4,511 matches
-
CFR Iași-Tg. Frumos, DJ Tg. FrumosBăiceni, DL Băiceni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: ; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific local: Hotărârea CJ nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 46°56’ latitudine nordică, 27°59’ longitudine estică; pe raza localității Bohotin, în apropierea DN 28 Iasi-Huși, în versantul nordic al dealului Moșna. Căile de acces: localități apropiate: satul Bohotin, comuna Răducăneni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Albița; DL Răducăneni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
2004 Localizarea geografică: 46°57’50” latitudine nordică, 27°53’41” longitudine estică; la vest de localitatea Răducăneni, la circa 900 m de intravilanul localității, DE 164 teren neproductiv nr. 98 din tarlaua T3 situat pe stânga Pârâului Pietrei pe versantul nordic al dealului Gorgu (altitudine maximă 269 m). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Fauna fosilă provine din fosta Mare Sarmatică. Pârâul Pietrei, din perimetrul localității
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
legate de reproductibilitatea, sensibilitatea și corelațiile între măsurătorile angiografice. S-a demonstrat că, în mod normal, ambele artere iliace sunt structuri toroidale curbe, curbura fiind mai exprimată pentru artera iliacă comună dreaptă, ceea ce coexistă cu un flux important turbulent pe versantul drept (Xu). Este acum evident faptul că prezența curbaturilor vasculare induce fluxuri cu un caracter helicoidal și o distribuție a velocității tip “boltit” (skewed) chiar la un număr Dean în limite normale (Pedersen EM. Velocity fields and wall shear stresses
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Jiang și colab. 19.8 +/3.8 dynes.cm-2 la lotul normal de referință și 15.9 +/3.9 dynes.cm-2 la lotul cu factori de risc cardio-vasculari251. Există diferențe semnificative statistic între parametrii hemodinamici calculați la nivelul celor două versante iliace ale bifurcației. Bifurcatii arteriale. În cazul bifurcării vasului (fig. 4.15), debitul ramurii principale se repartizează la cele două ramuri secundare dar debitul total este neschimbat: Dacă suprafața vasului primar este A și cea a celor două vase secundare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
dimensiunilor lumenului)1. “Paradoxul remodelării” constă în faptul că plăcile de aterom sunt mai vulnerabile deseori în segmentele unde s-a produs lărgirea vasculară compensatorie. Remodelarea vasculară se corelează cu nivele computer-simulate ale stressului de forfecare, accelerarea fluxului la nivelul versantului proximal și decelerarea sa la nivelul versantului distal al plăcii de aterom protruzive asociindu-se cu o celularitate și o cantitate de colagen mult mai redusă în regiunea din amonte de leziune și cu creșterea plăcii înspre aval. Stenoze arteriale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
faptul că plăcile de aterom sunt mai vulnerabile deseori în segmentele unde s-a produs lărgirea vasculară compensatorie. Remodelarea vasculară se corelează cu nivele computer-simulate ale stressului de forfecare, accelerarea fluxului la nivelul versantului proximal și decelerarea sa la nivelul versantului distal al plăcii de aterom protruzive asociindu-se cu o celularitate și o cantitate de colagen mult mai redusă în regiunea din amonte de leziune și cu creșterea plăcii înspre aval. Stenoze arteriale. Ecuația Bernoulli (derivabilă din legile newtoniene ale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxim (Fig. 30) și 85% din diametrul mezio-distal maxim (Fig. 31). Pentru inițiere se propune regula celor șapte șeptimi (Fig. 29 b). Se împarte dintele în sensul diametrului vestibulo-oral în șapte părți egale, și anume: -pe o șeptime se desfășoară versantul vestibular al cuspidului V; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului vestibular; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului palatinal; -pe două șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxim (Fig. 31). Pentru inițiere se propune regula celor șapte șeptimi (Fig. 29 b). Se împarte dintele în sensul diametrului vestibulo-oral în șapte părți egale, și anume: -pe o șeptime se desfășoară versantul vestibular al cuspidului V; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului vestibular; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului palatinal; -pe două șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
celor șapte șeptimi (Fig. 29 b). Se împarte dintele în sensul diametrului vestibulo-oral în șapte părți egale, și anume: -pe o șeptime se desfășoară versantul vestibular al cuspidului V; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului vestibular; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului palatinal; -pe două șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dintele în sensul diametrului vestibulo-oral în șapte părți egale, și anume: -pe o șeptime se desfășoară versantul vestibular al cuspidului V; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului vestibular; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului palatinal; -pe două șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și se compun din panta mezială și panta distală. Separă versanții cuspidieni ocluzali de cei vestibulari, respectiv orali, și, în extenso, fața ocluzală de fața ocluzală externă. Crestele transversale, vestibulo-orale, respectiv ocluzo-orale sunt angulate la vârful cuspizilor și separă versanții cuspidieni în meziali de cei distali. Creasta transversală este mai bine
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspidului și se compun din panta mezială și panta distală. Separă versanții cuspidieni ocluzali de cei vestibulari, respectiv orali, și, în extenso, fața ocluzală de fața ocluzală externă. Crestele transversale, vestibulo-orale, respectiv ocluzo-orale sunt angulate la vârful cuspizilor și separă versanții cuspidieni în meziali de cei distali. Creasta transversală este mai bine exprimată pe versantul ocluzal, de unde și denumirea de “esențială”, și după ce intersectează creasta sagitală în vârful cuspidului se termină pierdut pe versantul vestibular, respectiv oral al cuspidului. Crestele accesorii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de cei vestibulari, respectiv orali, și, în extenso, fața ocluzală de fața ocluzală externă. Crestele transversale, vestibulo-orale, respectiv ocluzo-orale sunt angulate la vârful cuspizilor și separă versanții cuspidieni în meziali de cei distali. Creasta transversală este mai bine exprimată pe versantul ocluzal, de unde și denumirea de “esențială”, și după ce intersectează creasta sagitală în vârful cuspidului se termină pierdut pe versantul vestibular, respectiv oral al cuspidului. Crestele accesorii constituie extremitățile libere ale lobului. Se evidențiază uneori pe versanții ocluzali ai cuspidului, au
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt angulate la vârful cuspizilor și separă versanții cuspidieni în meziali de cei distali. Creasta transversală este mai bine exprimată pe versantul ocluzal, de unde și denumirea de “esențială”, și după ce intersectează creasta sagitală în vârful cuspidului se termină pierdut pe versantul vestibular, respectiv oral al cuspidului. Crestele accesorii constituie extremitățile libere ale lobului. Se evidențiază uneori pe versanții ocluzali ai cuspidului, au un gabarit mai mic și se plasează mezial și distal de creasta esențială. În concluzie, crestele de smalț cuspidiene
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai bine exprimată pe versantul ocluzal, de unde și denumirea de “esențială”, și după ce intersectează creasta sagitală în vârful cuspidului se termină pierdut pe versantul vestibular, respectiv oral al cuspidului. Crestele accesorii constituie extremitățile libere ale lobului. Se evidențiază uneori pe versanții ocluzali ai cuspidului, au un gabarit mai mic și se plasează mezial și distal de creasta esențială. În concluzie, crestele de smalț cuspidiene principale împart un cuspid vestibular în 4 versanți bine exprimați - vestibulo-mezial și vestibulo-distal și doi versanți orali
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
constituie extremitățile libere ale lobului. Se evidențiază uneori pe versanții ocluzali ai cuspidului, au un gabarit mai mic și se plasează mezial și distal de creasta esențială. În concluzie, crestele de smalț cuspidiene principale împart un cuspid vestibular în 4 versanți bine exprimați - vestibulo-mezial și vestibulo-distal și doi versanți orali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal; un cuspid oral în 2 versanți ocluzali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal și doi versanți orali - oromezial și orodistal. Versanții ocluzali sunt mai bine exprimați decât cei vestibulari și orali
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe versanții ocluzali ai cuspidului, au un gabarit mai mic și se plasează mezial și distal de creasta esențială. În concluzie, crestele de smalț cuspidiene principale împart un cuspid vestibular în 4 versanți bine exprimați - vestibulo-mezial și vestibulo-distal și doi versanți orali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal; un cuspid oral în 2 versanți ocluzali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal și doi versanți orali - oromezial și orodistal. Versanții ocluzali sunt mai bine exprimați decât cei vestibulari și orali (externi), fapt realizat de panta ocluzală a crestei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și se plasează mezial și distal de creasta esențială. În concluzie, crestele de smalț cuspidiene principale împart un cuspid vestibular în 4 versanți bine exprimați - vestibulo-mezial și vestibulo-distal și doi versanți orali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal; un cuspid oral în 2 versanți ocluzali - ocluzo-mezial și ocluzo-distal și doi versanți orali - oromezial și orodistal. Versanții ocluzali sunt mai bine exprimați decât cei vestibulari și orali (externi), fapt realizat de panta ocluzală a crestei transversale (esențiale). Crestele intercuspidiene unesc cuspizii între ei și sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]