43,048 matches
-
cursurile Universității Harvard în 1940 după care s-a înrolat în Marina americană, unde a fost grav rănit în cel de-Al Doilea Război Mondial. El a fost ales președinte în 1960 când a susținut unele dintre cele mai memorabile discursuri de investire din istoria recentă. ”Nu vă întrebați ce poate face țara pentru voi - întrebați-vă ce puteți face voi pentru țară”, le-a transmis el americanilor. Kennedy este cel mai bine cunoscut pentru programele sale fiscale care au permis
Cei mai inteligenți președinți americani - TOP 15 () [Corola-website/Journalistic/102168_a_103460]
-
aceea, trebuie să se fi gândit să taie cu sabia tratatul nefavorabil pe care Domițian îl făcuse cu dacii. Acesta era incompatibil cu demnitatea, interesele și puterea imperiului. Așa cum cu peste două veacuri în urmă Cato cenzorul își termina invariabil discursurile cu sintagma ”pe de altă parte eu cred că orașul Cartagina trebuie distrus”, așa și Traian adăuga la sfârșitul deciziilor sale: ”așa precum voi preface Dacia în provincie romană”. Pe 25 martie 101, el pleacă din Roma pentru a-i
Primul război dintre Decebal și Traian - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102203_a_103495]
-
Știind ce indurase țara și cu cât curaj ne îndurasem soarta, eram copleșită de indignare și aveam discuții îndelungate cu prietenii credincioși care mai erau încă în țară, ca generalii Berthelot și Greenly [...]. Cu fiecare ocazie când apăram drepturile noastre, discursul meu era extrem de pătimaș, obrajii mi se aprindeau iar ochii-mi sticleau țăioși, aproape sălbatici - copiii obișnuiau să numească privirea asta “ochii de lup ai mamei”. Eram conștientă de impactul vorbelor mele, astfel că nu-mi cruțam cuvintele și știam
Regina Maria și Conferința de Pace de la Paris - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102211_a_103503]
-
au obținut o victorie zdrobitoare Cuza a fost ales deputat al orașului Galați. În Divanul ad-hoc, el nu a avut o activitate de prim plan; nu se considera orator și de aceea nu a luat cuvântul spre a rosti un discurs în genul celor pronunțate de Kogălniceanu. A sprijinit însă, în ședința din 29 octombrie 1857, propunerea de desființare a privilegiilor, propunere ce a fost primită, de altfel, cu aclamații unanime. În discuțiile provocate de problema agrară, el votează pentru propunerea
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
ce s-a petrecut apoi și știți cu câtă grabă au intervenit Jandarmeria și Armata, cunoașteți cu toții împrejurările care au întovărășit acțiunea acestei armate, care în câteva zile a restabilit ordinea în cele câteva sate ocupate și terorizate de bande...” Discursul publicat sub numele „Internaționala a III-a și Basarabia”, rostit în Adunarea Deputaților la 9 decembrie 1925, expunere amănunțită a chestiunii revoltei de la Tatar Bunar. Pentru a înțelege modul în care cele două momente istorice sunt asemănătoare, vă prezentăm modul
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
Prinț de Lippe. În 1892 împreună cu alți suverani germani, Woldemar a participat la o adunare la Berlin cu împăratul german Wilhelm al II-lea. După ce împăratul i-a descris pe ceilalti suverani drept vasalii săi, Prințul Waldemar i-a întrerupt discursul pentru a spune: "Nu, sire, nu vasalii tăi. Aliații tăi, dacă dorești". Acest lucru a fost văzut că o lovitură de grație pentru ambiția împăratului de a deveni "împărat al Germaniei" în loc de "împărat german". După decesul sau la vârsta de
Woldemar, Prinț de Lippe () [Corola-website/Science/337560_a_338889]
-
miros cu totul aparte, cum numai un iubitor de frumos putea scoate dintr-un manuscris încredințat tiparului. Cât privește versurile de la interior, lucrurile sunt ceva mai complicate. Complicate de însuși „managerul de verbe“, Val Mănescu, care și-a elaborat un discurs atipic, în care mixează registre dintre cele mai variate. Împrumutând o mască de cinic, el a ajuns să și-o însușească, transformând în trăire atitudini deprinse livresc. Nemărturisite, lecturile sale pot fi doar intuite. Ele ascund, în ultimă instanță, o
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
pentru a masca dependența autorului de poezie: „eu vânez doar Cuvinte hem doar simple cuvinte/ Le pândesc alerg după ele/ și când le prind le țintuiesc pe Hârtie cu țesuturi din mine“ (p. 65) Același joc între sentiment (autentic) și discurs (distant) caracterizează poemul Țigara de după, splendid omagiu adus ideii de feminitate. Părând a se răfui cu așteptările exagerate ale urmașelor Evei, Val Mănescu nu face altceva decât să elogieze frumusețea pură a feminității: „pe măsură ce îmbătrânesc/ îmi plac tot mai mult
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
un cinic sentimental, și cred că am avut o bună intuiție. De aceea, m-am mirat că Sabina Fânaru care semnează postfața, a luat-o în foarte serios, aplicat, i-a analizat metodic, la modul academic, strategiile narative, tipurile de discurs. Dar acesta nu este un roman, și nu poantele dau valoare acestei cărți, nu elementele umoristice definesc codul de lectură al volumului, deși, sunt de acord că o carte se poate citi, descifra, în multe feluri. Dimitrie rupe tăcerea este
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
o nouă democrație de import, cu societatea polarizată între agresivitatea consumistă a unora și lupta cotidiană pentru supraviețuire a celor mai mulți, dar pare decis să acționeze și să învingă fatala încremenire mentală de pe plaiurile mioritice. Atașat de cotidian, autorul reia în discursul narativ de acum problematica ultimului său volum de poezie, Efectul placebo, cea a confruntării - mijlocite, de această dată - dintre eul concret și lumea reală, bântuită de fantome și subminată de capcanele oculte ale morții, anticameră a tăcerii veșnice. Naratorul insolitează
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
de luptă al supraviețuirii (pentru achitarea facturilor restante la întreținere) și al visatului triumf social în „lumea pe dos” din „epoca jaga-jaga” (datorat operei sale), naratorul trece cu dezinvoltură și umor de la burlesc la tragi-comic și de la farsă la melodramă. Discursul său vivace și pitoresc rămâne în permanență la suprafața lucrurilor, potențând caracterul lor bizar prin alăturări aleatorii. El creează un univers carnavalesc prin strategii diverse, de la explorarea comicului de situație și de nume (Grămescu, Pelinel, Calapod, Brusturoasa, Băicoi), la utilizarea
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
lege asupra întreruperii voluntare a sarcinii (IVG), care depenalizează avortul. Această luptă i-a adus atacuri și amenințări din partea extremei drepte și a unei părți din dreapta parlamentară, cum a reamintit Jean d'Ormesson primind-o în Academia Franceză. Într-un discurs în fața deputaților, ea a susținut că „avortul trebuie să rămână o excepție, ultimul recurs pentru situații fără ieșire”. Textul este până la urmă adoptat de Adunarea Națională la 29 noiembrie 1974, stânga, îndeosebi, venind în ajutorul deputaților de centru favorabili legii
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
ai Comitetului Siguranței Generale), armistițiul fragil existent în cadrul guvernului s-a destrămat. Saint-Just și colegul său Barère au încercat să păstreze înțelegerea între Comitetul Salvării Publice și Comitetul Siguranței Generale; cu toate acestea, pe 26 iulie, Robespierre a ținut un discurs în Convenția Națională în care a subliniat necesitatea de a „purifica” comitetele și de a „zdrobi toate facțiunile”. Într-un discurs ținut la Clubul Iacobinilor în acea noapte, el i-a atacat pe Collot d'Herbois și Billaud-Varenne, care au
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
înțelegerea între Comitetul Salvării Publice și Comitetul Siguranței Generale; cu toate acestea, pe 26 iulie, Robespierre a ținut un discurs în Convenția Națională în care a subliniat necesitatea de a „purifica” comitetele și de a „zdrobi toate facțiunile”. Într-un discurs ținut la Clubul Iacobinilor în acea noapte, el i-a atacat pe Collot d'Herbois și Billaud-Varenne, care au refuzat să permită tipărirea și distribuirea discursului său către Convenție. În ziua următoare, 27 iulie 1794 (sau 9 Thermidor potrivit calendarului
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
subliniat necesitatea de a „purifica” comitetele și de a „zdrobi toate facțiunile”. Într-un discurs ținut la Clubul Iacobinilor în acea noapte, el i-a atacat pe Collot d'Herbois și Billaud-Varenne, care au refuzat să permită tipărirea și distribuirea discursului său către Convenție. În ziua următoare, 27 iulie 1794 (sau 9 Thermidor potrivit calendarului republican), Saint-Just a început să țină un discurs în Convenție în care plănuia să-i denunțe pe Collot d'Herbois, Billaud-Varenne și alți membri ai Comitetului
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
el i-a atacat pe Collot d'Herbois și Billaud-Varenne, care au refuzat să permită tipărirea și distribuirea discursului său către Convenție. În ziua următoare, 27 iulie 1794 (sau 9 Thermidor potrivit calendarului republican), Saint-Just a început să țină un discurs în Convenție în care plănuia să-i denunțe pe Collot d'Herbois, Billaud-Varenne și alți membri ai Comitetului Salvării Publice. El a fost aproape imediat întrerupt de Tallien și de Billaud-Varenne, care l-au acuzat pe Saint-Just că ar intenționa
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
și tineretului local li s-au adăugat refugiați polonezi, italiani și germani, care fugiseră la Paris în urma reprimării activităților naționaliste și republicane din țările lor natale. Ei s-au adunat în jurul catafalcului pe care se afla corpul neînsuflețit al generalului. Discursurile ținute au evidențiat sprijinul oferit de generalul Lamarque pentru cauza libertății poloneze și italiene, al căror avocat puternic a fost cu câteva luni înainte de moartea sa. Atunci când un steag roșu purtând cuvintele La Liberté ou la Mort („Libertate sau Moarte
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
un steag roșu purtând cuvintele La Liberté ou la Mort („Libertate sau Moarte”) a fost ridicat, a izbucnit o tulburare în rândul mulțimii și au avut loc schimburi de focuri cu trupele guvernamentale. Marchizul de Lafayette, care a ținut un discurs de laudă al lui Lamarque, a făcut apel la calm, dar tulburarea s-a răspândit. Revolta ce a urmat a făcut ca cei aproximativ 3.000 de insurgenți să preia pentru o noapte controlul unei părți importante din cartierele centrale
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
instabilități psihice. Șapte din cele 82 de procese au condus la alte condamnări la moarte, toate comutate în pedepse cu închisoare pe diferite termene. Republicanii au folosit procesele pentru a obține sprijin pentru cauza lor. Mai mulți rebeli au ținut discursuri republicane la proces, inclusiv Charles Jeanne, unul dintre liderii clasei muncitoare, care și-a apărat cu mândrie propriile acțiuni. El a fost condamnat și închis și a devenit un martir republican, când a murit în închisoare în anul 1837. Un
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
Articolele sale au apărut în mod regulat în alte publicații ale emigranților: "Sotsialist-Revolyutsioner", "Problemy" și "Novaya Gazeta" la Paris; "Russkiy Arkhiv" la Belgrad; și americana "Moskva". Slonim și-a concentrat atenția pe descrierile contrapropagandistice ale realismului socialist, care intrau în discursul politic și literar sovietic oficial în perioada conducerii lui Iosif Stalin. Cititorii textelor sale au realizat comentarii contrastante: Aucouturier consideră că studiul său din 1930 dedicat "Stalinismului în literatură" este „important”; cu toate acestea, potrivit sociologului rus Evgheni Dobrenko, contribuția
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
El a reprezentat succesiv districtele Glauchau-Meerane, Dresda, Strassburg și Hamburg. Mai târziu a devenit președinte al SPD. Fiind un susținător al principiilor marxiste, el s-a aflat în opoziție cu anumite facțiuni ale partidului său. În 1870 a ținut un discurs în parlament împotriva continuării războiului cu Franța. Bebel și Liebknecht au fost singurii membri care nu au votat subvențiile extraordinare necesare pentru războiul cu Franța. Bebel a fost singurul socialist care a fost ales în Reichstag în 1871 și s-
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
ales în Reichstag în 1871 și s-a folosit de această poziție pentru a protesta împotriva anexării Alsaciei și Lorenei și a-și exprima simpatia deplină cu Comuna din Paris. Cancelarul german Otto von Bismarck a afirmat ulterior că acest discurs al lui Bebel e o „rază de lumină” care arată că socialismul era un dușman care trebuie zdrobit. Acuzați pe nedrept de a fi în cârdășie cu francezii, de a fi participat la o conspirație pentru eliberarea prizonierilor de război
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
face loc coloniștilor germani, guvernul a declanșat un genocid la adresa populațiilor Herero și Namaqua pentru a zdrobi revolta. Partidul Social Democrat din Germania a devenit, astfel, singurul partid din Reichstag care s-a opus creșterii cheltuielilor coloniale și într-un discurs ținut în martie 1904 Bebel a catalogat politica dusă în Africa de Vest Germană ca „nu numai barbară, dar și bestială”. Această poziție publică a făcut ca o parte a presei germane contemporane să-l denumească „Der hereroische Bebel” ("Coburger Zeitung", 17
August Bebel () [Corola-website/Science/337685_a_339014]
-
se sprijină un stat democratic începe să se erodeze și încet încet, noi care suntem o societate care nu ne-am revenit încă de pe urma regimului totalitar, o să ne trezim că ne mișcăm încet și o să ajungem tot acolo". Spre finalul discursului, avocatul Ionel Hașotti a vorbit și despre inviolabilitatea secretului profesional, dar și despre principiile avocaților români. În 2005, președinta American Bar Association, într-o reuniune cu ușile închise, dar au trecut atât de mulți ani că ne putem permite să
Raluca Prună, atacată dur de avocați: "Sunteti tânără. Nu vă legați viitorul de porcaria asta" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101093_a_102385]
-
altă parte, să nu uităm ca el a reprezentat țara noastră la nivel mondial, în toate forurile mondiale, pe acest segment', a declarat jurnaliștilor Vasile Vântu, rectorul USAMV Iași la care a predat academicianul Valeriu Cotea "Vinul în existența umană", discursul de recepție Profesorul Valeriu Cotea a fost ales membru corespondent al Academiei Române în noiembrie 1990 și membru titular în septembrie 1993, susținând Discursul de recepție cu tema 'Vinul în existența umană'. În perioada 1996-2008 a fost Președintele Secției de Științe
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]