4,373 matches
-
vermicularis" (Linnaeus, 1758; Leach, 1853), un parazit cunoscut încă din antichitate. A fost descoperită în prezent o a doua specie numită "Enterobius gregorii" (Hugot, 1983), care provoacă oxiuriaza la oameni. Oxiurii sunt helminți care fac parte din încrengătura nematodelor. Sunt viermi rotunzi și albi sau albi gălbui cu dimensiuni mici, cu extremitatea anterioară înconjurată de o proeminență cuticulară veziculară striată, în care pătrunde lichidul perienteric, denumită buton cefalic (aripi cefalice) și care are rolul de a fixa parazitul de mucoasa intestinală
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
în stomac și duoden și dau naștere la o larvă rabditoidă. Această larvă, puțin mobilă și lipsită de armătură cefalică, cu o lungime de 140-150 µm, migrează spre ileon, cec și apendice. Prin două năpârliri, în intestinul subțire, larvele devin viermi adulți în momentul în care ajung în zona ileocecală. Viermi adulți se localizează în regiunea ileocecală a intestinului, mai ales în cec, dar se pot mișca de obicei de-a lungul tractului gastro-intestinal de la stomac la anus. Viermii adulți se
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
rabditoidă. Această larvă, puțin mobilă și lipsită de armătură cefalică, cu o lungime de 140-150 µm, migrează spre ileon, cec și apendice. Prin două năpârliri, în intestinul subțire, larvele devin viermi adulți în momentul în care ajung în zona ileocecală. Viermi adulți se localizează în regiunea ileocecală a intestinului, mai ales în cec, dar se pot mișca de obicei de-a lungul tractului gastro-intestinal de la stomac la anus. Viermii adulți se hrănesc cu conținut intestinal și se atașează de mucoasa intestinală
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
larvele devin viermi adulți în momentul în care ajung în zona ileocecală. Viermi adulți se localizează în regiunea ileocecală a intestinului, mai ales în cec, dar se pot mișca de obicei de-a lungul tractului gastro-intestinal de la stomac la anus. Viermii adulți se hrănesc cu conținut intestinal și se atașează de mucoasa intestinală atunci când se hrănesc probabil cu celule epiteliale și bacterii. Timpul total de la ingestia ouălor până la maturitatea sexuală a viermilor este de 15-43 zile. După copulare în regiunea ileocecala
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
de-a lungul tractului gastro-intestinal de la stomac la anus. Viermii adulți se hrănesc cu conținut intestinal și se atașează de mucoasa intestinală atunci când se hrănesc probabil cu celule epiteliale și bacterii. Timpul total de la ingestia ouălor până la maturitatea sexuală a viermilor este de 15-43 zile. După copulare în regiunea ileocecala, masculii rămân pe loc sau mor și sunt expulzați în fecale, în timp ce femelele se detașează de mucoasa colonică și migrează activ de-a lungul colonului spre regiunea anală. Ele progresează 12-14
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
prevalență de 24,4% la copii din grădinițe. La adulți este mai frecventă la părinții cu vârsta între 30-39 de ani, din cauza transmiterii oxiuriazei de la copiii lor cu vârsta între 5-9 ani. Se estimează că încărcătura parazitară este de 58 viermi pentru grupul de vârstă 4-10 ani, comparativ cu 16 viermi la vârstă 10-16 ani. Niveluri ridicate ale prevalenței au fost înregistrate în rândul bărbaților homosexuali, nu există însă date pentru a considera oxiuriaza o infecție oportunistă în cursul sindromului imunodeficienței
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
este mai frecventă la părinții cu vârsta între 30-39 de ani, din cauza transmiterii oxiuriazei de la copiii lor cu vârsta între 5-9 ani. Se estimează că încărcătura parazitară este de 58 viermi pentru grupul de vârstă 4-10 ani, comparativ cu 16 viermi la vârstă 10-16 ani. Niveluri ridicate ale prevalenței au fost înregistrate în rândul bărbaților homosexuali, nu există însă date pentru a considera oxiuriaza o infecție oportunistă în cursul sindromului imunodeficienței dobândite (SIDA). Patogeneza are două forme: În majoritatea cazurilor modificările
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
bărbaților homosexuali, nu există însă date pentru a considera oxiuriaza o infecție oportunistă în cursul sindromului imunodeficienței dobândite (SIDA). Patogeneza are două forme: În majoritatea cazurilor modificările patologice provocate de oxiuri se întâlnesc la nivelul apendicelui și al regiunii anale. Viermi adulți locuiesc în mod normal în ileonul terminal, cec, apendicele vermiform și colonul ascendent proximal. Datorită ciclului lor de viață strict intraluminal, oxiurii provocă în principal simptome gastro-intestinale legate de stimularea mecanică și acțiune lor iritativă, de multe ori însoțită
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
normal în ileonul terminal, cec, apendicele vermiform și colonul ascendent proximal. Datorită ciclului lor de viață strict intraluminal, oxiurii provocă în principal simptome gastro-intestinale legate de stimularea mecanică și acțiune lor iritativă, de multe ori însoțită de semne generale. Atașarea viermilor adulți de mucoasa intestinală poate provoca ulcerații mici ale mucoasei intestinale și poate duce la o inflamație locală ușoară a intestinului, însă leziunile mecanice sunt nesemnificative. Uneori "Enterobius vermicularis" pătrunde în apendice, unde poate provoca apendicită acută sau cronică. Femelele
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
Enterobius vermicularis" pot fi găsite în localizării ectopice: zona vulvară, zona inghinală, tractul genital masculin, tractul genital feminin (vagin, uter, salpinx), tractul urinar, cavitatea abdominală (peritoneul pelvin), oment, ficat, splină, rinichi, plămâni, glandele salivare. Aceste migrații neobișnuite sunt datorate trecerii viermilor din anus spre tractul genital apoi în cavitatea abdominală la nivelul trompelor uterine (Fallopio). Oxiurii pot trece, de asemenea, în cavitatea abdominală printr-o perforație a peretelui intestinal, în cursul unei diverticulite, unei apendicite, unor boli inflamatorii intestinale sau a
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
a fi sursa simptomelor. Oxiuriaza este o boală cronică, datorită autoinfectării sau reinfectării cu ouă luate de la membrii familiei sau din surse extrafamiliale. Oxiuriaza este adesea (în o treime din cazuri) o parazitoză asimptomatică, datorită prezenței unui număr mic de viermi în tubul digestiv. Într-un studiu suedez referitor la copii de vârstă școlară, 21% dintre ei erau purtători de oxiuri și nu prezentau nici un simptom. Acest lucru este mai frecvent la populația adultă. În infecțiile masive, ca urmare mai ales
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
deveni insuportabil. Pruritul anal și perianal obligă pacientul să se scarpine, antrenând leziuni de grataj, cu hemoragii, eczemă, suprainfecție cu bacterii piogene în regiunea perineală. Examinarea marginii anale poate pune în evidență leziuni congestive cu hemoragii punctiforme provocate de mușcăturile viermelui femelă. În plus, marginea anală poate fi acoperită de un mucus gros și adesea sângeros conținând oxiuri și numeroase ouă. Alte tulburări intestinale sunt mai puțin caracteristice: durerile abdominale nesistematizate pot fi întâlnite la 20% dintre pacienți. Oxiurii pot produce
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
endometrită, anexită, care se manifestă prin leucoree, dureri pelviene, sau dispareunie. Dismenoreea, chiar și hemoragii genitale postmenopauzale sunt uneori observate. Infecții urinare recurente pot fi asociate cu oxiuri, în special la fetițe. În timpul migrării lor de la anus spre tractul urogenital, viermii pot vehicula germeni, cum ar fi colibacilii ("Escherichia coli"). La bărbat, cazuri de prostatită au fost descrise. Oxiurii pot penetra în uretra masculină, după un raport sexual anogenital, și provoca o inflamație acută. "Enterobius vermicularis" poate pătrunde în apendice, unde
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
caz de perforație ileală provocată de "Enterobius vermicularis", fără leziune preexistentă. Diagnosticul parazitologice direct este examenul de referință, și se bazează pe evidențierea parazitului adult și a ouălor caracteristice ale oxiurilor. De cele mai multe ori bolnavii văd și recunosc parazitul. Depistarea viermilor adulți trebuie făcută la nivelul regiunii perianale, în vagin, dar și în scaune sau lenjeria de corp unde ei pot fi emiși spontan sub formă de mici viermi albi, mobili, măsurând 9-12 mm în lungime, cu o parte posterioară efilată
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
caracteristice ale oxiurilor. De cele mai multe ori bolnavii văd și recunosc parazitul. Depistarea viermilor adulți trebuie făcută la nivelul regiunii perianale, în vagin, dar și în scaune sau lenjeria de corp unde ei pot fi emiși spontan sub formă de mici viermi albi, mobili, măsurând 9-12 mm în lungime, cu o parte posterioară efilată și ascuțită. Aceștia sunt, de obicei, femele adulte, iar masculii, cu lungime mai scurtă (3-5 mm), nu sunt găsiți practic niciodată. Acești paraziți care se pot recunoaște cu
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
de obicei, femele adulte, iar masculii, cu lungime mai scurtă (3-5 mm), nu sunt găsiți practic niciodată. Acești paraziți care se pot recunoaște cu ochiul liber, sunt ușor de distins de un tricocefal adult (3-5 cm lungime), de o tenie (vierme plat și foarte lung, segmentat în inele), de o ascaridă (15-40 cm lungime), de o larvă de muscă (mai mare) sau de larva muștei mediteraneene a fructelor ("Ceratitis capitata"). Oxiurii pot fi, de asemenea, observați în timpul unui examen rectoscopic sau
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
asemenea, aplicate în mod direct pe marginea anală lame colante din plastic, flexibile, incasabile. Examen coproparazitologic clasic evidențiază ouăle numai într-o proporție de 5-10% din cazuri și este puțin rentabil, chiar la persoane care găzduiesc un număr mare de viermi adulți în tractul digestiv, femelele depunând ouăle lor numai la nivelul marginii anale unde ele se acumulează între pliuri. Prin metoda amprentei anale pe banda adezivă se pot detecta la un prim examen peste 50% din cazuri. Ca și în
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
(denumire științifică derivată din = intestin; "βίος - bios" = viață și = în formă de vierme, de la "vermiculus" = viermișor) sau oxiurul (din = ascuțit și "οὐρά - oura" = coadă) este un vierme nematod parazit mic de circa 1 cm lungime, alb gălbui, rotund care trăiește în cec; femela matură, cu uterul plin cu ouă migrează noaptea și depune
Enterobius vermicularis () [Corola-website/Science/328575_a_329904]
-
(denumire științifică derivată din = intestin; "βίος - bios" = viață și = în formă de vierme, de la "vermiculus" = viermișor) sau oxiurul (din = ascuțit și "οὐρά - oura" = coadă) este un vierme nematod parazit mic de circa 1 cm lungime, alb gălbui, rotund care trăiește în cec; femela matură, cu uterul plin cu ouă migrează noaptea și depune ouăle în regiunea perianală și perineală provocând un prurit anal nocturn. Oxiurii produc oxiuriaza
Enterobius vermicularis () [Corola-website/Science/328575_a_329904]
-
ul (denumirea comercială Mintezol), un derivat de benzimidazol, este un antihelmintic cu acțiune împotriva majorității viermilor nematozi; a fost demonstrat, de asemenea, o activitate împotriva unor stadii larvare și a ouălor. ul este activ împotriva următorilor paraziți: "Dracunculus medinensis" (dracunculoză), "Toxocara" (toxocaroză sau larva migrans viscerală), nematozilor care provoacă larva migrans cutanată, "Strongyloides stercoralis" (strongiloidoză), "Trichinella
Tiabendazol () [Corola-website/Science/328673_a_330002]
-
nematozilor care provoacă larva migrans cutanată, "Strongyloides stercoralis" (strongiloidoză), "Trichinella spiralis" (trichineloză), "Necator americanus" (necatoriază), "Ancylostoma duodenalis" (anchilostomiază), "Trichuris trichiura" (tricocefaloză), "Ascaris lumbricoides" (ascaridioză), "Enterobius vermicularis" (oxiurază) Modul de acțiune nu este cert, dar tiabendazolul poate inhiba sistemul fumarat-reductază al viermilor și drept urmare interferează cu sursa lor de energie. Tiabendazolul este utilizat în tratamentul larvei migrans cutanată, dracunculozei și toxocarozei (larva migrans viscerală). Acesta poate fi de asemenea utilizat în tratamentul strongiloidozei, și poate oferi ameliorarea simptomatică și a febrei în timpul
Tiabendazol () [Corola-website/Science/328673_a_330002]
-
este de asemenea activ împotriva unor nematozi intestinali ("Necator americanus", "Ancylostoma duodenalis", "Trichuris trichiura", "Ascaris lumbricoides", "Enterobius vermicularis"), dar nu trebuie să fie utilizat ca terapie primară; tratamentul infecțiilor mixte, inclusiv ascaridiozei nu este recomandat, deoarece tiabendazolul poate provoca migrarea viermilor către alte organe ale corpului cauzând complicații grave. Tiabendazole a fost utilizat cu succes pentru a trata singamoza humană. Tiabendazolul are, de asemenea, o acțiune antifungică. El este folosit ca un conservant fungicid pentru anumite alimente. Nu este autorizată în
Tiabendazol () [Corola-website/Science/328673_a_330002]
-
liberă a alimentelor este interzisă, toți locuitorii insulei sunt forțați să ia masa la o imensă cantină orășenească. În librării nu se găsesc cărți, ci numai discursurile Guvernatorului. Atmosfera este una cenușie: insula este bătută de vânt și mâncată de viermi, în timp ce păsările migratoare sunt otrăvite de primărie. Fosta sa iubită, Micheline Rolebon (Elena Albu), pare cuprinsă de disperare în fața realității din insulă ce depășește orice ficțiune și cere să fie internată la Institutul de Îndrumare și Învățământ, unde se afla
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
cu frunze de salcie și este situat pe sol sau pe o ridicătură de teren. Depun 4 ouă, verzui-cafenii cu pete închise la culoare. Ambii părinți sunt implicați în îngrijirea puilor. Se hrănesc cu nevertebrate (insecte și larvele lor, melci, viermi și crustacee mici), scormonind într-un loc, după care își iau zborul și o iau de la început într-un loc apropiat, o metodă distinctivă de a-și căuta hrana, permițând recunoașterea lor de departe. Emit un strigăt „tiip" sau „triip
Fugaci de țărm () [Corola-website/Science/329517_a_330846]
-
guvernarea Toscanei. El a poruncit drenarea mlaștini toscane, a construit o rețea de drumuri în sudul Toscanei, și a încurajat comerțul în Livorno. Pentru a mări industria de mătase toscană, a supravegheat plantarea de duzi de-a lungul drumurilor principale (viermii de mătase se hrănesc cu frunze de dud). A îndepărtat Toscana de hegemonia habsburgă prin căsătoria cu prima candidată non-habsburgică de la Alessandro de' Medici, Duce al Florenței, Cristina de Lorena, o nepoată a Ecaterinei de Medici. Reacția spaniolă a fost
Marele Ducat de Toscana () [Corola-website/Science/330983_a_332312]