43,803 matches
-
literară în forma pură (Flaubert, Mallarmé, Walter Pater, Oscar Wilde). Arta literară este prin definiție artă a cuvântului, mijloc de expresie care o individualizează în sistemul general al artelor. Asimilarea specificului literar cu limbajul literar duce la definirea literaturii ca limbaj. Fiind în primul rând o artă, arta limbajului presupune o tehnică, un ansamblu de reguli, este produsul culturii, formației și exercițiului artistic sau, pe de altă parte, pe linia Vico, Humboldt, limba este o operă de artă în sine. Autonomia
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Oscar Wilde). Arta literară este prin definiție artă a cuvântului, mijloc de expresie care o individualizează în sistemul general al artelor. Asimilarea specificului literar cu limbajul literar duce la definirea literaturii ca limbaj. Fiind în primul rând o artă, arta limbajului presupune o tehnică, un ansamblu de reguli, este produsul culturii, formației și exercițiului artistic sau, pe de altă parte, pe linia Vico, Humboldt, limba este o operă de artă în sine. Autonomia literaturii este problema conexă a specificului literar în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
era marilor reducționisme și definiții unilaterale ale literaturii. Capitolul. III A PIERDE III.1. Reducționism și pulverizare Sub presiunea unor filosofii și ideologii, mai vechi sau mai noi, devenite adevărate modele culturale, ideea de literatură își va schimba radical înfățișarea. Limbajul critic și teoretic-literar se modifică fundamental. Noi teorii și concepte ca scriitură, text, comunicare, semn și multe altele tind să elimine vechile noțiuni și să devină stereotipe. Are loc o radicalizare a definițiilor tradiționale. Definirea specificului literar continuă într-o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
apoi cercul lingvistic de la Praga cultivă ideea „literaturii în ea însăși” și „pentru ea însăși”, ca „fenomen particular având legi proprii” O altă creație terminologică este „literaritatea”, iar când apar studiile despre text apare noțiunea concurentă de „textualitate”. Întreg acest limbaj noțional este reluat, aprofundat și sistematizat de fenomenologie, R. Ingarden este cel mai reprezentativ estetician literar al acestei școli. Ideea de literatură atinge, în felul acesta, cea mai mare clarificare și specializare din întreaga sa biografie, ceea ce face însă să
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
specializare din întreaga sa biografie, ceea ce face însă să apară complicații și dificultăți. Când lingvistica ajunge la modă începând din deceniul șase, devenind pentru două-trei decenii știința-pilot a științelor umaniste, problema specificului literar se concentrează în bună parte în definirea limbajului literar, literatura este limbaj. Acest aspect este întâlnit la Roland Barthes, G. Genette, R. Caillois, R. Wellek, N. Frye, regăsit și la filosofi G. Bachelard, M. Foucault. Când accentul cade pe aspectul funcțional, operativ, al limbajului literar acesta devine „discurs
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
biografie, ceea ce face însă să apară complicații și dificultăți. Când lingvistica ajunge la modă începând din deceniul șase, devenind pentru două-trei decenii știința-pilot a științelor umaniste, problema specificului literar se concentrează în bună parte în definirea limbajului literar, literatura este limbaj. Acest aspect este întâlnit la Roland Barthes, G. Genette, R. Caillois, R. Wellek, N. Frye, regăsit și la filosofi G. Bachelard, M. Foucault. Când accentul cade pe aspectul funcțional, operativ, al limbajului literar acesta devine „discurs literar”(Tzvetan Todorov), iar
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
bună parte în definirea limbajului literar, literatura este limbaj. Acest aspect este întâlnit la Roland Barthes, G. Genette, R. Caillois, R. Wellek, N. Frye, regăsit și la filosofi G. Bachelard, M. Foucault. Când accentul cade pe aspectul funcțional, operativ, al limbajului literar acesta devine „discurs literar”(Tzvetan Todorov), iar literatura este „un discurs lipsit de forța acelor ilocutorii, detașat de circumstanțele și condițiile care fac acte ilocutorii posibile, altfel spus centrat pe propriul său mesaj.” În aceeași sferă lingvistică reducționistă întâlnim
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Jakobson, I. Lotman, M. Bahtin, dar și mai înainte L. Spitzer, vorbesc despre „structuri”, „relații”, „construcții”, „cor elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Spitzer, vorbesc despre „structuri”, „relații”, „construcții”, „cor elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci literaturii”. Un semiolog de mare succes este Umberto Eco. Pe
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
parte, orientarea lecturii, iar pe de alta „convingerea”, seducția, întregul mecanism persuasiv al „artei cu tendință”. Neajunsul unei ideologii când pătrunde în literatură este că o transformă pe aceasta într-o literatură de masă. Modificările sunt sesizabile și la nivelul limbajului: „Cu cât o povestire este mai ideologică, cu atât funcțiile sale sunt stereotipe și succesiunea lor mai rigidă. Ideologia are o atracție deosebită pentru schematism, repetiție și redundanță stilistică.” III.5. Subliteratura Deplasarea dinspre criteriul calitativ spre cel cantitativ nu
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și în cercetare, seducțiile pragmatismului și relativismului care se opun unei rațiuni teoretice dezinteresate și unui umanism care cultivă per se adevărul, binele și frumosul, sunt mai prezente ca niciodată. Acest relativism științific este, cum am putea spune într-un limbaj apropiat de cel al lui Husserl, consecința abandonării unei tradiții umaniste care stabilește pentru om scopuri care depășesc orizontul său natural (cum ar fi scopurile legate de artă sau de cunoaștere). Dacă științele umaniste au abdicat de la rolul lor de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în natura noastră și pe care le dezvoltăm în existența noastră”. De această filosofie a „chipului”, pe care am subliniat-o în manifestarea persoanei, care spune imperativul „Nu vei ucide!”, se leagă conceptul de responsabilitate. Din punct de vedere al limbajului, „responsabilitatea” ca și concept trimite la termenul latin respondeo, ere, care înseamnă „a răspunde cuiva” pentru că suntem interogați. Prin gestul de cerere, în realitate, cerem cuiva să aibă grijă de noi. Atunci a răspunde înseamnă a avea grijă, fapt care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
O.N.U, pe 5 octombrie 1995, cu ocazia aniversării a cinzeci de ani de la fondarea ei: „Dacă dorim ca un secol de «constrângere» să lase spațiu unui secol de «persuasiune» trebuie să găsim drumul pentru a discuta, printr-un limbaj comprehensibil și comun, despre viitorul omului. Legea morală universală, scrisă în inima omului, este acel tip de «gramatică» ce servește lumii pentru a înfrunta această discuție despre viitorul său” (Osservatore Romano, 6 octombrie 1995, nr. 3). Este evident că doar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
la Cicero care vorbește de o „lege nescrisă, înnăscută, care nu este rezultatul învățării, dar care își află originea în natură, înțeleasă nu «după forțele naturii», ci după imperativul - normă a naturii”. Chiar dacă Paul a trebuit să împrumute termenul din limbajul filosofic al timpului său, el l-a întărit prin reflecția întregii tradiții biblice despre rolul inimii și l-a îmbogățit introducând prezența spiritului (Pneûma) divin. Textul din Rom 2,14-15 arată cum sfântul Paul îmbină vechiul și noul. Cu syneidesis
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
persoanele aplică valorile faptelor și posibilităților de care sunt conștiente. În acest sens, o privire retrospectivă asupra persoanei este necesară pentru a identifica aspectele care intră în joc în definirea ei, ținând cont și de apanajul creștinismului. Înainte de toate, în limbajul curent se constată că: „termenul persoană supraviețuiește și rezistă la uzura la care evenimentul cultural recent a supus ceilalți termeni echivalenți, ca subiect, conștiință, eu. Spre deosebire de acestea, el semnalează imediat ireductibilitatea subiectului uman la modelele disponibile pentru a-l înțelege
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este cel care mediază raportul dintre subiect și obiect, dintre imagine și semnificat. În acest context se vorbește despre o „epifanie a lui Dumnezeu în om”. Prin eruperea lui Dumnezeu în om, omul este capabil să înțeleagă și să interpreteze limbajul cosmic. Destinul ultim al auto-manifestării lui Dumnezeu este omul. 3.4 Persoana și etica valorilor - ordo amoris Perspectiva fenomenologică a lui Scheler este în mod intim legată de conceptul de persoană, pentru că numai persoana poate să opereze în mod etic
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ceea ce „Dumnezeu ne oferă în mod gratuit”. În reflecția sa avertizează faptul că teologia morală, atunci când vorbește de natură, resimte influența atât a filosofiei, cât și cea a medicinei moderne, într-o Weltanschauung (privire asupra lumii) specifică, prin intermediul unui anumit limbaj tipic. Acești factori de influență nu au fost luați întotdeauna în considerare în mod suficient, motiv pentru care, în teologie, conceptul de natură a rămas încătușat într-o viziune imuabilă a lumii. Acest aspect nu poate fi lăsat în umbră
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
face mai bolnav în aspectele mai complexe, în sensul că odată omul avea un raport sănătos cu boala, în timp ce astăzi are un raport bolnav cu sănătatea”. Tendința de a analiza boala cu ajutorul unor categorii psihologice, elaborând sensul ei printr-un limbaj metaforic, chiar mitologic, repropune, prin modalități diferite, interpretarea sacrală a trecutului, inducând sentimente inevitabile de vină. 2. Noi probleme antropologico-etice în domeniul bolii 2.1 Sfidările biomedicinei Am putea spune că, la originea și în centrul istoriei medicinei și a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Cântecul zvânturatului reia monologul byronian, Poetul și muza dezvoltă tema pierderii credinței, cu ecouri din L’Espoir en Dieu de Musset, iar în construcție imită Nopțile. Blazarea (un sonet se intitulează The Spleen) este însă artificială, impresie acutizată și de limbajul italienizant, în linia lui Heliade-Rădulescu. O armonie particulară dobândește, prin refren, poemul Somnolența, expresie a dezolării (care îl va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului neschimbat al lumii. Autorul arată o preferință marcată pentru macabru și sepulcral - castele ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
implicați în procesul de învățământ (învățător, elev, părinte) informații relevante privind: nivelul de formare a competențelor, cunoașterea și utilizarea conceptelor specifice matematicii, dezvoltarea capacității de explorare/investigare și rezolvare de probleme, formarea și dezvoltarea capacității de a comunica utilizând un limbaj matematic. gradul de însușire a conținuturilor de învățare, precizate în programa de clasa a IV-a. Probele de evaluare a rezultatelor școlare la matematică măsoară performanțele atinse de fiecare elev în formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programă, specificate
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
scriere, argumentând modul de calcul. Administrarea acestei fișe s-a dovedit benefică, întrucât elevii au dovedit un deosebit interes pentru scrierea cu cifre romane, înțelegând rolul acesteia în viața de zi cu zi. Activitatea de învățare exerciții de utilizare a limbajului matematic, ce vizează obiectivele de referință 1.1, 2.3, urmărește însușirea unor deprinderi de comunicare prin folosirea și interpretarea corectă și conștientă a termenilor matematici. Evaluarea activității de învățare menționate s-a realizat prin itemii fișei următoare, cu durata
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
la 1 000000, capacitatea de explorare investigare și concentrare, prin implicarea directă a elevului în rezolvarea și compunerea de probleme diverse, soluționarea exercițiilor cu grade diferite de dificultate, dezvoltarea imaginației și creativității, gândirea logică și divergentă, atenția, însușirea și dezvoltarea limbajului matematic, crearea unei atmosfere detensionate și recreative pe tot parcursul demersului didactic. La sfârșitul unității de învățare Adunarea și scăderea numerelor naturale cu și fără trecere peste ordin în concentru 0-1 000000 elevii vor fi capabili: să adune și să
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
-verbalizarea și argumentarea operațiilor -asocierea expresiei Activitate frontală dirijată de învățător Manualul, culegeri de exerciții Activitate individuală Fișă de lucru -Activitate frontală -Observarea sistemică -Probă orală -Analiza fișelor de lucru Evaluare frontalăcu semnul operației adecvate -transpunerea unei situații problemă, în limbaj matematic -utilizarea algoritmului de calcul Sarcini de lucru la tablă Adunarea și scăderea numerelor cu și fără trecere peste ordin Probleme care se rezolvă prin adunare și scădere 1.4 2.4 2.5 3.1 4.1 4.2
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
2 4.3 -efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere, implicând majoritatea elevilor -exerciții de calcul cu numere naturale -exerciții de calcul folosind proprietățile operațiilor -rezolvarea de exerciții variate care solicită aflarea numărului necunoscut -transpunerea unei situații problemă, în limbaj matematic -rezolvări de probleme care implică operații de adunare, scădere -analiza unor probleme, identificarea datelor și a necunoscutelor -crearea de probleme -transformarea problemelor din adunare în scădere și invers -Activitate frontală dirijată de învățător Raportarea orală prin sondaj -Activitate independentă
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
aceluiaș număr exerciții -Activitate individuală -fișe de lucru -Autoevaluare -Raportarea părerilor Aflarea numărului necunoscut 2.4 2.5 4.1 -rezolvarea de exerciții variate care solicită aflarea numărului necunoscut, prin încercare, înlocuire -verificarea soluției găsite-proba -transpunerea unei situații problemă, în limbaj matematic -analiza unor probleme, identificarea datelor și a necunoscutelor -Activitate fontală -Manualul și culegeri de exerciții Activitate individuală -fișă de lucru -Evaluarea frontală Autoevaluare analiza lucrărilor și notarea rezultatelor Estimarea rezultatelor Operații cu numere naturale, ordinea efectuării operațiilor 1.6
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]