44,063 matches
-
a ști cum poate imaginea muzicală, realizată sonor-senzorial, din elemente ce nu reprezintă imagini concrete din realitatea înconjurătoare, să vehiculeze emoții artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea de percepere analitică și sintetică a discursului sonor și a fondului aperceptiv de idei în sensul emoțional-muzical. Elementele limbajului muzical nu pot fi separate în procesul comunicării: melodia este în raport direct cu afectivitatea (viața afectivă), ritmul cu mișcarea interioară și exterioară (viața fiziologică), armonia cu gândirea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
și formă este greu de delimitat. Organizarea logică a materialului sonor creează premizele perceperii auditiv emoționale de către ascultător a mesajului artistic. Interraportarea și condiționarea reciprocă a elementelor componente ale limbajului muzical au generat evidențierea și particularizarea fiecăruia în parte în cadrul discursului muzical. Structura limbajului muzical este reprezentată din elemente vii, deoarece în ele este sintetizat graiul muzical al omului, bogate, deoarece prin ele oamenii și-au exprimat ideile și sentimentele, variate, întrucât toate culturile și-au format și dezvoltat pe parcursul istoriei
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
interpretată melodia - vocal sau vocal-instrumental. Preluate din practica folclorică, aceste interpretări au fost introduse și în muzica religioasă sau cultă (vezi exemplul numărul 8). Intonarea simultană a mai multor sunete a dus la cristalizarea unui nou mod de concepere a discursului muzical, cel polifonic. În Evul Mediu, polifonia a constat din combinarea unei linii melodice (cântată vocal), cu o a doua voce, cântând în paralel aceeași melodie la interval de cvartă, cvintă sau octavă, apoi, liniile melodice au fost diferite. Pentru ca
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
concertului ce s-a dat în 27 ianuarie 1869 în Cernăuți spre folosul Fundăciunei Pumnulene, Cernăuți, 1869; Puține cuvinte despre coruperea limbei române în Bucovina, Cernăuți, 1869; Lumine și umbre, Cernăuți, 1870; Raul, Cernăuți, 1875; La gura sobei, Iași, 1876; Discurs rostit la serbarea funebră ce s-a ținut la Iași la 1 octombrie 1875, Iași, 1877; Legenda Nurului, Iași, 1877; Poeme, pref. G. Sion, Iași, [1894]; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
greu sesizabil, compus din idei, atitudini, mentalități. Sînt desene complementare ce implică o dublă lectură a istoriei. Ele-mentele de compoziție provin din recuzita clasică a istoriografiei, dar și din zona artelor, din literatură mai ales, din filozofie, din etnologie, așa cum discursul istoric s-a obișnuit să procedeze în ultimele decenii. O asemenea lectură a spațiului european, cu durate și etaje multiple, necesită desigur un acut spirit critic și o notabilă forță constructivă. Orizontul, în mare, e cel definit în timp de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
devin și ele un istrument în delicata reconstrucție, deloc surprinzătoare la autorul acelei Politique comparée (1990), sub-scrisă împreună cu Bertrand Badie. Referințele din text și aparatul critic indică de altfel o certă aplecare spre studiile de sistem, care au influențat sensibil discursul contemporan. Nu ne vom ocupa, în aceste marginalia, de textul însuși, prea dens pentru a fi comentat sistematic. Unele considerații ar pu-tea fi însă utile cititorului român, mai ales pentru definirea chesti-unii în propria-i țară. După obișnuita motivație preliminară
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a politicii coloniale. În linii mari, același fel de a elabora concepția naționalistă a istoriei, aceleași teme, aceleași orientări se pot sesiza, de pildă, în India colonială 17 și în Albania secolului XIX18. Încercări de a explica sud-estul european prin discursul identitar s-au făcut mereu în ultimul tip, mai ales pornindu-se de la criza iugoslavă 19, însă și într-un spațiu mai larg, cuprinzînd și Mitteleuropa 20, dacă nu chiar tot "imperiul" ex-sovietic21. Problema identității politice domină aproape toată istoria
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
toată istoria popoarelor europene care au avut de traversat crize de creștere", construcția statului modern și planificarea existenței umane sub regimul comunist bulversînd structurile politice, economice, mentale într-o bună parte a continentului, cum sesiza un analist preocupat de recrudescența discursului identitar 22. Emergența statelor moderne și tragedia comunistă fac pandant în acestă zonă, ambele momente fiind marcate de un naționalism ce prevalează asupra altor idei politice. Studiile comparative îngăduie azi să se distingă mai limpede între stereotipurile și clișeele de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în discuția noastră publică decît glose, note de subsol și variațiuni pe aceleași teme ale întîlnirii cu modernitatea"29. Aceeași obsesie a identității leagă generații și secole, solidarizîndu-le într-un fel ce frizează anacronismul. Abia dacă se îngăduie și alte discursuri identitare, ceva mai aproape de viziunea contemporană. Disputele din ultimii ani ilustrează într-un fel continuitatea unei mai vechi lupte între spiritul europenist al deschiderii totale și naționalism, ca expresii ale unei limitări necesare. De la Cantemir pînă la căutările de azi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
admise în plan mondial 34. Alții preferă un dialog activ între acele norme și tradițiile autohtone, pentru a evita "formele false", riscul de a clădi pe nisip viitorul națiunii 35. Între aceste atitudini, s-a dorit și un "al treilea discurs", median, care în opinia formulată de Sorin Antohi "nu e nici negare autohtonistă a Occidentului (și, mai general, a Celuilalt), nici asumarea imitativă a normelor și discursurilor de referință ca la majoritatea occi-dentalizanților"36. Desigur, pozițiile adoptate în această chestiune
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
viitorul națiunii 35. Între aceste atitudini, s-a dorit și un "al treilea discurs", median, care în opinia formulată de Sorin Antohi "nu e nici negare autohtonistă a Occidentului (și, mai general, a Celuilalt), nici asumarea imitativă a normelor și discursurilor de referință ca la majoritatea occi-dentalizanților"36. Desigur, pozițiile adoptate în această chestiune sînt mai numeroase și mai nuanțate decît rezultă din simplificările inerente unei polemici. Oricît de abilă s-ar vădi arguția universalistă, ea nu poate, nu are dreptul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și în alte discipline umaniste. O mențiune aparte se cuvine pentru istoriografie, domeniu adînc alterat de intruziunile politicului. Unele studii ne previn deja asupra fluctuației specifice a adevărului sub dictatură, ca și asupra miturilor puse în circulație pentru a sprijini discursul totalitar 52. Limpeziri însemnate în definirea ținutei ancilare a istoriografiei sub regimul comunist s-au produs mai cu seamă după abolirea acestuia, prin analize secvențiale 53, dar și în cîteva abordări mai ample 54, cea mai cuprinzătoare fiind Istorie și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în sfera argumentelor pe care le vehiculează liderii de opinie, atît în sensul sprijinirii identităților comunitare sau pluraliste, cît și în acela al reabilitării solidarității republicane universaliste. E drept că și unii și alții tind să omită unele fapte semnificative, discursurile lor o dovedesc. Însă obiectivul nostru nu este de a intra cu adevărat în aceste dispute, ci de a reexamina acele tipuri de societate care sînt sau au fost refractare naționalismu-lui, fie în sensul politic al acestuia, fie în sensul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ar putea părea surprinzător, avînd în vedere faptul că pînă în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea ideea de linie de graniță nu preocupa nici spiritul și nici politica lumii medievale. În fond, în contextul acestui discurs, noțiunea de frontieră are un înțeles aparte care corespunde, nu limitelor statale așa cum se prezintă acestea acum, ci zonelor mișcătoare ce se interpuneau altădată în spații concepute ca fiind relevante pentru universuri politice, religioase, sociale și mentale mai puțin distincte
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în ambiția sa de a constitui națiu-nea modernă în sensul său politic. Are o istorie veche ce se prefigurează mai întîi în Anglia și în Franța de dinainte de 1789. Turnura definitivă se imprimă o dată cu Revoluția franceză înainte de a concepe în discursurile integratoare împărțite între școală și cazarmă, vlăstarul îndoielnic, dar indispensabil care este naționalismul. Anglia și Franța în secolul al XVIII-lea Comunitate mentală de origine colectivă reflectînd sentimentul dominant al țării, ideea de națiune se manifestă deja cu claritate în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
legitimează modul de dominare a unui stat ce pretinde a se baza pe o voință generală monopolizată în mod exclusiv de către un personal politic specializat ce confiscă suveranitatea așa-zis populară și "substituie luptei intereselor pentru putere o competiție de discursuri pentru aproprierea legitimității"176. Această competiție verbală susținută prin argumentul unității naționale, justificînd în consecință expulzarea celor ce contestă acest nou monopol al suveranității, se confruntă astfel cu faza de formare a unei legitimități democratice foarte distincte de cea a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
națiuni față de alte națiuni, sau cel al unui rege față de alți regi? Nu, este războiul dușmanilor revoluției franceze împotriva revoluției franceze"184. Mai tîrziu se va spune, războiul dușmanilor democrației contra acesteia. Din nefericire, dincolo de autojustificarea ce transpare din acest discurs se află suprapunerea constitutivă a modelului le-gitimității revoluționare și a absolutismului absolut, în virtutea unui demers, care contestă dinainte dreptul adversarului la existență, privîndu-l de rațiunea sa morală. Democrația de început, la fel ca și, mai tîrziu, democrația confirmată se autoflatează
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
întreaga populație transformată astfel în complicea celor ce l-au declanșat. Numai acest tratament de șoc este capabil să refacă dintr-o singură lovitură solidaritatea unui popor cu guvernanții săi rău văzuți, mult mai eficient decît ar face-o orice discursuri pe timp de pace, mai mult decît orice doctrină ale cărei efecte benefice s-ar face simțite într-un termen mai lung. Totdeauna urgența prevalează, deci numai războiul îi poate situa pe responsabilii statului în afara oricăror bănuieli. Pe de altă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca acestea să se poată realiza într-un mod tangibil, îi va reveni lui Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) calitatea de a introduce mai multă rigoare în acestă concepție etnoculturală concepută în primul rînd în avantajul Germaniei. Acesta va fi obiectivul Discursului său către națiunea germană publicat în 1807,la un an după umilitoarea înfrîngere suportată de Prusia, la Jena, în fața armatelor lui Napoleon. Pentru un om care aderase timp îndelungat la ideologia revoluționară franceză, acest discurs este ca o tresărire a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Germaniei. Acesta va fi obiectivul Discursului său către națiunea germană publicat în 1807,la un an după umilitoarea înfrîngere suportată de Prusia, la Jena, în fața armatelor lui Napoleon. Pentru un om care aderase timp îndelungat la ideologia revoluționară franceză, acest discurs este ca o tresărire a sentimentului de mîndrie națională în fața invadatorului străin. Limbajul este foarte afectat, poate tocmai din acest motiv: În discursurile precedente, scrie Fichte, am arătat și am demonstrat cu argumente istorice care sînt trăsăturile caracteristice ale germanilor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Jena, în fața armatelor lui Napoleon. Pentru un om care aderase timp îndelungat la ideologia revoluționară franceză, acest discurs este ca o tresărire a sentimentului de mîndrie națională în fața invadatorului străin. Limbajul este foarte afectat, poate tocmai din acest motiv: În discursurile precedente, scrie Fichte, am arătat și am demonstrat cu argumente istorice care sînt trăsăturile caracteristice ale germanilor ca popor original, ca popor care este în măsură să se definească singur ca atare, spre deosebire de alte neamuri care s-au detașat de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca popor original, ca popor care este în măsură să se definească singur ca atare, spre deosebire de alte neamuri care s-au detașat de el: este exact ceea ce semnifică termenul deutsch, în sensul său literal"217. Dincolo de aspectul prolix al stilului, discursul relevă și alte sensuri, mai active, cum ar fi demonstrarea unui patriotism cam pasiv. În primul rînd Fichte reia, în termenii proprii, ideea de națiune-comuni-tate inaugurată de Herder, accentuînd superioritatea acesteia față de Stat. Apoi inovează îndeajuns, pentru a afirma natura
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cucerit de teoriile antisemite și de prejudecata superiorității ariene. În Histoire générale des langues sémitiques, apărută în 1855, el susține că "în comparație cu rasa indoeuropeană, rasa semitică reprezintă într-adevăr o combinație inferioară a rasei umane"231, iar în 1862, în discursul de deschidere de la catedra Colegiului francez forțează nota deplîngînd "în-spăimîntătoarea simplitate a spiritului semitic care îngustează creierul uman refuzîndu-l oricărei idei mai subtile".232 Renan este rasist, atitudine banală în epocă însă rareori manifestată cu atîta pseudo-certitudine științifică. Astfel el
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vor domni de-aici încolo asupra unor puternice minorități ruse, germane sau poloneze.323 Acest pot-pouri în adevăratul înțeles al cuvîntului este rodul travaliului "directoratului celor mari. Acesta debutează la conferința de la Paris, din ianuarie pînă în martie 1919, urmînd discursul a 72 de reuniuni bazate pe consiliile celor 58 de sub-comitete de experți. Nefăcîndu-se însă lumină, conclavul se va prelungi pînă după luna martie în cadrul "Consiliului celor Patru", constituit din Clemenceau, Lloyd George, Wilson și, în plan secundar, italianul Orlando
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
temperat. Cît despre Croația devotat papistă aceasta nu are nimic de invidiat la ortodoxa Serbie, în această privință. Faptul că, ostracismul mental, generat de această confuzie de situații distincte este însoțit la vest-europeni de o ambivalență a sentimentelor și a discursului față de cei din Est nu schimbă lucrurile. Vest-europenii consideră societățile din Est drept niște etnii cu moravuri inacceptabile. Dar, pe de altă parte își pun și problema integrării acestor supraviețuitori ai tiraniei totalitare în marea familie europeană, cu condiția ca
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]