43,006 matches
-
minunat din harpă. Punctul culminant al acestei lumi antice l-a format Grecia. Acolo s-a concentrat poate tot ce era mai bun În cultura asiatică, luând astfel naștere o țară cu instituții admirabile. Din păcate nimeni nu ar putea cânta ceva din acea perioadă deoarece muzica vechilor greci, ca și a egiptenilor, babilonienilor, asirienilor, caldeenilor și sumerienilor, indienilor, chinezilor și a tuturor celorlalte popoare ale antichității nu ni s-a păstrat. Nu putem spune așadar dacă muzica grecilor ne-ar
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
patrie, Orientul Mijlociu. Erau cântece frumoase, pline de suflet, care exprimau tot ce simțeau ei. Muzica aceasta nu a mai dispărut, fiind cultivată și azi În biserici și mănăstiri. În jurul anului 600 papa Grigorie cel Mare, a cules melodiile ce se cântau În biserici, transcriindu-le Într-o mare carte care a stat legată timp de veacuri de altarul principal al Bisericii Sf. Petru din Roma. Această muzică a primit denumirea de cânt gregorian. Cântul gregorian sună cu totul altfel decât muzica
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
Sf. Petru din Roma. Această muzică a primit denumirea de cânt gregorian. Cântul gregorian sună cu totul altfel decât muzica de azi, avându-și originea Într-o epocă și În idei cu totul diferite de vremea și ideile noastre. Este cântat pe o singură voce, solo sau În cor, fără acompaniament de instrumente. Noțiunea de armonie, de consonanță a mai multor sunete nu Îi este cunoscută Încă. Muzica rămâne mereu la unison, pe o singură voce, adică omofonă. Cântul gregorian are
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
cultiva muzica, fiindcă pe atunci aceasta avea un caracter exclusiv religios. Desigur că neamurile din Europa cunoșteau și cântece, și jocuri cu mult Înainte ca preoții creștini să ajungă la ei, să Întemeieze mănăstiri și să Învețe pe alții să cânte. Deci, În evul mediu, viața muzicală se desfășoară În mănăstiri, religia fiind singura ei temă. Dar și această epocă ia sfârșit. Europa se vede primejduită din toate direcțiile. Seminții străine amenință să năvălească. În asemenea Împrejurări preotul nu mai putea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
Cântecele trubadurilor erau foarte asemănătoare cu cântecele ce se intonează și astăzi În unele regiuni ale Europei de către cântăreții populari, fiind acompaniate de chitare, lăute sau țitere și având ritm și armonie. Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare cânta În limba țării sale. Cântecul gregorian Însă era Întotdeauna cântat În limba latină pe care, În afară de preoți și de oamenii Învățați, aproape nimeni n-o Înțelegea. Firește că și conținutul cântecelor trubadurilor era complet diferit de acela al cânturilor gregoriene
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
și astăzi În unele regiuni ale Europei de către cântăreții populari, fiind acompaniate de chitare, lăute sau țitere și având ritm și armonie. Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare cânta În limba țării sale. Cântecul gregorian Însă era Întotdeauna cântat În limba latină pe care, În afară de preoți și de oamenii Învățați, aproape nimeni n-o Înțelegea. Firește că și conținutul cântecelor trubadurilor era complet diferit de acela al cânturilor gregoriene. Trubadurii au trăit În urmă cu 700 până la 900 de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
ocupe tot mai mult cu arta, ridicară catedrale impunătoare și Împrejmuiră orașele cu ziduri masive; scriau cărți frumoase, Îi Încurajau pe artiști și pe meșteșugari, Îndeletnicindu-se ei Înșiși, cu deosebită plăcere, cu muzica. Seara, după muncă, se adunau ca să cânte. Aceste reuniuni se transformaseră În adevărate asociații care luară În mai multe orașe numele de „maeștrii cântăreți”. Era o vreme de Înflorire generală. În casele burghezilor se făcea muzică cu viole, lăute, violoncele ș.a. sau se cânta din gură cu
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
se adunau ca să cânte. Aceste reuniuni se transformaseră În adevărate asociații care luară În mai multe orașe numele de „maeștrii cântăreți”. Era o vreme de Înflorire generală. În casele burghezilor se făcea muzică cu viole, lăute, violoncele ș.a. sau se cânta din gură cu acompaniament de flaut sau clavicord. În catedralele catolice muzica luase și ea o formă impunătoare, fiind cântată pe mai multe voci și acompaniată de orgi monumentale. Vechea muzică pe o singură voce le părea orășenilor prea simplă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
cântăreți”. Era o vreme de Înflorire generală. În casele burghezilor se făcea muzică cu viole, lăute, violoncele ș.a. sau se cânta din gură cu acompaniament de flaut sau clavicord. În catedralele catolice muzica luase și ea o formă impunătoare, fiind cântată pe mai multe voci și acompaniată de orgi monumentale. Vechea muzică pe o singură voce le părea orășenilor prea simplă, prea primitivă. Ei rezolvau În arhitectură cele mai complicate probleme, pictura lor se depărta de vechile tablouri de altar, reprezentând
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
se alătură mai multe eseuri de teorie a dramei și analize ale unor piese românești, cu multe observații originale și într-un stil intelectual de ținută. S. a mai semnat scenarii de film - Orașul văzut de sus (1975), Gloria nu cântă (1977) - și numeroase prezentări și prefețe la traduceri din literatura rusă și franceză (Cehov, Gogol, Molière). SCRIERI: Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu, București, 1958; Dispariția, București, 1967; Inamicii. Trenul. Generalul, București, 1968; Chibritul, holul, peronul, București, 1970; Socrate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
nemulțumește pe mine însumi (...)”. Radu BOUREANU 3: „Pregătesc pentru anul viitor câteva lucrări începute în cursul anului trecut. Urmez să duc spre încheiere un poem de lungă întindere, numit cu titlu provizoriu Cei din Cenad. În acest poem vreau să cânt o gospodărie colectivă văzută prin ochii copiilor colectiviștilor. În al doilea rând lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului nostru împotriva agenților imperialismului (...)”. Laurențiu FULGA 4: „(...) Pe de altă parte m-am hotărât să încep
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin prezența sa în rândurile unui front organizat care luptă pentru libertatea și fericirea omenirii. «Cum poți să mori, când nu poți fi învins/când chiar și-atunci ești viață și chemare/ca un gornist căzut ce, mai aprins/atacu-l cântă-n ultima-i suflare» (...). În poezia 1 Mai la Belgrad, de pildă, Mihu Dragomir folosește într-un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării curățate de fasciștii vechi s-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
măsură, concepția burgheză despre dragoste. Prin poezia Cântec în zori ea ne spune: iată, am făcut un «pas înainte», mă adaptez încetișor. Ce mi se poate cere mai mult? În poezia Mă-ncumet, Nina Cassian anunță că se încumetă să cânte partidul. După ce citește șapte strofe, cititorul ar dori ca poeta să se-ncumete într-adevăr. Se întreabă: poate e doar prefața unui mare poem epic, al unui ciclu. Dar nu, poeta spune că se-ncumetă, și pe urmă nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
marile șantiere ale construcției socialismului (...). Pentru a fi un poet luptător, nu e suficient să folosești metoda introspecției, ci trebuie să participi la realitate. Dar iată că în Puișor de Craiovean Nina Cassian vrea să se apropie de realitate, să cânte uzina. Mai întâi, drumul până la uzină e tare lung. Partea a doua, îndeosebi (Ce spune Jiul) se caracterizează prin sărăcia de idei. Versurile bat pe loc, se repetă. Versul popular e folosit formal. Spre luncă’nainte/ Pe iarbă cuminte/ Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
La scara 1/1 care ne ajută să înțelegem mai bine recrudescența formalismului în recentul volum, Horea nu mai este singur (...). Imaginea patriei noastre apare în volumul Horea nu mai este singur în felul următor: mari mulțimi de oameni defilează cântând, iar poeta - în rochie albă - împarte flori fragede (...). Poezia a dobândit în anul acesta noi succese. Ne mândrim cu versurile acestea. Ne cheamă la luptă, la viață, poeziile lui M. Beniuc, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, E. Frunză și a altor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o dovedește cantata lui A.Vieru Mierla lui Ilie Pintilie compusă de inspiratele versuri ale Veronicăi Porumbacu (...). Am putea, astfel, aminti atât de răspânditul cântec Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile Mariei Banuș: Eu nu cânt că știu să cânt Dar mi-e dragă țara mea, Eu nu cânt că știu să cânt Dar iubesc acest pământ. Din păcate, «specificul» cântecului a fost înțeles, de unii autori ca un minim de exigență, de valoare artistică, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
A.Vieru Mierla lui Ilie Pintilie compusă de inspiratele versuri ale Veronicăi Porumbacu (...). Am putea, astfel, aminti atât de răspânditul cântec Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile Mariei Banuș: Eu nu cânt că știu să cânt Dar mi-e dragă țara mea, Eu nu cânt că știu să cânt Dar iubesc acest pământ. Din păcate, «specificul» cântecului a fost înțeles, de unii autori ca un minim de exigență, de valoare artistică, pe care urmează să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
versuri ale Veronicăi Porumbacu (...). Am putea, astfel, aminti atât de răspânditul cântec Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile Mariei Banuș: Eu nu cânt că știu să cânt Dar mi-e dragă țara mea, Eu nu cânt că știu să cânt Dar iubesc acest pământ. Din păcate, «specificul» cântecului a fost înțeles, de unii autori ca un minim de exigență, de valoare artistică, pe care urmează să-l suplinească melodia (...). Iată un exemplu de proletcultism, îmbăiat în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Am putea, astfel, aminti atât de răspânditul cântec Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile Mariei Banuș: Eu nu cânt că știu să cânt Dar mi-e dragă țara mea, Eu nu cânt că știu să cânt Dar iubesc acest pământ. Din păcate, «specificul» cântecului a fost înțeles, de unii autori ca un minim de exigență, de valoare artistică, pe care urmează să-l suplinească melodia (...). Iată un exemplu de proletcultism, îmbăiat în puțin semănătorism: În uzină
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Alexe)... sau fantezii care denigrează chipul muncitorului înaintat, ca aceste versuri de Harry Negrin: Păi cum se poate Mărioară, fată tânără, să nu te-mbie sportul, când la fir ești meșteră, păi nu te trage ața pe care-o țeși cântând? Păi, dacă nu, îți fac un cântec să te-ndrepți curând. ...Marioara Ce sare anul în fiecare ceas din toamnă sare în primăvară, numai la sport nu sare nici măcar un pas. Caracteristica multora din aceste cântece este spiritul vechi, bulevardier
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ce diferă cântecul scris în 1950 de Aurel Felea și N.Kanner: Cine mi-e drag mă așteaptă, Mă așteaptă undeva, Pe o străduță apropiată Mă așteaptă Cineva. de cel scris de - dar cine își mai aduce aminte? - ce se cânta în localuri acum 20 de ani: Când se lasă noaptea Pe străduța mea, Dorul meu cu mine Se-ntâlnește și Amândoi pe tine Te așteptăm să vii. Ce caută în viața noastră asemenea cântece? Oare pot ele educa tineretul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
burghezi capricioși și mărunți, iar pentru a nu pune lozinci în gura vreunui erou care s-a ivit printre ei - hai mai bine să nici nu aducem în acțiune vreun asemenea erou (M. Zaciu, Pasagerii de pe corabia beată); sau: a cânta în poezie bucuria și elanul tineretului este greu, fiindcă multe poezii slabe au circulat pe tema aceasta - hai mai bine să sondăm îngrijorarea, exasperarea, macabrul, de care se însoțește în genere imaginea războaielor. Pe calea aceasta s-a strecurat însă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe care-l dau versurile recente ale lui M. Beniuc și proza lui Zaharia Stancu (...). Ce bine e să citești cărți, să luneci pe Dunăre în jos cu Darie, să cutreieri mările cu Balada marinarilor, să râzi de Carafu, să cânți Rondelul dopului isteț în nasul unui oportunist binecunoscut! Ce minunat e să-i știi pe Camil Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la mașina de scris și-ți pregătesc cărți pentru la anul! Numai lor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
articolaș de ziar, cum l-ar considera cititorul, dacă n-ar fi derutat oarecum de ritm și rimă. Se pare că tovarășul Frunză a fost atras și de această dată (cum s-a mai arătat a fi poezia N-om cânta nicicând ce moare apărută în volumul Zile slăvite și purtând dedicația „Tovarășului Mihai Beniuc”) de către frumoasa poezie a lui Beniuc N-am putut să cânt în cântec - adevărat cristal, reflectând pe multiple fațete arta poetică și întreaga activitate a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atras și de această dată (cum s-a mai arătat a fi poezia N-om cânta nicicând ce moare apărută în volumul Zile slăvite și purtând dedicația „Tovarășului Mihai Beniuc”) de către frumoasa poezie a lui Beniuc N-am putut să cânt în cântec - adevărat cristal, reflectând pe multiple fațete arta poetică și întreaga activitate a unui poet de seamă (...). Ceea ce trebuie să i se impute însă poetului Frunză este faptul că și-a impus să scrie numai o asemenea poezie și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]