4,976 matches
-
toată lumea...!?" M. M.: Deci, justificarea. S. B.: Acesta-i primul moment cu Paulescu. După o zi, o altă fază. În Comandament, erau panourile alea de propagandă cu realizările armatei, cu nu știu ce... Vreo doi, poate chiar ofițeri, au rupt de pe pereți vreo două afișe din acelea. Se duce Panait în Comandament și-l vede pe Paulescu, care era de planton acolo, că rupea și el și-l întreabă: "Bă, Paulescule, dar de ce rupi astea?" "Tovarășu, dar dacă rupe toată lumea...!?" Ce făcea toată lumea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pe Panait și i-a spus să adune două mașini de militari. Dar cu voluntari. Deci, nu a numit, ci a ordonat așa: "Cine dorește să meargă în Piață să facă un pas în față!" De la Bateria Comandă am fost vreo opt care ne-am înscris voluntari. Ne-au urcat în mașini, două mașini militare din parcul nostru auto. Aici vorbesc doar din Divizion. Și ne-au dus tot la ieșire spre poartă și am stat acolo în mașină vreo două
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
după aceea s-a dat la loc comanda. M. M.: Probabil că cineva a zis că, în caz că va fi nevoie, să aveți pregătiți militari, să fiți în măsură să-i deplasați în Piață. S. B.: Am stat în camioanele acelea vreo două ore, după care a zis Panait: "La loc comanda, duceți mașinile înapoi și așteptați noi ordine!" Și am revenit în Baterie. Au plecat spre Piață doar geniștii găzduiți temporar în curtea noastră. M. M.: Vedeți dumneavoastră din ce cauză
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
CC. S. B.: Dar când ați avut un contact, când ați dat mâna cu el, să stați de vorbă? M. M.: Unul dintre contacte a fost chiar după Revoluție. Comandantul de Divizie îl adusese acolo și pe generalul Cheler, activat vreo două săptămâni, care ne chema pe comandații de regimente după-amiaza, să stăm cu el până a doua zi dimineața că îi era frică să stea noaptea singur. Stăteam de vorbă. Știu că ne-am dus la o întâlnire la minister
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
altă cauză a acelei măsuri? M. M.: Nu îmi mai amintesc. Epilog S. B.: Până când ați fost comandant la Regiment? M. M.: Până prin mai-iunie 1990, când am fost promovat Șef de Stat major de Divizie. Am stat în această funcție vreo șase luni. În decembrie, Ministrul m-a numit Comandantul Diviziei. S. B.: Nu v-a părut rău să plecați din Regiment? M. M.: Cea mai mare satisfacție a oricărui individ este când e comandant. Deci, acolo-i casa ta, e
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
goange. De ce n-a demonstrat unul, să mă cheme, acum mă duc cu talonul: "Ia, domnule, vezi!" S. B.: Au fost camarazi de-ai mei care au spus " Hai, băi, să ne scoatem certificat de revoluționar!" Am auzit apoi că vreo doi s-au dus. Nu mai știu dacă au obținut. M. M.: Da, vedeți cum s-a procedat? S. B.: Eu am respins idee, pentru că atunci am fost militar în termen. Am zis: "Stai, domnule, dar eu nu m-am
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
au existat niște riscuri, asta e altceva. Erau riscurile specifice statutului de militar în perioadă de război. M. M.: Eu, când am văzut cât de scârbavnică devine o anumită bucată din armată, m-am izolat, am trecut la învățământ. Am vreo 16 lucrări scrise. Pe una dintre ele, pentru care m-a acuzat domnul Năstase, dar pe nedrept, am scris-o înainte de a pierde domnia sa lupta electorală. Nu știu, eram prin Bulgaria la o activitate și-am scris-o. Îi spune
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
singură expresie în limba noastră dar pe care o spunea cu o satisfacție nebună (nu cred că știa ce spune, deoarece era cam obscenă: „Românește p...la belește”). Liviu s-a distrat copios, râzând cu lacrimi. Bătrânelul avea și el vreo 80 de ani și era în excursie cu fratele mai tânăr și cu soția acestuia. Am plecat și de acolo, îndreptându-ne spre Patras, portul din care se navighează spre Italia. Aici am stat puțin. Am închis cercul, mergând de-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mitraliere, după care, de pe la Luxor ne-au dat două jeep-uri, cu alți 10 militari, înarmați și ei. Ne-au însoțit prin noapte până ne-au scos din zona periculoasă și am parcurs ce ne-a mai rămas de parcurs (vreo 200 km) singuri prin deșertul de Est. A fost palpitant și de data asta, dar bine că am ajuns teferi la hotelul „Princess Palace” din Hurghada, unde, deși ora 4 dimineața, eram așteptați de o cină bogată și caldă. Nu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
am bolit și toată lumea a făcut eforturi pentru a mă vindeca: de la ceaiuri la medicamente, de la vorbă bună, la pase energetice. După ce mi-am revenit eu, Vasile de la Cernăuți, care s-a deplasat până la Suceava, a trebuit să se întoarcă vreo 12 km pe jos prin soare și glod. Cătălin, studentul lui Liviu, care suferă despărțirea de iubită a fost uitat în cameră de Cristina, Lucia și doamna B., care, plecând spre oraș, și-au amintit că trebuiau să-l ia
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
au întins pe bănci cu burta în jos și se pare că au adormit. Acum ăștilalți critică pălăria unuia. E, cică, pălăria de-o poartă toți. E! S-au înmulțit. Au mai venit să dea o mână de ajutor încă vreo trei care stăteau cu alte treburi mai subtile pe margine. Erau îmbrăcați mai frumușel. De ce or fi venit că aici erau vreo șase din opt care stăteau... Gata! M-am plictisit eu de atâta muncă. Nu pot continua la nesfârșit
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o barcă albă de pescari, care mai mult stă pe loc. Ieri, Dimitrin ne-a plimbat prin împrejurimi. Având-o pe Iana, frumoasa bulgaroaică, translator, alături, ne-am deplasat cu mașina „gazdei” călăuzitoare la Albena, o localitate turistică, aflată la vreo 10 km sud de Balcic. Datorită configurației de golf a țărmului, stațiunea poate fi zărită de aici și noaptea (luminată), dar și ziua. Acolo am constatat diferența semnificativă dintre modul de-a face turism între români și bulgari, balanța admirației
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
înnobilat de frumos, iar spațiului auster îi sunt atribuite elemente de o simplitate monumentală. Nici nu ne-am dat seama când a trecut ziua, atât de bogată, atât de diversă! Am avut timp să stăm întinși în răcoarea camerelor noastre vreo 20 de minute, după care am coborât pe treptele înguste de piatră și, la Bodega lui Dimitrin ne-am întâlnit cu Iana care ne-a însoțit la Restaurantul Satra. Aici, într-un spațiu imens am dat peste o mulțime de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dunga de la pantaloni, dacă nu erai atent, puteai să te tai, iar strălucirea pantofilor era la fel de orbitoare ca o rază laser. (Plimbarea mașinii de călcat pe pantaloni, m-a făcut să zâmbesc la o amintire de familie de demult: aveam vreo 15 ani și mă pregăteam să mă duc la prima mea "reuniune". Fiind grăbit, am solicitat-o pe sora mea mai mică pentru serviciul de mare importanță și înalt profesionalism al călcării pantalonilor. Dumneaei, fiind la o vârstă fragedă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dolari având de toate, inclusiv taraf, dansatori, feluri peste feluri și vinuri peste vinuri și ca invitați toți oamenii de știință și cultură din Chișinău, bașca parlamentari și miniștri.( Eu îmi amintesc de o ulcică smălțuită în care mă așteptau vreo 50 da, cincizeci de sărmăluțe delicioase, nu mai mari decât unghia, pe care le-am înfulecat precum Flămânzilă al lui Creangă.) Întorși la București, am transmis o notă primului-ministru Petre Roman, cu propunerea de suportare a celor 30000 de dolari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
culturale mai superficiale În diverse domenii au auzit de Einstein. Dar știu ei ceva despre el? Cei mai mulți nu știu. Acești hasidimi prefer) s) nu știe. Din când În când deschid o carte și Încerc s) m) cufund În problemele politice. Vreo zece hasidimi, care st)teau la coad) la toalet), se holbeaz) la noi. Ateriz)m și ne Împr)știem, v)zându-și fiecare de drumul s)u. La bandă unde Îmi aștept bagajul, Îl z)resc din nou pe tan)rul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
sala mașinilor pe cargoboturi germane. Dup) r)zboi a venit În Israel prin Cipru, a intrat În kibbutzul Sdot Yam, s-a c)s)torit și a avut doi copii. Prima lui soție a murit de cancer În urm) cu vreo zece ani și el s-a rec)s)torit. Îmi zice: —M) Întreb În ce privinț) anume viața mea a fost atipic). Pentru un evreu din Europa de Est, a fost absolut tipic) - r)zboi, moartea mamei, moartea țâț)lui, moartea surorii
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
defecțiunea fusese remediat) În scurt timp. Problemă a declanșat discuții. Vasul a r)mas nedesc)rcat și taxa de amarare a crescut - pe scurt, un jaf al escrocilor locali. Acum peste tot se Întâmpl) la fel. Fiecare pune la cale vreo Înșel)torie, spune John, c)ruia nu-i displace argoul american. Sediul central din Haifa Încerca s) obțin) protecție din partea companiei de asigur)ri. Treceau zile Întregi În port f)r) s) fac) nimic. Orașul era acoperit cu praf de
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
mobilat că o sal) de așteptare - scaune acoperite cu un material plastic de culoare Închis), un birou pe care oamenii se așaz) sau scriu; era aici un pl)cut strat de praf, relaxant, un loc În care nimeni nu d) vreo important) fleacurilor. În birou se afl) o lucrare de art), așezat) În fața editorului: imaginea unui pisoi frumos cu niste ochi enormi, o creatur) prea tan)r) că s) arate atât de dr)g)stoas). Editorul este voinic, solid - are o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cele dou) purt)toare de elicoptere, Moskva sau Leningrad, este În misiune permanent) În Mediterana. În toamna anului 1975, noul portavion Kiev, de patruzeci de mii de tone, trebuia s) ias) din Marea Neagr). În aceste ape ale sirenelor sunt vreo zece submarine rusești. Exist) la sol avioane rusești care pot s) atace Flotă a Șasea și apoi s) se reîntoarc) f)r) s) fie necesar s) realimenteze - forță sovietic) de „h)rțuire”. Americanii au avionul F-14. Acesta „poate sta la
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
a fost o cucerire arab) - a fost a lui Lawrence”. De fapt, se pare c) generalul E.H.H. Allenby, din rațiuni politice, le-a permis șerifilor s) apar) În postura de cuceritori ai Damascului. „Urmașul lui Saladin” a deschis Închisorile, eliberând vreo patru mii de deținuți, printre care criminali, tâlhari, toxicomani și falșificatori. Ei au Început s) jefuiasc) și s) ucid). A trebuit că generalul australian H.G. Chauvel s) între cu trupele În Damasc pentru a reprima aceste elemente. Scopul trimiterii trupelor
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
el. P)cât c) marele Metternich nu s-a n)scut În Uganda. În luna martie, Laqueur scria c) Israelul r)mane ferm pe poziție, dar c) nu are nici o alt) strategie. De mult) vreme nu a mai ap)rut vreo inițiativ) În domeniul politicii externe - doar reacții la acțiunile altora. Ce ar putea face Israelul? Laqueur credea c) ar fi realist că Israelul s) spun) lumii c) nu a avut intenția de a anexă teritorii arabe, c) e gata s
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu mine am plecat cu el, pe la sfârșitul anului 1910, În Germania și după ce ne-am Întors În luna ianuarie a anului următor și am Început să ne ducem la școală În St. Petersburg, Lenski a mai stat cu noi vreo trei ani pentru a ne ajuta la temele pentru acasă. În timpul domniei Mademoisellei, care era la noi din iarna lui 1905, a renunțat să se mai lupte cu intrușii moscoviți, Întorcându-se la Lusanne. Lenski se născuse În sărăcie și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tata, care era președinte, să-mi spună să nu mă fac cumva vreodată scriitor. Un gazetar bine intenționat, sărman și lipsit de talent, care avea motive să-i fie recunoscător tatei, a scris un articol oribil de entuziast despre mine, vreo cinci sute de rânduri debordând de elogii dezgustătoare; a fost interceptat la timp de tata și Îmi amintesc cum scrâșneam amândoi din dinți și gemeam În timp ce citeam manuscrisul - era ritualul adoptat de familia noastră când avea de-a face cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Și eu am Crucea mea... Golgota mea... Și vreau să merg până la capăt... Dacă Tu te-ai jertfit mântuind o omenire, cu atât mai ușor îi e unui mărunt voievod să-și mântuiască țara... Ce crezi, Iisuse? S-or găsi vreo două sute să-l urmeze pe Ștefan Vodă? Și o sută ar fi bine... Nu! Nu!... Ajunge! Mai bine singur!... Singur împotriva unei Împărății!... Zidirea să dăinuiască, spune visător și privește undeva, departe. Să dăinuim... "De nu te lași și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]