupte circumferențial, încât continuitatea vasului este asigurată numai de adventicea rămasă intactă, care se dilată fuziform

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
arterială Apare în contuzii violente sau luxații (rupturile traumatice); când peretele arterial prezintă leziuni de ateromatoză sau determinate de sifilis se produc rupturi arteriale spontane sau la traumatisme minime (fig.12.7 b.). Soluția de continuitate arterială are aspecte anatomice variabile de la rupturi și distrucții foarte mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
aceste situații hematomul se organizează, se formează un perete fibros ce se individualizează progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
CT) cu sau fără substanță de contrast etc. 12.4.2.5. Complicații Complicațiile traumatismelor arteriale pot fi: imediate și tardive: 1. Complicațiile imediate sunt reprezentate de: hemoragie, care se poate produce concomitent cu traumatismul sau apare la un interval variabil după producerea acestuia, tromboză arterială, embolii arteriale, tromboze venoase, infecții. 2. Complicațiile tardive sunt reprezentate de: ischemia cronică posttraumatică la membrul inferior în obstrucțiile limitate ale segmentului arterial iliofemural, apărute după traumatisme cu fracturi ale oaselor bazinului. Clinic, se manifestă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
deoarece se pierde o cantitate importantă de limfă 1-2 litri /24 h, dependentă ca volum și aspect de perioadele digestive. Prin fistulă se scurge un lichid incolor sau gălbui care coagulează formând cheaguri moi, gelatiforme. Chilotoraxul apare la un interval variabil de timp după accident (ore sau zile) în raport cu mărimea efracției și cu starea pleurei mediastinale pe unde are loc pătrunderea în cavitatea pleurală a lichidului. Se caracterizează clinic prin apariția de: dispnee progresivă, semne de compresiune mediastinală și alterarea rapidă

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale pot fi comprimate de unde rezultă fenomene ischemice de intensitate variabilă. Creșterea în dimensiuni a anevrismului explică majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care pot fi: funcționale și fizice. Semnele funcționale sunt reduse la început dar

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
cordul drept este aproape inundat, ceea ce duce la hipertrofie urmată de dilatare cu instalarea insuficienței cardiace. Simptomatologia: Fistula arterio-venoasă post-traumatică poate deveni manifestă imediat după accident, în condițiile unor plăgi laterale simultane, vecine sau tardiv după un interval de timp variabil, ca urmare a lărgirii și organizării progresive a comunicării arterio-venoase. Simptomele clinice sunt polimorfe și explicate de fiziopatologie. Ceea ce domină sunt semnele locale: trilul și suflul sistolic. Trilul este un freamăt care se percepe atât palpatoriu cât și auditiv. A

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
funcțională sau morfologică a nervului determină trei grupe de simptome: tulburări de sensibilitate, de tonus și motilitate și tulburări trofice și vegetative. 1. Tulburările de sensibilitate constau în anestezie superficială și profundă în teritoriul nervului afectat a cărui intensitate este variabilă. Uneori aceasta îmbracă aspectul de hipoestezie sau chiar poate lipsi. Aceste fenomene se explică prin aceea că fiecare nerv are o zonă anatomică pe care o inervează și o zonă mixtă unde pătrund fibrele nervului vecin (unde se instalează hipoestezia

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]