47,905 matches
-
Ideea de rețea de cartier a apărut odată cu accesul la internet de viteză mare în România și s-a dezvoltat rapid, astăzi figurând câteva sute de rețele în București și câteva mii în toată România. În practică, aceștia sunt micro-ISP, întreprinderi mici și mijlocii dedicate asigurării serviciilor internet către utilizatori casnici. Rețelele de
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
și mijlocii dedicate asigurării serviciilor internet către utilizatori casnici. Rețelele de bloc au apărut la sfârșitul anilor '90, ca urmare a nevoii de acces la Internet. Singurele posibilități de conectare în acea perioadă erau dial-up-ul, la costuri extrem de mari, și viteze mici, din cauza infrastructurii proaste, respectiv liniile închiriate la prețuri foarte mari. Astfel, grupuri de utilizatori dornici închiriau o astfel de linie și împărțeau costurile și viteza acesteia, construind o "rețea". Aceste rețele s-au dezvoltat, extinzându-se, cele mari ajungând
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
Singurele posibilități de conectare în acea perioadă erau dial-up-ul, la costuri extrem de mari, și viteze mici, din cauza infrastructurii proaste, respectiv liniile închiriate la prețuri foarte mari. Astfel, grupuri de utilizatori dornici închiriau o astfel de linie și împărțeau costurile și viteza acesteia, construind o "rețea". Aceste rețele s-au dezvoltat, extinzându-se, cele mari ajungând să le cumpere sau elimine pe cele mici de pe piață. Concurența a devenit atât de acerbă încât rețelele au considerat mai avantajoasă construirea de rețele individuale
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
sau elimine pe cele mici de pe piață. Concurența a devenit atât de acerbă încât rețelele au considerat mai avantajoasă construirea de rețele individuale fizice împărțirii acestora cu alte companii - astfel apărând zeci de fibre optice pe stâlpii din orașele mari. Vitezele oferite au crescut odată cu apariția serviciilor de fibră optică, ca și numărul de abonați - rețelele mici devenind rețele mari, cu mii sau zeci de mii de utilizatori. Rețelele informale, construite în blocuri în moduri similare Lan Party-urilor au evoluat spre
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
mari, acestea din urmă nemaiavând cereri pentru ofertele cu costuri ridicate. Apariția unei concurențe acerbe pe piața ISP din România, mai ales începând cu 2004-2005, ducând la scăderea prețului la ofertele de internet prin cablu TV sau DSL, odată cu creșterea vitezei de acces în Internet (de la 128 kbps în 2004 la 2-6 Mbps în 2006) dar și cumpărarea de către providerii mari a rețelelor de cartier pot, însă, pune în pericol acest fenomen. Rețelele de bloc și cartier folosesc o infrastructură pe
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
folosi conexiuni de fibră optică dedicate, cu canal garantat, la mai mulți provideri, pentru stabilitate și redundanță. În plus, rețelele mari (cu peste câteva sute de abonați) înlocuiesc magistralele de cablu cu rețele proprii de fibră optică, pentru a asigura viteze rezonabile abonaților. Practic, în foarte multe cazuri, rețelele de cartier sunt o formă mai puțin organizată de sistem FTTB. În plus, multe rețele de bloc asigură și alte facilități abonaților - servere dedicate pentru jocuri on-line populare (precum Counterstrike, Warcraft etc.
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
file sharing (în general prin protocolul Direct Connect), căsuțe de e-mail, spațiu dedicat pe web etc. Alte rețele de bloc și cartier oferă și acces wireless în aria de acoperire pentru abonați. Aproape toate ofertele rețelelor de bloc oferă trei viteze distincte pentru abonați - local (rețeaua propriu-zisă), care este de obicei 100 Mbps, metropolitan (care, în România, din lipsa unui exchange național, se referă în general doar la rețele la care s-a făcut peering direct sau exchange-uri la care rețeaua
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
național, se referă în general doar la rețele la care s-a făcut peering direct sau exchange-uri la care rețeaua și providerii folosiți sunt abonați, în general 10-25% din resursele din România) și extern (restul datelor din România și Internet). Vitezele metropolitan și extern sunt în general propuse ca vitezele maxime posibile, nu vitezele best-effort sau vitezele garantate (spre exemplu, în majoritatea rețelelor, o ofertă care stipulează 15 Mbps extern înseamnă că viteza maximă absolută va fi de 15 Mbps, în
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
care s-a făcut peering direct sau exchange-uri la care rețeaua și providerii folosiți sunt abonați, în general 10-25% din resursele din România) și extern (restul datelor din România și Internet). Vitezele metropolitan și extern sunt în general propuse ca vitezele maxime posibile, nu vitezele best-effort sau vitezele garantate (spre exemplu, în majoritatea rețelelor, o ofertă care stipulează 15 Mbps extern înseamnă că viteza maximă absolută va fi de 15 Mbps, în cazul în care clientul este singurul utilizator al nodului
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
peering direct sau exchange-uri la care rețeaua și providerii folosiți sunt abonați, în general 10-25% din resursele din România) și extern (restul datelor din România și Internet). Vitezele metropolitan și extern sunt în general propuse ca vitezele maxime posibile, nu vitezele best-effort sau vitezele garantate (spre exemplu, în majoritatea rețelelor, o ofertă care stipulează 15 Mbps extern înseamnă că viteza maximă absolută va fi de 15 Mbps, în cazul în care clientul este singurul utilizator al nodului, vitezele tipice putând fi
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
exchange-uri la care rețeaua și providerii folosiți sunt abonați, în general 10-25% din resursele din România) și extern (restul datelor din România și Internet). Vitezele metropolitan și extern sunt în general propuse ca vitezele maxime posibile, nu vitezele best-effort sau vitezele garantate (spre exemplu, în majoritatea rețelelor, o ofertă care stipulează 15 Mbps extern înseamnă că viteza maximă absolută va fi de 15 Mbps, în cazul în care clientul este singurul utilizator al nodului, vitezele tipice putând fi chiar și de
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
și extern (restul datelor din România și Internet). Vitezele metropolitan și extern sunt în general propuse ca vitezele maxime posibile, nu vitezele best-effort sau vitezele garantate (spre exemplu, în majoritatea rețelelor, o ofertă care stipulează 15 Mbps extern înseamnă că viteza maximă absolută va fi de 15 Mbps, în cazul în care clientul este singurul utilizator al nodului, vitezele tipice putând fi chiar și de 10-20 ori mai mici - media de acces reală fiind în jur de 256-768 kbps). Din punct
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
maxime posibile, nu vitezele best-effort sau vitezele garantate (spre exemplu, în majoritatea rețelelor, o ofertă care stipulează 15 Mbps extern înseamnă că viteza maximă absolută va fi de 15 Mbps, în cazul în care clientul este singurul utilizator al nodului, vitezele tipice putând fi chiar și de 10-20 ori mai mici - media de acces reală fiind în jur de 256-768 kbps). Din punct de vedere legal, rețelele mari sunt în general societăți cu răspundere limitată sau chiar societăți pe acțiuni, înregistrate
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
de prieteni pentru a se putea găsi o soluție de acces broadband (singura altă variantă fiind dial-up-ul). În continuare, prețurile oferite de rețelele de cartier sunt cu 10-15% sub ale providerilor mari. Un alt avantaj considerabil este accesul de mare viteză la resursele din rețeaua locală și din rețelele partenere - ducând la o abundență de servere de file sharing și jocuri, și la formarea unor comunități strânse de utilizatori. La acest lucru contribuie și numărul relativ mic de abonați. Disponibilitatea de
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
locală și din rețelele partenere - ducând la o abundență de servere de file sharing și jocuri, și la formarea unor comunități strânse de utilizatori. La acest lucru contribuie și numărul relativ mic de abonați. Disponibilitatea de resurse în interiorul rețelei, și vitezele ridicate disponibile în rețea oferă un alt avantaj față de ISP-urile tradiționale, care oferă aceleași viteze maxime indiferent de locația resursei. Dezavantajele principale sunt viteza redusă și variabilă în Internet, mai ales la navigarea pe web (viteza oferită de providerii
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
și la formarea unor comunități strânse de utilizatori. La acest lucru contribuie și numărul relativ mic de abonați. Disponibilitatea de resurse în interiorul rețelei, și vitezele ridicate disponibile în rețea oferă un alt avantaj față de ISP-urile tradiționale, care oferă aceleași viteze maxime indiferent de locația resursei. Dezavantajele principale sunt viteza redusă și variabilă în Internet, mai ales la navigarea pe web (viteza oferită de providerii mari este de obicei mai ridicată, iar o parte din providerii mari oferă facilități de burst
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
acest lucru contribuie și numărul relativ mic de abonați. Disponibilitatea de resurse în interiorul rețelei, și vitezele ridicate disponibile în rețea oferă un alt avantaj față de ISP-urile tradiționale, care oferă aceleași viteze maxime indiferent de locația resursei. Dezavantajele principale sunt viteza redusă și variabilă în Internet, mai ales la navigarea pe web (viteza oferită de providerii mari este de obicei mai ridicată, iar o parte din providerii mari oferă facilități de burst, shaping și cache pentru a grăbi navigarea propriu-zisă în detrimentul
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
în interiorul rețelei, și vitezele ridicate disponibile în rețea oferă un alt avantaj față de ISP-urile tradiționale, care oferă aceleași viteze maxime indiferent de locația resursei. Dezavantajele principale sunt viteza redusă și variabilă în Internet, mai ales la navigarea pe web (viteza oferită de providerii mari este de obicei mai ridicată, iar o parte din providerii mari oferă facilități de burst, shaping și cache pentru a grăbi navigarea propriu-zisă în detrimentul downloadului, lucru pe care rețelele de bloc, în general, nu îl fac
Rețea de cartier () [Corola-website/Science/303657_a_304986]
-
dus la manipulare de e-mailuri nelimitate. "Versiunea 4.2" (iunie 2009) a fost adaugată opțiunea de a trimite mesajele cu întârziere pentru a evita expedierea nedorită a mesajelor neterminate. În "versiunea 4.2.36" (aprilie 2010) s-a îmbunătățit viteza de lucru cu fișiere și s-a micșorat încărcarea CPU la primirea corespondenței cu folosirea protocolului POP3. "Versiunea 5.0" (aprilie 2011) - a fost îmbunătățit suportul pentru IMAP, au fost adăugate informații despre dosar în coloana listei scrisorilor, șabloanele HTML
The Bat! () [Corola-website/Science/303668_a_304997]
-
de cupru paralele, cu diametrul de circa 8 - 10 mm, întinse pe suporți speciali fixați pe stâlpi, aflate la circa 4 - 5 m deasupra tramei stradale. Prin aceste fire troleibuzele sunt alimentate cu tensiune continuă de 600 - 800 V. Reglajul vitezei se face la modelele mai vechi prin varierea tensiunii de excitare a motorului de propulsie printr-un sistem de rezistențe comutabile (asemănător tramvaielor), iar la modelele recente prin sisteme de reglare electronică. Frânarea se face similar unui autobuz obișnuit, pneumatic
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
pentru autobuzele mai lente poate fi respectat cu o mai mare punctualitate de către troleibuze și astfel exploatarea este mai stabilă. De asemenea, accelerația mai puternică permite o ieșire mai rapidă și mai facilă din alveolele stațiilor și încadrarea imediată în viteza de curgere a traficului. Același avantaj se evidențiază la intersecțiile nesemaforizate, unde troleibuzul trebuie să acorde prioritate. Nu în ultimul rând, atunci când stau pe loc, troleibuzele nu consumă energie, iar pe timp de iarnă sunt imediat apte de drum, chiar
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
la temperaturi negative. În zonele parcurse de troleibuze crește calitatea locuirii, mai ales pe străzile înguste. Notă legată de troleibuzele din România: Unele avantaje rezultate în urma studiilor din Germania și Elveția, cum ar fi accelerația mai bună și de aici viteza superioară, nu sunt fructificate în România. Calitatea rețelei electrice de contact impune restricții de viteză. Mai ales macazurile și încrucișările trebuie parcurse cu viteză redusă, deși există soluții pentru ca acestea să fie parcurse fără reducerea vitezei. În plus comanda macazurilor
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
înguste. Notă legată de troleibuzele din România: Unele avantaje rezultate în urma studiilor din Germania și Elveția, cum ar fi accelerația mai bună și de aici viteza superioară, nu sunt fructificate în România. Calitatea rețelei electrice de contact impune restricții de viteză. Mai ales macazurile și încrucișările trebuie parcurse cu viteză redusă, deși există soluții pentru ca acestea să fie parcurse fără reducerea vitezei. În plus comanda macazurilor aeriene nu este automatizată, fiind necesară frânarea și apoi parcurgerea accelerată a unui patine de
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
rezultate în urma studiilor din Germania și Elveția, cum ar fi accelerația mai bună și de aici viteza superioară, nu sunt fructificate în România. Calitatea rețelei electrice de contact impune restricții de viteză. Mai ales macazurile și încrucișările trebuie parcurse cu viteză redusă, deși există soluții pentru ca acestea să fie parcurse fără reducerea vitezei. În plus comanda macazurilor aeriene nu este automatizată, fiind necesară frânarea și apoi parcurgerea accelerată a unui patine de comandă. De exemplu la Galați macazurile trebuie parcurse cu
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
bună și de aici viteza superioară, nu sunt fructificate în România. Calitatea rețelei electrice de contact impune restricții de viteză. Mai ales macazurile și încrucișările trebuie parcurse cu viteză redusă, deși există soluții pentru ca acestea să fie parcurse fără reducerea vitezei. În plus comanda macazurilor aeriene nu este automatizată, fiind necesară frânarea și apoi parcurgerea accelerată a unui patine de comandă. De exemplu la Galați macazurile trebuie parcurse cu viteza de 5 km/h, iar patina de comandă tot cu 5
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]