43,501 matches
-
Raidul a fost considerat una dintre cele mai mari realizări ale aviației române. Raidul lui Bănciulescu la Cairo a fost relatat de ziarul "Universul" în articolul "Un raid aviatic de propagandă". Raidul lui Bănciulescu împreună cu Bibescu a fost menționat în ziare ca , și , care subliniau reușita explorărilor echipajului româno-francez în contrast cu accidentul unei misiuni asemănătoare întreprinsă de Édouard Renard (1883-1935), guvernatorul general al , care la 15 martie 1935 s-a prăbușit în jungla din Congo împreună cu soția sa și cinci însoțitori. Ziarele
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
ziare ca , și , care subliniau reușita explorărilor echipajului româno-francez în contrast cu accidentul unei misiuni asemănătoare întreprinsă de Édouard Renard (1883-1935), guvernatorul general al , care la 15 martie 1935 s-a prăbușit în jungla din Congo împreună cu soția sa și cinci însoțitori. Ziarele menționează că traseul spre Juba a fost parcurs pentru prima dată pe calea aerului. Jurnalul acestui raid a fost predat companiei Air France, ca parte a materialului din contract, iar o copie a acestuia și un masiv set de fotografii
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Femenine” în numerele 431, 432, 433, 435 și 436. De asemenea, în presă au apărut articole ca „De vorbă cu aviatoarea Burnaia - povestirea unui raid îndrăzneț” sau „Cum a decurs raidul aviatorilor Irina Burnaia - Petre Ivanovici”. Însă multe articole din ziare prezentau raidul cu ostilitate. În capitolul „Fierbe cazanul satanei” din cartea sa, "Aripile mele", Burnaia menționează acuzațiile absurde ale acestora că ar fi plecat fără pașapoarte, că n-ar fi avut permise de survol, că ar fi survolat zone interzise
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Ion Dumitrescu în articolul „Pilotajul cancanurilor”, iar peste ani Cornel Marandiuc în articolul „Cum a fost ucisă Ileana Cosânzeana - lecturând «Aviatoarele României - Din înaltul cerului în beciurile Securității»”. Raidul până la Capetown s-a bucurat de o largă recunoaștere în România, ziare ca "Universul", "Unirea Poporului" publicând articole despre el. Pe baza jurnalelor de bord ale raidurilor la Malakal și Capetown și a memoriilor lui Davidescu în 1975 Paul Baltagi a publicat cartea "Avioane românești străbat Africa", în acel moment coautorii Alexandru
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
gen. Pe măsură ce calculatoarele personale au devenit practicabile la începutul anilor 1970, a apărut ideea calculatoarelor personale portabile. Un „manipulator portabil de informații personal” a fost imaginat, în anul 1968, de Alan Kay de la Xerox PARC și a fost descris în ziarul său, în 1972, ca „Dynabook”. Proiectul IBM SCAMP (Special Computer APL Machine Portable), a fost demonstrat în anul 1973. Acest prototip a fost bazat pe procesorul PALM (Put All Logic In Microcode). În septembrie 1975 a apărut, disponibil, primul calculator
Laptop () [Corola-website/Science/331656_a_332985]
-
cunoscut ca „hazan” (cantor). După ce a absolvit Liceul „August Treboniu Laurian” din Botoșani, Shaul a venit la București, unde a studiat la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. Debutul literar Carmel l-a făcut în paginile literare ale ziarului „Clopotul” din Botoșani, al lui Scarlat Callimachi. Prima culegere de versuri, „Raze de soare”, el a publicat-o în 1956 în „Iașul literar”. În 1965, fost silit să părăsească România, și s-a stabilit în Israel. A publicat în toate
Shaul Carmel () [Corola-website/Science/331712_a_333041]
-
Clopotul” din Botoșani, al lui Scarlat Callimachi. Prima culegere de versuri, „Raze de soare”, el a publicat-o în 1956 în „Iașul literar”. În 1965, fost silit să părăsească România, și s-a stabilit în Israel. A publicat în toate ziarele și revistele de limbă română din Israel. Shaul Carmel a fost vicepreședinte al Uniunii Asociațiilor Scriitorilor din Israel timp de 12 ani și unul din fondatorii și președinte ai Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română. Poeziile sale au fost traduse
Shaul Carmel () [Corola-website/Science/331712_a_333041]
-
Drept recompensă pentru realizarea stemei României interbelice, regele Ferdinand I al României l-a primit în ordinul „Coroana României” în grad de ofițer. A realizat de asemenea stema episcopală a episcopului Áron Márton. A lucrat ca ilustrator al mai multor ziare și reviste, între care Pásztortűz, Siebenbürgische Vierteljahrschrift și Flacăra.
József Sebestyén () [Corola-website/Science/331733_a_333062]
-
și limba literaturii, care caută să redea registre de limbă variate: pe cel familiar, pe cel popular și chiar argoul. În același timp, dezvoltarea intensă a științelor duce la îmbogățirea lexicului cu cuvinte de specialitate vehiculate de lucrări de popularizare, ziare și reviste, dicționarele epocii. În cursul secolului al XX-lea, literatura se eliberează din ce mai mult de normele lingvistice clasice și prezintă un spectru foarte larg și variat de folosire a limbii. În varianta vorbită a registrului curent, și
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
liniei ferate Timișoara - Buziaș ce traversa orașul, terminarea lucrărilor clădirii Capitol destinată inițial „Filarmonicii“, susținerea înființării Episcopiei, devenită ulterior mitropolie și construirea catedralei. Pe perioada cât a fost primar, nu a pretins nici o retribuție, mulțumindu-se cu pensia militară. Un ziar maghiar l-a numit "titanul cinstei". Pentru activitatea sa ca primar, la data de 30 noiembrie 1930, i s-a conferit titlul de „Cetățean de Onoare” al Timișoarei. A finanțat publicarea revistei "Analele Banatului" și ridicarea statuii pentru Pavel Vasici-Ungureanu
Gheorghe Domășnean () [Corola-website/Science/331805_a_333134]
-
psihologie, USM (2001-2002). După absolvirea universității a lucrat ca profesoară de limbă și literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare și reviste: „Făclia” (versiunea rusă), ziarul „Cetățeanul Moldovei”, „Zerkalo”, „a”MIC” (versiunea rusă); „Kitej-Grad”(Iași); almanahul rus „Golosa Sibiri” (Rusia). Actualmente este cercetător științific al Institutului de Filologie al AȘM. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republică Moldova (1995) și membru
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
a lucrat ca profesoară de limbă și literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare și reviste: „Făclia” (versiunea rusă), ziarul „Cetățeanul Moldovei”, „Zerkalo”, „a”MIC” (versiunea rusă); „Kitej-Grad”(Iași); almanahul rus „Golosa Sibiri” (Rusia). Actualmente este cercetător științific al Institutului de Filologie al AȘM. Membru al Uniunii Scriitorilor din Republică Moldova (1995) și membru al Uniunii Scriitorilor din România (2002
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
va găzdui două cantine, camere pentru machiaje, dulapuri, o cameră de vizionare și spațiu pentru aproximativ 50 de comentatori. În afară de aceste mai trebuiesc 4000m pentru centrul de presă care trebuie să fie deschis între 11-24 mai 2015. La 19 iunie, ziarul "Der Standard" a afirmat că ORF a redus lista locațiilor de la 12 la doar 7. Astfel, Viena ar rămâne în cursă cu 5 săli, iar Graz și Innsbruck cu câte una fiecare. Competitia a constat din două semifinale și o
Concursul Muzical Eurovision 2015 () [Corola-website/Science/331834_a_333163]
-
astfel populația nativă cu fiecare generație când se face acest lucru. Această poveste se referă la o denaturare similară a sexualității umane, cu rezultate dezastruoase pentru specia umană. Povestea începe cu un schimb de scrisori și tăieturi cu știri din ziare între Alan, un om de știință care lucrează la eradicarea paraziților în Columbia și soția sa, Anne, aflată acasă în Statele Unite. Cei doi sunt îngrijorați din cauza unei epidemii ciudate în care femeile sunt ucise sistematic de către bărbați. Unii oameni de
The Screwfly Solution () [Corola-website/Science/331842_a_333171]
-
fost ales membru al Comitetului teatral al Teatrului Național din Iași în 1870, fiind activ până moartea sa (1886); succesorul său a fost Andrei Vizanti. Petru Verussi a fost ales, în 1885, deputat liberal de Iași; a condus la București ziarul "Liberalul". A murit subit, la 29 ianuarie 1886, în timpul unei ședințe parlamentare, interpelându-l pe ministrul instrucțiunii și cultelor, Dimitrie Sturdza. După Nicolae Gane însă, a murit datorită ruperii unui anevrism la două zile după memorabila ședință. Petru Verussi este
Petru Verussi () [Corola-website/Science/331836_a_333165]
-
a fost o publicație din România care a apărut în perioada dinaintea Primului Război Mondial. Ziarul apare în trei serii, între 1902-1916, la București, fiind editat de gruparea din Partidul Conservator din jurul lui Take Ionescu. Prima serie a apărut între 2 decembrie 1902 și 30 aprilie 1906, director fiind fratele lui Take Ionescu, Victor Ionescu. În
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
trei serii, între 1902-1916, la București, fiind editat de gruparea din Partidul Conservator din jurul lui Take Ionescu. Prima serie a apărut între 2 decembrie 1902 și 30 aprilie 1906, director fiind fratele lui Take Ionescu, Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 59x41 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 20 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „Universala” și „Eminescu”. Între 2 mai 1906 și 2
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
în formatul 59x41 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 20 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „Universala” și „Eminescu”. Între 2 mai 1906 și 2 decembrie 1907 ziarul își schimbă denumirea în "„Acțiunea Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografia „Dor. P. Cucu”. Ziarul menține pe lângă
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
decembrie 1907 ziarul își schimbă denumirea în "„Acțiunea Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografia „Dor. P. Cucu”. Ziarul menține pe lângă numerotația proprie și numerotația fostului ziar „Acțiunea”, în locul căreia a apărut. Seria a treia a apărut între 2 decembrie 1907 și 14 noiembrie 1917, director fiind tot Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în ediție de
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
Conservatoare”", care apărea zilnic, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografia „Dor. P. Cucu”. Ziarul menține pe lângă numerotația proprie și numerotația fostului ziar „Acțiunea”, în locul căreia a apărut. Seria a treia a apărut între 2 decembrie 1907 și 14 noiembrie 1917, director fiind tot Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în ediție de seară, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
la tipografia „Dor. P. Cucu”. Ziarul menține pe lângă numerotația proprie și numerotația fostului ziar „Acțiunea”, în locul căreia a apărut. Seria a treia a apărut între 2 decembrie 1907 și 14 noiembrie 1917, director fiind tot Victor Ionescu. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în ediție de seară, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Universala” „Anuarul General” „Dor. P. Cucu”, și „Comptuar Popular
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
tipografiile „Universala” „Anuarul General” „Dor. P. Cucu”, și „Comptuar Popular Român”. Ocazional a scos suplimente gratuite de câte o foaie, cu numerotație proprie. Acțiunea a fost organul de presă oficial al Partidului Conservator-Democrat între 31 ianuarie 1913, când a înlocuit ziarul „Ordinea” și 14 noiembrie 1916, când a fost înlocuit cu ziarul „Evenimentul”.
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
Ocazional a scos suplimente gratuite de câte o foaie, cu numerotație proprie. Acțiunea a fost organul de presă oficial al Partidului Conservator-Democrat între 31 ianuarie 1913, când a înlocuit ziarul „Ordinea” și 14 noiembrie 1916, când a fost înlocuit cu ziarul „Evenimentul”.
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
este membru al Partidului Național Liberal, fiind, între 1923 și 1924, nouă luni, primar de Chișinău. Desfășoară activitate de antreprenor, deținând un timp o fabrică de tăbăcărie (1922-1926), apoi un bazin de înot (din 1938). În 1935, el a editat ziarul Viața Noastră la Chișinău. La 28 iunie 1940 rămâne în Basarabia, este arestat de NKVD la 3 august același an, incriminându-i-se art. 54/13 al Codului Penal al RSS Ucrainene - lupta activă împotriva clasei muncitoare și a activității
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]
-
activă împotriva clasei muncitoare și a activității revoluționare. Însă, în cadrul cercetărilor, pe neașteptate, câțiva dintre muncitorii de la bazin și subalternii lui de la primărie depun mărturii favorabile lui Nicolae Bivol: cum că ar fi achitat salariile la timp, le citea uneori ziare, inclusiv sovietice, se purta omenește cu ei, unora le-a mai dat și bani suplimentar. Amintesc și despre editarea ziarului „Viața Noastră”, calificându-l drept un ziar de stânga și antifascist. Favorabil apărea și declarația lui Bivol că în anul
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]