44,063 matches
-
în publicistica românească, Iași, 1996. 34 Ibidem, p.30. 35 Octavian Paler, Între naționalismul de grotă și "europenii" de nicăieri (I-IV), în 22, VI, 46-49 (16.XI-12.XII.1995), p.12, 11, 13, 12. 36 Sorin Antohi, Al Treilea Discurs, în Fahrenheit 451, I, 2, 1995, p.12. 37 Cf. Alexandru George, op. cit., p.145. 38 Cf. George Uscătescu, El probleme de Europa, Madrid, 1949; Fenomenul naționalist, Madrid, 1952. 39 H.-R. Patapievici, Cerul văzut prin lentilă, București, 1995; Politice
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al democrației?, în 22, II, 48 (6-13.XII.1991), p.7. 46 Michael Mann, Statul-națiune, moarte sau schimbare la față? Europa și lumea, în Lettre internationale, primăvara 1996, p.122-125. 47 Al. Paleologu, op. cit. 48 N. Manolescu, Dreptul la normalitate. Discursul politic și realitatea, București, 1991. 49 Virgil Nemoianu, Dialectica autocriticii naționale, în 22, 1996, 18, p.8-9. Vezi replica lui Damian Hurezeanu în Societate și cultură, 1996, 5, p.50-52. 50 Adrian Marino, Literatura națională, în Ramuri, 10-12, 1996, p.
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
speranță, București, 1995, p.136-144. 54 Al. Zub, Istorie și finalitate, București, 1991; Camil Mureșan, op. cit., Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, București, 1997; Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997. 55 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, București, 1997. Același autor a editat și niște culegeri de studii: Mituri istorice românești, București, 1995; Miturile comunismului românesc, I, București, 1995; II, 1997. 56 Gabriel Liiceanu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
actuală, lipsită de regiunea Sudet, se transformă în protectoratul german al Boemiei și Moraviei, la 16 martie 1939. Rutenia subcarpatică devine autonomă. 340 Citat de C. Durandin din La Roumanie de Ceaucescu, Paris, Éd. Guy Épaud, 1988, p.149. În discursul său din cadrul sesiunii plenare a Comitetului Central al Partidului comunist român din 28 noiembrie 1988, dictatorul folosește în exces cuvîntul neam. 341 Armată a guvernului polonez aflat în exil la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fantezist (George Bacovia, Plumb, prezentat ca un volum de metalurgie). Textul din alt volum, Breviarul, e „o scriere de speța alegoriei și a parabolei, o «utopie» satirică în formulă inedită” (Dumitru Micu) și are două mari secțiuni: o serie de discursuri ale unor personaje ciudate (animale, păsări, obiecte etc., foste cândva oameni și care, în urma „deconspirării” din final, se vădesc a fi pensionarii unui ospiciu psihiatric), transcrierea fiind atribuită unui Anonim, și un masiv corp de „note”, foarte postmodern, asumat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Cartea e, sub aparențe ludice, o vastă „panoramă” a lumii contemporane, plină de gravitate și conținând în subtext înfrigurate interogații asupra vicisitudinilor veacului. În schimb, Toxicologia... ar putea fi descrisă ca o autobiografie, în parte reală, în parte fictivă, unde discursul auctorial e relativizat prin interpretarea lui contrapunctică de personaje ale prozelor de ficțiune ale lui S. Sensul general întregește înțelesul celorlalte volume ale ciclului. Alte scrieri ale lui S. au, dincolo de diversitatea lor (este, uneori, afectată adoptarea formulei romanului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
S. au, dincolo de diversitatea lor (este, uneori, afectată adoptarea formulei romanului de aventuri, altcândva a textului confesiv ori a biografiei ș.a.m.d.), aceleași trăsături esențiale, atât în ce privește construcția și tehnicile, cât și sensul global. Criticii au semnalat, cvasiunanim, predominanța discursului ironic, burlesc, parodic, afectat livresc și erudit (cu subtext ludic), ingeniozitatea tehnicii narative (se întâlnesc adevărate broderii scripturale, cascade de „sertare” narative, deschise fie prin „punere în abis”, fie „în paralel” față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Popescu, Alecu Vanci sunt mai puțin marcate ideologic, în schimb articolele critice și istorico-literare au adesea un caracter tendențios, fie prin conținut, fie prin implicații. Cele mai flagrante exemple sunt publicarea, sub titlul Antisemitismul marelui poet Vasile Alecsandri, a unui discurs ținut de bard în Senatul României și selecția operată de recenzenții, anonimi, ai revistei, care scriu despre cărți de factură legionară precum Cruciații de Bănică Dobre, Căpitanul de Ion Banea, Cuiburi de lumină de Valeriu Cârdu (versurile acestuia fiind apreciate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
fericit caz texte folclorice, inserate într-o puzderie de monografii (despre locuri și personaje) ce inundă paginile. Pe lângă studii, se desfășoară și lungi serii de editoriale pe teme de istorie, geografie și învățământ, caracteristice fiind clișeele, sintagmele-lozincă și formulele de discurs bazate, toate, pe ideea de național, renaștere românească, mesianism istoric și politic, cu rădăcini, uneori explicite, în programele culturale ale lui Mihail Kogălniceanu și în dezideratele revoluției pașoptiste. Poemele din R.M. evoluează de la un romantism minor, posteminescian (Tiberiu Crudu, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
Înalt. Nu știam atunci că aș poseda calitățile necesare pentru a fi un bun interpret al generalului de Gaulle, care era un om intimidant. Astfel Încît am fost angajat să fac, la Începutul misiunii, cercetări de bibliotecă pentru a pregăti discursurile generalului de Gaulle. Discursurile propriu-zise i le pregăteau serviciile Președinției pe baza unei documentări istorice pe care am furnizat-o eu, documentarea asupra politicii prezente fiind, natural, dată de serviciile Ambasadei franceze de la București. Discursurile erau Întotdeauna, la cererea părții
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că aș poseda calitățile necesare pentru a fi un bun interpret al generalului de Gaulle, care era un om intimidant. Astfel Încît am fost angajat să fac, la Începutul misiunii, cercetări de bibliotecă pentru a pregăti discursurile generalului de Gaulle. Discursurile propriu-zise i le pregăteau serviciile Președinției pe baza unei documentări istorice pe care am furnizat-o eu, documentarea asupra politicii prezente fiind, natural, dată de serviciile Ambasadei franceze de la București. Discursurile erau Întotdeauna, la cererea părții române, pregătite dinainte, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de bibliotecă pentru a pregăti discursurile generalului de Gaulle. Discursurile propriu-zise i le pregăteau serviciile Președinției pe baza unei documentări istorice pe care am furnizat-o eu, documentarea asupra politicii prezente fiind, natural, dată de serviciile Ambasadei franceze de la București. Discursurile erau Întotdeauna, la cererea părții române, pregătite dinainte, nu se improviza, și nu se improviza, În primul rînd, deoarece Nicolae Ceaușescu era incapabil să improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punctul de vedere sintactic, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
delegația franceză nu era o pilulă prea amară pentru autoritățile române? Numele interpretului nu apare niciodată, nicăieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialităților celeilalte părți, spre a i se rezerva un loc la ceremonii, În cursul deplasărilor etc. Discursurile erau pregătite dinainte. Atît versiunea franceză, cît și cea românească erau schimbate Între părți, așa Încît toată această „prietenie călduroasă” era foarte Îngrădită de corsetul obligațiilor protocolului. De exemplu, la un moment dat, de Gaulle, căruia Îi plăceau comparațiile istorice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fraza a fost scoasă, eu am păstrat ciorna documentului care mi-a fost pe urmă furată din casă de cineva care a fost trimis să vadă ce am eu la domiciliu meu, la două-trei luni după ce se Încheiase vizita. Aceste discursuri oficiale fiind foarte bine pregătite, generalul nu avea decît de pronunțat discursul, pe care chiar și la vîrsta lui Îl citea o dată, de două ori și-l memoriza, avea o memorie extraordinară, după care eu citeam versiunea mea. De vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost pe urmă furată din casă de cineva care a fost trimis să vadă ce am eu la domiciliu meu, la două-trei luni după ce se Încheiase vizita. Aceste discursuri oficiale fiind foarte bine pregătite, generalul nu avea decît de pronunțat discursul, pe care chiar și la vîrsta lui Îl citea o dată, de două ori și-l memoriza, avea o memorie extraordinară, după care eu citeam versiunea mea. De vreo două ori, din cauza programului foarte Încărcat, am luat și eu parte la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o săptămînă și care a stat vreo două luni. După aceea mi-am dat seama, a scotocit prin lucruri. Au dispărut diferite scrisori, unele absolut fără interes, pe care le primisem de la prieteni, dar și ciornele pregătite de mine pentru discursul generalului de Gaulle, inclusiv acea parte unde figura aluziv Basarabia, precum și unul - de ce doar unul? - dintre caietele de note luate la Biblioteca din Londra. Ați cerut dosarul la CNSAS, poate regăsiți hîrtiile În dosar? L-am cerut. Cred că sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
clară, indiferent de domeniul dinspre care vine cercetătorul, Întrucît multe dintre lucrările publicate nu dispun de un sistem de referințe aplicat sistematic, de completări sau rectificări plauzibile, cu trimiteri la surse alternative, astfel Încît atît descrierile, cît și explicațiile, prin discursul abordat și prin argumentele invocate, nu conving Întotdeauna. Distincția Între termenii sau noțiunile care definesc aspecte specifice ale migrațiilor se face În funcție de disciplina care operează definiția, În care se folosesc În proporție diferită o serie de criterii, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu partidul a cărui Înfrîngere era previzibilă, cel Democrat). Partidul Democrat fusese Învingător În 1992, fiindcă influența comuniștilor În media scăzuse și fiindcă Berisha era susținut de SUA (pe cînd Italia, sub guvernul socialist al lui Craxi, ținea tipul de discurs pe care, În prezent, Îl repetă Franța, cu un nedisimulat ascuțiș antiamerican: „Numai Europa vă poate salva!”). Berisha ca președinte, avînd drept prim-ministru pe Aleksander Meksi, un arheolog, s-a angajat la respectarea unui „contract istoric cu Albania”, formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Înscrie analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței. În construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care Îi sînt asociate. Definiția imperiului adoptată de Kuzio este cea dată de Michael Doyle: o relație formală sau informală În care un stat controlează suveranitatea politică a unei alte societăți. Similitudinea cu celelalte două
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
niciodată total, ceea ce conduce la ideea unei puteri care recurge la o formă pozitivă de integrare În sistemul dominant: retorica adeziunii, a solidarității, a unității (a se citi „uniformizării”). Partidul avea nevoie de consens, de convingeri, de adeziuni, de aclamații. Discursul Bisericii a oferit motivații serioase pentru manifestarea adeziunilor. Faptul că Biserica a dat atît de mult de lucru Securității, faptul că instituțiile BOR au Îngreuiat atît de mult munca informatorilor, faptul că patriarhul și colaboratorii săi s-au jucat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bine cu regimurile de extremă (de dreapta sau de stînga). Ea avea un limbaj universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu, pentru că discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este mai puțin obișnuită. Cert este faptul că marele discurs al inocenței BOR a rămas. La fel de violent, la fel de răsunător. Stilul apologetic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu, pentru că discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este mai puțin obișnuită. Cert este faptul că marele discurs al inocenței BOR a rămas. La fel de violent, la fel de răsunător. Stilul apologetic inconfundabil al BOR Încearcă să provoace permanent la luptă un adversar inexistent. Biserica se prezintă constant
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu, pentru că discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este mai puțin obișnuită. Cert este faptul că marele discurs al inocenței BOR a rămas. La fel de violent, la fel de răsunător. Stilul apologetic inconfundabil al BOR Încearcă să provoace permanent la luptă un adversar inexistent. Biserica se prezintă constant amenințată, Încercînd cu disperare să le demonstreze și celorlalți cît este de nedreptățită
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Înșiși un prost serviciu” (p. 223). Despre care popor este vorba? Orice manual serios de liceu plasează desăvîrșirea etnogenezei românești În secolele VIII-IX. Prin urmare, s-ar părea că „ignoranța” despre care vorbește autoarea este În altă parte... Din nefericire, discursul ecleziastic oficial a Încurajat asemenea abordări extravagante ale trecutului național, care Îi transformă pe români Într-un fel de „popor ales”. Poate o mai mare atenție din partea redactorului de carte ar fi eliminat o serie de dezacorduri. Corect ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
urmă a fost luată la Moscova, chiar de către Stalin. Sovieticii nu Îi puteau ierta lui Pătrășcanu Îndeosebi Înclinațiile sale pe linia intereselor naționale românești, manifestate atît În timpul tratativelor pentru semnarea armistițiului de la Moscova, cît și după aceea, spre exemplu În discursurile de la Cluj, În iunie 1945 și În iunie 1946. De asemenea, conjunctura internațională - conflictul dintre Stalin și Tito - se pare că a jucat un rol În Îndepărtarea lui Pătrășcanu și arestarea sa. Ținut timp de șase ani În diferite locații
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]