5,858 matches
-
întinderii vocabularului ca o dovadă evidentă a rapidității dezvoltării limbajului în primii ani ai copilăriei (43; p.814), ceea ce ne determină să dăm o importanță deosebită activității de reeducare a vorbirii în această etapă, cu accent pe formarea și îmbunătățirea vocabularului. 4 Cifrele date de Smith și consemnate de Mac Carty pentru vocabularul total la 278 copii de vârstă între 6 luni - 6 ani, sunt în general considerate ca documentele cele mai valabile pe care le posedăm pentru această vârstă cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ani ai copilăriei (43; p.814), ceea ce ne determină să dăm o importanță deosebită activității de reeducare a vorbirii în această etapă, cu accent pe formarea și îmbunătățirea vocabularului. 4 Cifrele date de Smith și consemnate de Mac Carty pentru vocabularul total la 278 copii de vârstă între 6 luni - 6 ani, sunt în general considerate ca documentele cele mai valabile pe care le posedăm pentru această vârstă cu condiția de a nu uita criticile prezentate. Numărul de cuvinte extrem de redus
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sonore diferențiate. O limbă ale cărei elemente nu pot să se grupeze și regrupeze în ordini diferite nu are nici o valoare. Limba rhinolalicului din punct de vedere al structurii fonetice pierde din valoare în procesul comunicării prin reducerea dimensională a vocabularului și a organizării fonetice. Absența corectitudinii în denumirea etichetelor verbale duce la scăderea performanței în limbajul sonor unde aceste simboluri sunt sunete - la rhinolalici - sunete improprii decodării. Vom încerca să dezbatem această problemă în contextul relațiilor dintre dezvoltarea fono-articulatorie și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la problemă prin alegerea imaginii preferate dar nu poate face nici o interpretare motivațională sub formă lingvistică. Din mimică, din gesturi, vedem însă că problema a fost înțeleasă. Grupul de copiii rhinolalici folosesc în răspunsurile lor propoziții scurte caracterizate printr-un vocabular precar în timp ce grupul normal formulează propoziții bine închegate, bogate în descrieri amănunțite. De exemplu: Adrian, cu dezvoltare normală, în vârstă de 5 ani și 6 luni, descrie imaginea nr. 6 astfel: Pisica aceasta stă jos cu coada în zig-zag și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
7 luni cu diagnosticul clinic despicătură velo-palatină operată la vârsta de 4 ani și 11 luni cu rezultat operator satisfăcător, prezintă hiperexcitabilitate, crize afective, lentoare în gândire pe fond sechelar (factori embriopatici): Tata - sever, sindrom inhibitoriu în prezența lui, încăpățânare, vocabular sărac. Vorbirea a început să se dezvolte la vârsta de 2 ani, singura consoană corectă fiind m. Câteva consoane necesare în vocabularul minim ce au început să se formeze au fost înlocuite de la început cu consoana c: apă = acă, baie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
crize afective, lentoare în gândire pe fond sechelar (factori embriopatici): Tata - sever, sindrom inhibitoriu în prezența lui, încăpățânare, vocabular sărac. Vorbirea a început să se dezvolte la vârsta de 2 ani, singura consoană corectă fiind m. Câteva consoane necesare în vocabularul minim ce au început să se formeze au fost înlocuite de la început cu consoana c: apă = acă, baie = caie, ciocolată = cacâie. După operație a continuat același gen de vorbire. La 5 ani și 7 luni se prezintă clinicii noastre cerând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
spate, laringele întins, cu vârful limbii împinge aerul forțat prin mișcările diafragmei, pe care o impulsionează cu palparea mâinii. Emite cât se poate de des consoana t până a 2-a zi, fără ca aceasta să fie introdusă în exerciții de vocabular, sau vorbire curentă. Ședința X - urmează procedeele folosite anterior, pentru automatizarea consoanelor și integrarea lor în vocabular. Se constată la încheierea acestei etape ameliorarea vizibilă a rhinolaliei și înlăturarea dislaliei. Vorbirea devine clară cu o mai mare rezistență orală, tulburările
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
palparea mâinii. Emite cât se poate de des consoana t până a 2-a zi, fără ca aceasta să fie introdusă în exerciții de vocabular, sau vorbire curentă. Ședința X - urmează procedeele folosite anterior, pentru automatizarea consoanelor și integrarea lor în vocabular. Se constată la încheierea acestei etape ameliorarea vizibilă a rhinolaliei și înlăturarea dislaliei. Vorbirea devine clară cu o mai mare rezistență orală, tulburările anexe fiind mult diminuate. Mama continuă lucrul logopedic după caietul de lecții, zilnic, la diferite intervale, câte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asupra învățării limbii materne, transferă pe planul dezvoltării limbajului și gândirii un deficit recuperabil numai în condiții de terapie complexă. Handicapul instalat încă din primele etape ale achiziției limbajului, imprimă un ritm lent dezvoltării laturii fonemice cu repercusiuni asupra creșterii vocabularului, apoi cu tulburări fono-articulatorii la acest nivel pe toată perioada copilăriei, ceea ce nu rămâne fără ecou în ansamblul dezvoltării proceselor psihice. Copilul rhinolalic nu se poate face înțeles de către alții și nu primește decât parțial satisfacția socială a actului său
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de suportul necesar gândirii sale, cu repercusiuni asupra dezvoltării lingvistice. Probele de performanță, rezolvate mult mai bine decât cele verbale, demonstrează încă o dată decalajul care există între gradul de înțelegere și utilizare a limbajului. - Dificultățile de emisie consonantică frânează creșterea vocabularului, însumând unele din aspectele deficitare ale dezvoltării psiholingvistice, problematica cercetării noastre subliniind deci relația dintre latura sonoră și semnificația cuvântului. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici, raportate la grupul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deci relația dintre latura sonoră și semnificația cuvântului. Cuvintele abstracte și semiabstracte sunt folosite în procente mai mici față de cele concrete și mult mai mici, raportate la grupul de subiecți fără despicături, pe grupe de vârstă. Dezvoltarea vorbirii și creșterea vocabularului trebuie stimulată și dirijată în această etapă. - Analiza suportului verbal la copiii rhinolalici la care nucleul simbolic este modificat prin forma de exprimare, ridică problema mediației verbale și deci a activității intelectuale care se semnalează încă din prima etapă a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbire, și nu din prescripții generale. Noile fapte de vorbire sunt modelate prin reproducerea, modificarea și contopirea unor fapte de vorbire deja fixate."56 În consecință, singura "unitate" lingvistică pe care lingvistul de origine rusă o acceptă în așa-zisul "vocabular al vorbirii" este "fragmentul comunicativ" (formule stereotipe, citate, tipare prefabricate - inclusiv construcții de tipul una dintre cele mai...), iar singura "competență" lingvistică este "memoria vorbirii", care, prin "reproducerea, modificarea și contopirea" diverselor "fragmente comunicative", face din creativitate "condiția fundamentală a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
său este de a reda întocmai graiul viu al personajelor; - mărește impresia de viață autentică; - asigură operei literare: (1) dinamism, (2) oralitate; (3) autenticitate; etc.dialogul este și un mijloc eficient de caracterizare / portretizare a personajelor; mai ales prin : 1. vocabular, limba, limbajul folosite; 2. inteligența, subtilitatea replicii; 3. rapiditatea de gândire; etc.; prin felul de: 1. a fi; 2. de a gândi; 3. a se comporta; prin motivele intime ce pun personajele în mișcare, cauzele acțiunilor; etc. - prin dialog se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
încep să se formeze „noduri” de sens; aceste noduri pot fi aparent rupte între ele, ca niște insule; - fiind o confesiune, deci cu accent pe nota afectivă, poezia tinde în primul rând să emoționeze; (!!) emoționează, dar și instruiește; (!!) atenție la vocabular: poezia nu prezintă, nu relatează, nu povestește, ci sugerează; (!!) nu vom opera cu noțiunea de „idei principale”, ci „sentimente exprimate, sugerate, dezvăluite” etc.; excepție fac: balada, legenda; - lirismul rezultă din: 1. modalități de expresie; 2. elemente de prozodie; 3. afectivitatea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
între stările sufletești și realitatea care le-a determinat; 5. mijloacele de realizare a muzicalității (ritm, rimă, asocieri de sunete, de cuvinte, etc.). GENUL DRAMATIC / OPERA DRAMATICĂ - etimologic, drama înseamnă acțiune; - opera dramtică este destinată, prin definiție, interpretării scenice; (!!) alt vocabular: cititor Ț spectator; lectură Ț vizionare etc.; - dramaturgul nu potrivește faptele, ci le lasă să se desfășoare în fața (cititorului) spectatorului; deci, atitudinea, ideile și sentimentele autorului reies indirect, vor fi deduse de (cititor) spectator în urma (lecturii textului) vizionării spectacolului; - spațiul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
spațiu mitic; elementele naturii sunt personificate (personificarea pare firească, obișnuită, chiar necesară);multe imagini auditive și vizuale; - limpezimea contexturii lirice; - legătura om - natură (uneori, comuniunea om - natură); - uneori apar elemente ale fantasticului; - limbajul este simplu, popular; cuvintele provin din masa vocabularului; apar cuvinte din aceeași sferă lexicală (pentru insistență, pentru sublinierea trăirii);expresii tipice („foaie verde”; „frunză verde”; etc. Ț de aceea se mai numesc și „cântece de frunză”);apar perechi antonimice: bine Ț rău; dragoste Ț ură etc.; - predomină diminutivele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
h. gândirea omului; i. rațiunea; j. judecata; k. virtutea. - este un simbol (!! muzical) al unei țări, eveniment, formații, formațiuni, etc.; - este utilizat în momente solemne (cu caracter local, național sau internațional); - de aceea, solemne sunt și elementele compoziționale: ritm, rimă, vocabular, etc.; - gândul este însoțit de emoții puternice, întrucât este absorbit într-o trăire lirică intensă; - din punct de vedere compozițional, se constituie dintr-un șir de îndemnuri, evocări, preamăriri; - evocarea este procedeul artistic de bază; - uneori, începe cu o invicație
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care eul poetic devine exponentul unei colectivități; - exprimă unitatea de voință a unei colectivități (naționale, internaționale, sociale, culturale, etc.); - de altfel, și scopul său capătă caracter generalizator, colectiv;versurile sunt scurte (alteori, lungi) structurate, de regulă, în catrene; - rima, ritmul, vocabularul sunt solemne, în concordanță cu intenția de proslăvire. BASMUL - este o specie a genului epic; în proză;relatează întâmplări fantastice, împletite cu unele reale; - lumea basmului se raportează la aspecte apropiate de realitate; de fapt, este o oglindire a vieții
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
unor momente semnificative din istoria sa, pe fondul unui exercițiu firesc al recuperării memoriei colective. Dincolo de această practică absolut necesară, se ridicau numeroase probleme care țineau de reînnoirea limbajului, prin reintroducerea în circuitul public a unor termeni, concepte obnubilate de vocabularul bolșevic. Unul dintre acești termeni care a inflamat dezbaterea publică a fost cel de elită, mai ales că adecvarea sa noțională la realitatea postcomunistă existentă era destul de îndoielnică 1. Orice teorie a elitelor acceptă principiul societății ierarhice. Mai mult, elitele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și adversităților. Mai mult, episcopatul nu constituie împlinirea unor satisfacții personale, ci asumarea unei jertfe "pentru gloria Bisericii"3. O scurtă trecere în revistă prin istoria Bisericii creștine a problematicii episcopale ne poate oferi cadrul precis al înțelegerii îndatoririi chiriarhului. Vocabularul neotestamentar este păstrat de autorii de la sfârșitul secolului I și începutul celui de-al II-lea mărturie stau Clement din Roma și scrierea Didahé -: comunitățile au episcopi presbiteri și diaconi. În cadrul colegiului de presbiteri episcopi se desprinde treptat un președinte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei. Capitolul propedeutic despre arta ca reuniune de simboluri, prin conceptualizarea unor termeni ce țin de vocabularul simbolisticii religioase: simbol, analogie, anagogie desigur, s-ar putea adăuga mulți alți termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un plan final, mult mai puține". Fraze care susțin gîndurile lui Pascal. În siajul celor narate ar fi binevenită o întoarcere la Tudor Vianu și la prima monografie dedicată poetului, în care observă preponderența de care se bucură substantivul în vocabularul lui. Barbu este foarte parcimonios în întrebuințarea adjectivului și chiar a verbului. Verbul exprimă în adevăr mișcarea, o calitate a relativului. Adjectivul, la rîndul lui, corespunde însușirilor superficiale și schimbătoare ale lucrurilor, "calităților secundare" despre care vorbea Locke. Substantivul este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
legat cu verbe sau adjective felurite, el însuși rămînînd același. Intenționalitatea lui cuprinde deci substratul imuabil, pe care după vechi deprinderi metafizice îl facem să coincidă cu lumea esențelor. Spiritualismul lui Barbu îl îndruma deci în chip firesc către un vocabular saturat de substantive. O astfel de bogăție și constantă apelare la substantive aflăm mai ales în Tratatul de antropologie creștină al lui Petre Țuțea, cu o aceeași determinare. Într-o scrisoare din 13 iulie 1938, adresată prietenului și editorului său
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de viață, plumbul cade ca o lespede. Melancolia, preluată de la Eminescu, și ea se întunecă: I-auzi cum mai plouă/ Ce melancolie! Plumbul care închide ca într-un sarcofag poemul cu același titlu, este considerat de exegetă precipitatul existenței. Remarcînd vocabularul redus, subliniază: "Ca și Hölderlin sau Baudelaire, și Bacovia este poetul unei expresii parcimonioase, lapidare. Trebuie să se facă distincție între o astfel de artă și aceea a unui Minulescu, de exemplu, un poet facil aflat în plină vogă, cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acestea, din toate poveștile spuse în această carte, trebuie trase câteva învățăminte clare: în primul rând, un bun reporter de direct trebuie să aibă o serie de calități: putere de muncă, stăpânire de sine, cultură generală, prezență plăcută, entuziasm, dorință, vocabular bogat și o bună cunoaștere a limbii vorbite. Esențiale sunt însă alte trei lucruri pentru care nu există un termen exact care să le definească. Primul este capacitatea de a te descurca în orice situație, un fel de inteligență care
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]