47,058 matches
-
Muzeul social, nu ezita să înfiereze "îngustimea vederilor aleșilor muncipali"1. Pregătirea reformelor urbanismului a permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii Problema locuințelor nu s-a pus cu adevărat în Franța decât în cursul secolului al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fie privată, a fost subordonată igienei publice. "Gândirea care până la Carta de la Atena (1933) a guvernat orașul este o gândire igienistă, interesată de luarea unor măsuri de precauție împotriva sechelelor patologice provocate de îngrămădirea populației, și anume bolile și crimele. Discursul constructorilor nu mai era unul al comunicării sociale, al informării, ci vorbea despre contagiune"5. A face ca orașul să devină locuibil consta, în principal, în reducerea problemelor locuirii, adică problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capital/muncă, ci probleme sociale care se cereau identificate și rezolvate izolat, una după alta, în cea mai simplă descriere a lor, ceea ce le făcea mai ușor de rezolvat. Este vorba tocmai despre ceea ce indica Léon Gambetta în celebrul său discurs rostit la Havre în aprilie 1892, atunci când, respingând himerele socialiste, el slăvea progresul în etape metodice: "Să fim circumspecți față de utopiile celor care, înșelați de propria lor imaginație sau rămași în ignoranța lor, cred într-un panaceu, într-o formulă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acțiunilor de apărare și de protecție a societății, de accedere a tuturor la statutul de cetățean. Henri Bazire, mort în timpul Primului Război Mondial, înainte de a-i putea urma lui Albert de Mun la șefia catolicilor sociali, rezumă acest consens republican într-un discurs "manifest" rostit la Albi în 1950, în cadrul Asociației Catolice a tinerilor francezi: "De altfel, în țara noastră, după un secol de revoluții, cea mai mare nevoie a proletariatului nu este aceea de a i se mări coeficientul valorii politice. Criza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sale. Politica de amenajare teritorială nu voia să mai dea impresia că este o politică de asistență pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din punct de vedere istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor, nivelul lor de viață, confortul și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de care dădea dovadă statul în schimbarea relațiilor sociale în planul muncii prin acceptarea negocierii și a contractului ca mijloc de reglare a conflictelor sociale, asociațiile Educației Populare au devenit, pentru elitele planificatoare, partenere mai deschise activității de propagare a discursului modernist decât sindicatele salariaților. Unele dintre aceste asociații, confruntate cu intoleranța tinerilor, care nu acceptau forme rigide de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină reformă internă. Identitatea sa confesională se estompa în favoarea valorificării ofertei de servicii specifice. Este epoca în care discursul Planului intră în complicitate cu cel al mijloacelor educației populare, mai ales cu cel al mișcării "Popor și cultură" (Joffre Dumazedier, Joseph Rovan și Bénigno Cacérès). Moștenitori ai școlii Uriage și ai Thebaidei 244, acești cântăreți ai măiestriei dialogului 245
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în care se vedeau produsele "societății de masă" și apăreau tot mai sensibile opiniile despre dispariția unei lumi comunitare, care părea cu atât mai frumoasă cu cât societatea prezentă se îndepărta de ea, ceea ce va da un suflu nou vechilor discursuri despre decăderea morală și disoluția legăturilor familiale, surse ale tuturor relelor 248. A pregăti tineretul în vederea inserției în activitatea economică devenea o prioritate națională. Elaborarea unei politici a dotărilor sociale și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
procesul de decizie. Se pretindea inaugurarea unei noi maniere de a conduce orașul. Începând cu anii 1960, problema urbană penetra câmpul politic. Alegerile municipale din anii 1965 și 1971 acordă un loc central temei orașului și urbanizării 271. Atunci apare discursul care face din comună o entitate substanțială, nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei noi puteri locale ridica
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de către aceia care vor fi constrânși și deserviți de el, trebuie ca ei să fie interesați să facă alegerile care îi privesc [...] Între riscurile democrației și acelea ale birocrației, nu ezit să parcurg această nouă etapă în favoarea democrației 283". În discursul său asupra calității mediului de viață, statul pare să valorifice acum localul, estimând că acesta putea genera spontan raporturi sociale mai pașnice și mai depolitizate decât eșalonul național. "Schimbarea în continuitate" putea să se realizeze cu calm prin mobilizarea claselor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de competențele lor. De exemplu, fără să lărgească în mod considerabil capacitățile de acțiune ale primarului pe piața muncii, ea a făcut primarul mai responsabil ca niciodată de problema ocupării forței de muncă pe plan local. Christian Le Bart subliniază: "Discursul asupra descentralizării este un discurs de imputare"322. Marketingul urban începe să se confunde cu marketingul politic 323. Această tendință este cu atât mai vizibilă cu cât aleșii locali, reconfortați de temenelile înșelătoare și care nu costă bani ale antreprenorilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fără să lărgească în mod considerabil capacitățile de acțiune ale primarului pe piața muncii, ea a făcut primarul mai responsabil ca niciodată de problema ocupării forței de muncă pe plan local. Christian Le Bart subliniază: "Discursul asupra descentralizării este un discurs de imputare"322. Marketingul urban începe să se confunde cu marketingul politic 323. Această tendință este cu atât mai vizibilă cu cât aleșii locali, reconfortați de temenelile înșelătoare și care nu costă bani ale antreprenorilor, supraestimează ei înșiși impactul intervențiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
evalua consistența și efectele acestei treceri de la planificare la proiect. Se poate însă releva deja, cât de mult, în acești ani, s-au folosit primarii de noțiunile de proiect al orașului și proiect urban, acestea devenind abuzive și incantatorii în discursurile lor. Astfel, așa cum subliniază Patrizia Ingallina: "Lupta orașelor pentru a se afirma (mai ales pe planul implantării de întreprinderi) cere ca ele să afișeze foarte clar strategia de dezvoltare pentru care proiectul este garant"347. Urbanismul, care încarnează efortul orașului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mult decât reflecția ingrată și complexă asupra organizării deplasării locuitorilor. Încrederea aleșilor în noile tehnologii ale transporturilor este motivată în parte de beneficiile pe care le trag din "efectele structurante ale transporturilor". Sub acoperirea pragmatismului, această dogmă tehnicistă întreține în discursul politic acel patos pe care aleșii îl consideră indispensabil pentru a convinge. El constă în a face să se creadă în "rețelele care ar dualiza spațiul și l-ar face profitabil doar pentru zonele branșate"354. Totuși, este vorba de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de mașini și se va aglomera circulația 356. Cât despre examinarea impactului descentralizării asupra politicilor locuirii, sunt clare ca lumina zilei dificultățile cu care se confruntă primarii atunci când vor să combine practic căutarea competitivității economice cu dezvoltarea solidarității, în timp ce în discursuri afișează mereu complementaritatea lor. Marea frică de săraci și de imigranți Situația locuințelor gospodăriilor modeste Reușita metropolitană nu elimină dinamicile excluderii. Uneori ea pare chiar să agraveze fragmentarea sociospațială a orașului; excelența economică nu resoarbe mecanic defavorizarea socială, ci poate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane. Serviciile statului nu se preocupă îndeajuns de aceste comunități, care, în definitiv, încarnează propria incapacitate de a raționaliza un proces de dezvoltare urbană lăsat în seama manevrelor comercianților de case. "Aleșii apar ca niște țapi ispășitori care au un discurs normativ ce condamnă eșalonarea, proprietatea individuală și logica împărțirii pe loturi"3. În ceea ce-i privește pe primarii orașelor mari sau ai regiunii pariziene, care dispun de o puternică bază de impozitare sau de o mare densitate a gospodăriilor cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartier reprezintă un instrument de pilotaj interesant pentru acțiunea publică locală, întrucât sunt "un mijloc eficient pentru majoritate de a testa reacțiile cetățenilor în legătură cu anumite subiecte, de a cunoaște evoluția și starea opiniei publice. Astfel, puterea poate să-și modifice discursul în funcție de opinia dominantă"482. Cu siguranță, chiar și instituționalizată, democrația participativă lasă spații publice a căror potențialitate subversivă nu este niciodată total circumscrisă. O informare privind traseul unui tramvai poate da naștere unor interogații mai generale asupra politicii transportului în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urban. Rezultă o fascinație pentru infrastructuri și mari echipamente, creditate adesea mai mult din rațiunile efectelor structurante și controlate asupra dezvoltării urbane. Sprijinindu-se pe exemple concrete inspirate de propria experiență, Michel Bonetti a realizat, cu ocazia unui colocviu despre discursul și practicile proiectelor urbane 541, o recenzie critică a acestui prêt-à-porter al raționamentului urbanistic care comandă încă în zilele noastre majoritatea proiectelor de amenajare. Rechizitoriul său subliniază pregnanța unei gândiri sistemice până la caricatură, care nu crede decât în crearea căilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
demonstrează. "Ajutați-ne să vă ajutăm ținând seama de dificultatea pe care o întâmpină personalul serviciilor atunci când vrea să fie de bună calitate pentru voi mai curând decât pentru cei cu o condiție mai bună", așa s-ar putea rezuma discursul care invită cetățenii la participare. Niciodată raționamentul care cere participarea cetățenilor din cauza dificultăților pe care le are personalul nu uită să amintească de publicurile cele mai defavorizate. Dar aceste publicuri remarcă adesea că lor și numai lor li se cere
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
față-în-față cu ceilalți"552. Concluzie Căile urbane ale democrației moderne Poliție a orașului, planificare urbană, proiect urban. Aceste practici nu s-au substituit radical unele pe altele de-a lungul istoriei. Cu toate că e posibil să identificăm pentru fiecare epocă un discurs dominant și preocupări prioritare, aceste modalități de conducere a orașului nu s-au exclus niciodată unele pe celelalte. Se observă astfel, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu proiectul de construire a metroului parizian, angajarea unei reflecții și a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cât Biserica se dovedea incapabilă să obțină obediența clasei muncitorești. 52 Alain Cottereau, art. citat, 1976, p. 213. 53 "[...] Statul, pentru că poartă în el ideea civilizatoare prin excelență, pentru că este mai presus de orice dorințe excesive interesate [...]" (extras dintr-un discurs al lui Léon Gambetta, rostit în martie 1881, citat de Pierre Barral, Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin, 1968, p. 262). 54 Jules Ferry, Discursul din Camera Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
excelență, pentru că este mai presus de orice dorințe excesive interesate [...]" (extras dintr-un discurs al lui Léon Gambetta, rostit în martie 1881, citat de Pierre Barral, Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin, 1968, p. 262). 54 Jules Ferry, Discursul din Camera Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968, p. 267. 55 J. Donzelot, op. cit., 1977, p. 85. 56 Léon Gambetta, discurs la Havre, 18 aprilie 1872, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 262. 57
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Les fondateurs de la Troisième République, Paris, Armand Colin, 1968, p. 262). 54 Jules Ferry, Discursul din Camera Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968, p. 267. 55 J. Donzelot, op. cit., 1977, p. 85. 56 Léon Gambetta, discurs la Havre, 18 aprilie 1872, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 262. 57 Léon Gambetta, discursul din 20 martie 1881, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 265. 58 Alain Cottereau, "La tuberculose: maladie urbaine ou maladie de l
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Deputaților de pe 31 ianuarie 1884, citat de P. Barral, op. cit., 1968, p. 267. 55 J. Donzelot, op. cit., 1977, p. 85. 56 Léon Gambetta, discurs la Havre, 18 aprilie 1872, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 262. 57 Léon Gambetta, discursul din 20 martie 1881, citat de Pierre Barral, op. cit., 1968, p. 265. 58 Alain Cottereau, "La tuberculose: maladie urbaine ou maladie de l'usure au travail? Critique d'une épidémiologie officielle: le cas de Paris", în Sociologie du travail, nr.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]