43,501 matches
-
lui de la primărie depun mărturii favorabile lui Nicolae Bivol: cum că ar fi achitat salariile la timp, le citea uneori ziare, inclusiv sovietice, se purta omenește cu ei, unora le-a mai dat și bani suplimentar. Amintesc și despre editarea ziarului „Viața Noastră”, calificându-l drept un ziar de stânga și antifascist. Favorabil apărea și declarația lui Bivol că în anul 1938 a aderat la Blocul democratic, semnând un manifest democratic. La 9 noiembrie 1940 ancheta preliminară este terminată, dosarul înaintat
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]
-
Nicolae Bivol: cum că ar fi achitat salariile la timp, le citea uneori ziare, inclusiv sovietice, se purta omenește cu ei, unora le-a mai dat și bani suplimentar. Amintesc și despre editarea ziarului „Viața Noastră”, calificându-l drept un ziar de stânga și antifascist. Favorabil apărea și declarația lui Bivol că în anul 1938 a aderat la Blocul democratic, semnând un manifest democratic. La 9 noiembrie 1940 ancheta preliminară este terminată, dosarul înaintat la Moscova pentru examinare în cadrul consfătuirii speciale
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]
-
9 noiembrie 1940 ancheta preliminară este terminată, dosarul înaintat la Moscova pentru examinare în cadrul consfătuirii speciale (renumitei troici) și aplicarea pedepsei (așadar, fără a se ține cont de depozițiile martorilor). Procurorului URSS i-au plăcut mărturiile depuse, probabil și caracterul ziarului, căci la 11 februarie 1941 returnează dosarul la Chișinău, dispunând verificarea unor date, iar la 5 aprilie 1941 anchetatorul, având deja indicațiile celor de la Moscova, dispune clasarea dosarului. Nicolae Bivol este eliberat din închisoare, lui i se restituie bunurile ridicate
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]
-
studențesc din România dupa comunism. Protestul s-a constituit sub forma unui / pașnic în sala „Vasile Pârvan” a Facultății de Istorie din cadrul Universității din București și a durat 100 de ore, din 24 noiembrie până la 28 noiembrie. Iată ce consemna ziarul Adevărul despre eveniment: „"mișcarea spontană s-a cristalizat, după vreo 50 de ore, fixându-și obiectivul de a trata câteva probleme majore ale sistemului universitar. S-au făcut liste, s-a lucrat pe grupuri, s-au perindat vreo 500 de
Mihail Bumbeș () [Corola-website/Science/331866_a_333195]
-
La Roumanie a fost o publicație din România care a apărut în ultimii ani ai secolului XIX și începutul secolului XX. A avut ca subtitluri: "„organe conservateur quotidien”" până la 21 mai 1899 când devine "„journal conservateur quotidien”" Ziarul La Roumanie apare în trei serii, între 1898-1921, la București și Paris, fiind editat de gruparea din Partidul Conservator din jurul lui Take Ionescu. Ziarul a fost de facto ziarul lui Take Ionescu, deși în mod formal ca proprietari apăreau doi
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
A avut ca subtitluri: "„organe conservateur quotidien”" până la 21 mai 1899 când devine "„journal conservateur quotidien”" Ziarul La Roumanie apare în trei serii, între 1898-1921, la București și Paris, fiind editat de gruparea din Partidul Conservator din jurul lui Take Ionescu. Ziarul a fost de facto ziarul lui Take Ionescu, deși în mod formal ca proprietari apăreau doi din apropiații săi politici Pavel Brătășanu și Nestor Cincu. Prima serie a apărut între 16 octombrie 1898 - 13 noiembrie 1916. Ca directori politici în
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
conservateur quotidien”" până la 21 mai 1899 când devine "„journal conservateur quotidien”" Ziarul La Roumanie apare în trei serii, între 1898-1921, la București și Paris, fiind editat de gruparea din Partidul Conservator din jurul lui Take Ionescu. Ziarul a fost de facto ziarul lui Take Ionescu, deși în mod formal ca proprietari apăreau doi din apropiații săi politici Pavel Brătășanu și Nestor Cincu. Prima serie a apărut între 16 octombrie 1898 - 13 noiembrie 1916. Ca directori politici în această perioadă au fost: Al.
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
mai 1899), M. E. Papamihailopol (12 octombrie 1904 - 4 septembrie 1905), Toma Cămărășescu (4 septembrie 1905 - 12 ianuarie 1911), Charles Gr. Lahovary, (12 ianuarie 1911 - 14 iulie 1915) și Jean Pangal (21 aprilie 1916 - 13 noiembrie 1916). În prima perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 65x48 cm. Costul unui număr era de 20 bani iar abonamentul pe un an costa 40 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „La Roumanie” și „E.S. Cerbu”.. Ziarul își întrerupe apariția
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
În prima perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 65x48 cm. Costul unui număr era de 20 bani iar abonamentul pe un an costa 40 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „La Roumanie” și „E.S. Cerbu”.. Ziarul își întrerupe apariția la 13 noiembrie 1916, ca urmare a ocupației germane a capitalei și plecării grupării din jurul lui Take Ionescu în refugiu la Iași. Ziarul a reapărut la Paris Între 17 ianuarie 1918 și 12 iunie 1919. În această
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
A fost tipărit la tipografiile „Heliade” „Dor. P. Cucu”, „La Roumanie” și „E.S. Cerbu”.. Ziarul își întrerupe apariția la 13 noiembrie 1916, ca urmare a ocupației germane a capitalei și plecării grupării din jurul lui Take Ionescu în refugiu la Iași. Ziarul a reapărut la Paris Între 17 ianuarie 1918 și 12 iunie 1919. În această perioadă ziarul a apărut ca hebdomadar, în formatul 53x38 cm. A avut ca subtitluri: "„organe hebdomadaire des revendications et des intérêts roumains”" până la 17 octombrie 1918
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
întrerupe apariția la 13 noiembrie 1916, ca urmare a ocupației germane a capitalei și plecării grupării din jurul lui Take Ionescu în refugiu la Iași. Ziarul a reapărut la Paris Între 17 ianuarie 1918 și 12 iunie 1919. În această perioadă ziarul a apărut ca hebdomadar, în formatul 53x38 cm. A avut ca subtitluri: "„organe hebdomadaire des revendications et des intérêts roumains”" până la 17 octombrie 1918 când devine "„organe hebdomadaire de l’Unite Nationale roumaine”". Costul unui număr era de 10 centime
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
intérêts roumains”" până la 17 octombrie 1918 când devine "„organe hebdomadaire de l’Unite Nationale roumaine”". Costul unui număr era de 10 centime iar abonamentul pe un an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
Costul unui număr era de 10 centime iar abonamentul pe un an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu, dr. N. Lupu, Octavian Goga, Take Ionescu, Thoma Ionescu ș.a. Seria a treia a apărut
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
an costa 10 franci. A fost tipărit la tipografia „Wellhoff et Roche”. La Paris, ziarul a avut ca directori pe Pavel Brătășanu (Pavel Bratashanu), Constantin Banu, Constantin Mille (directorul ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”) și Emile D. Fagure (redactorul șef al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu, dr. N. Lupu, Octavian Goga, Take Ionescu, Thoma Ionescu ș.a. Seria a treia a apărut între 5 august 1920 și 21 iunie 1921, la București. În
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
Dimineața”). Sunt publicate texte aparținând lui: Constantin Xeni, Traian Lalescu, George Murnu, dr. N. Lupu, Octavian Goga, Take Ionescu, Thoma Ionescu ș.a. Seria a treia a apărut între 5 august 1920 și 21 iunie 1921, la București. În această perioadă ziarul apărea zilnic, în formatul 63x46 cm. Costul unui număr era de 50 bani iar abonamentul pe un an costa 120 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Cartea Românească” „Tiparul românesc” și „C. Sfetea și T. Ioanitziu”. Ocazional a scos
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
cm. Costul unui număr era de 50 bani iar abonamentul pe un an costa 120 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Cartea Românească” „Tiparul românesc” și „C. Sfetea și T. Ioanitziu”. Ocazional a scos suplimente gratuite, cu numerotație proprie. Ziarul a preluat numerotarea primei serii, socotind la anii de vechime atât perioada când a fost suspendată de ocupația germană, cât și perioada în care a apărut la Paris. Sunt publicate texte aparținând lui: George Sion, Theodor Speranția, Nicolae Iorga, Cincinat
La Roumanie (ziar conservator) () [Corola-website/Science/331890_a_333219]
-
africani și afro-americani, care îl venerează în mod particular datorită faptului că a fost un companion de culoare al lui Muhammad. Warith Din Muhammad, conducătorul organizației American Muslim Mission, i-a numit pe adepții săi „bilalieni” și a schimbat numele ziarului Nation of Islam în Bilalian News. De asemenea, există moschei ale comunităților de musulmani afro-americani care îi poartă numele lui Bilal. În zilele noastre, Bilal este amintit în întreaga lume islamică prin intermediul tradițiilor orale și al literaturii pentru copii, care
Bilal bin Rabah () [Corola-website/Science/331888_a_333217]
-
ușor de ironizat, și nu problemele social-politice majore cu care se confrunta societatea românească la final de secol, se poate înțelege de ce opera caricaturistului Petrescu a fost atât de apreciată în presa vremii. Astfel, a publicat desene și caricaturi în Ziarul „"Pagini Literare"”, „"Adevărul de joi"”, „"Zeflemeaua"” și „"Furnica"”, „"Adevărul"”, „"Războiul"”, „"Drapelul"” și „"Țivil-Cazon"”. Pe lângă satirizarea oamenilor politici ai timpului său și a personalităților culturale de atunci, , fervent antirăzboinic și filofrancez convins, a realizat o bogată operă în care a satirizat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
conducerea Ateneului pentru închiderea evenimentului. C.I. Stăncescu a argumentat acțiunea sa prin faptul că el și "marele public" considerau caricatura un gen minor al artelor și ca urmare în sălile Ateneului Român nu are ce căuta o astfel de expoziție. Ziarul "Adevărul" și revista "Furnica" i-au luat apărarea lui Găină și au comentat pe larg acțiunea reprobabilă pe care Stăncescu a făcut-o. Astfel, George Ranetti, directorul "Furnicii" a spus: Cu același prilej, "Furnica" a publicat o caricatură care îl
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Nicolae Vermont căruia i-a găsit porecla de „"Foca savantă"” sau „"contele de Brăila"” așa cum Vermont se autointitula. Nicolae Petrescu-Găină și-a câștigat toată viața existența din vânzarea caricaturilor pe care le realiza. Lucrările le publica prin revistele satirice și ziarele cotidiene sau periodice ale timpului său. Multe lucrări le expunea și le vindea în Cafeneaua Imperial (fostă Kubler), Fialkowski, Terasa Otetelișeanu sau Capșa, care aveau, astfel, toți pereții plini de caricaturile oamenilor politici ai zilei. Cu banii încasați își plătea
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
a văzut. Ca urmare, a creat mapa-album intitulată „"Caricaturi. Repausul duminical la Senat"” care cuprindea pe lângă copertă și patru acuarele realizate impecabil. În anul 1913, Nicolae Petrescu publică cel de al doilea album de caricaturi intitulat "Albumul meu" la editura ziarului "Seara" al cărui director era prietenul său, Alexandru Bogdan-Pitești. Albumul conținea un număr de 42 de caricaturi alb-negru, dar care au fost executate în guașă și acuarelă. Nicolae Petrescu a fost sensibil la evenimentele politice din care-și extrăgea subiectele
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Constantin Artachino, Alexandru Obedenaru, Alexandru Theodor Stamatiad, Ion Minulescu, Francisc Șirato, Ary Murnu, Oscar Han, Alexandru Satmari, Ion Foti, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Jean Demetrescu, Nicolae Dărăscu, Corneliu Moldovan, etc. Presa acelor vremuri a consemnat evenimentul: Revista "Rampa", ziarul "Universul", "Curentul", etc. Desenul umoristic românesc a cunoscut o permanentă evoluție începând din anul 1859 când a apărut pentru prima oară în spațiul românesc primele caricaturi. Acest gen artistic și-a impus propriul stil, în concordanță cu nivelul pe care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
ale arhitectului G. Davidescu, ale prietenului Alexandru Bogdan-Pitești, celebrele portrete caricaturi ale lui Alexandru Macedonski, Constantin Mille, Nicolae Iorga, Ion D. Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Constantin Mille, Nicolae Iorga, Ion D. Berindey, Grigore Tocilescu, Ion Brezeanu etc. Caricaturistul Nicolae Petrescu a avut și o intensă activitate publicistică în mai multe ziare, reviste și gazete ale vremii sale. Astfel, el a publicat desene și caricaturi în Ziarul „Pagini Literare”, „Adevărul de joi”, „Zeflemeaua” și „Furnica”, „Adevărul”, „Războiul”, „Drapelul” și „Țivil-Cazon”. Nicolae S. Petrescu a publicat în anul 1898 albumul de caricaturi intitulat „"Contimporani"”. Acest album a fost unul dintre primele albume de caricaturi care au fost publicate
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
al Teatrului Național. În Albumul Contimporani înfățișează politicieni ai timpului ca: parlamentarul Anastase Stolojan ("Latifund și... lat la ceafă") - burtos, fumând trabuc de 5 franci; deputatul Nicolae Filipescu prezentat în costum de războinic cu o pană în mână, aluzie la ziarul Epoca pe care-l patrona; prim-ministrul Lascăr Catargiu - în chip de boier cu șalvari, antiriu și ișlic pe cap; liberalul Dimitrie A. Sturdza - cu spadă, pinteni la cizme și cu pană la căciulă; prințul Grigore Sturdza - tatăl lui Mihail
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]