43,337 matches
-
este un cuvânt compus din doi termeni, "manda" și "la". În sanscrită "manda" înseamnă "cerc", dar și "sferă", iar "la" are sensul de "conținător". Conform lui Susanne F. Fincher, terapeută prin artă și consilieră pentru vindecarea mentală, reintroducerea mandalei în gândirea occidentală se datorează lui Carl Gustav Jung, psihanalistul elvetian. În cursul explorărilor sale cu privire la legătura dintre inconștient și artă, Jung a observat motivul cercului apărând în mod spontan. Desenele cu reprezentări ale unor cercuri reflectau starea sa interioară din acele
Mandala () [Corola-website/Science/330642_a_331971]
-
a oamenilor sau de a obține transformări de materiale, cum ar fi transformarea metalelor comune în aur. În secolul al XVII-lea, o sinteză a ideilor acestor două metode, cea deductivă și cea experimentală, duce la dezvoltarea unui proces de gândire cunoscut ca metoda științifică. Odată cu introducerea metodei științifice, s-a născut știința modernă a chimiei. Cunoscută sub numele de „știința centrală”, studiul chimiei este puternic influențat și exercită o influență puternică asupra multor alte domenii științifice și tehnologice. Multe evenimente
Cronologia chimiei () [Corola-website/Science/330738_a_332067]
-
Opiniile critice asupra teoriei evoluției vieții au apărut la scurt timp după ce aceasta a devenit o teorie larg acceptată în anii 1870. O parte dintre aceste opinii s-au încadrat curentului de gândire asociat disputei politico-culturale reprezentate de controversa creație-evoluție. Inițial, pe baza datelor experimentale, oamenii de știință au fost cei care au criticat teoria selecției naturale. După apariția teoriei sintetice a evoluției însă, majoritatea criticilor au fost formulate în general de liderii
Critica teoriei evoluției (biologie) () [Corola-website/Science/330754_a_332083]
-
publicat în 1517, Tractatus de duabus Sarmatis, un tratat despre geografia de Est, un domeniu în care anchetatorii polonezi au furnizat expertiza de primă mână pentru restul Europei. Andrzej Frycz Modrzewski a fost unul dintre cei mai mari teoreticieni ai gândirii politice în Europa Renascentistă. Cea mai faimoasă muncă a sa pentru îmbunătățirea Comunității a fost publicată în Cracovia în 1551. Modrzewski a criticat relațiile sociale feudale și reformele propuse. El a postulat ca toate clasele sociale ar trebui să fie
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
nr. 3. La aceeași adresă se află oficial și sediul administrativ al “Comunității Musulmane din București” - ca parte componentă a Cultului Musulman din România. După anul 1989, având în vedere reorientarea României către valorile europene privind dreptul la libertatea de gândire și exprimare a convingerilor religioase, precum și a dreptului la liberă asociere, musulmanii din București s-au asociat în diferite organizații neguvernamentale - înființând asociații și fundații având drept scop dezvoltarea de servicii religioase pentru comunitate. Astfel, a luat naștere o adevărată
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
și subordonare cu "Noi", prin însăși esențializarea diferențelor. Porind de la o serie de definiții ale orientalismului, Said consideră că datorită existeței orientalismului, ca disciplină care se ocupă cu studiul Orientului, acesta din urmă nu mai reprezintă "“un subiect liber de gândire și de acțiune”". Astfel, din punctul de vedere al autorului nu este atât de importantă studierea corespodenței dintre Orient și orientalism ci discursul asupra Orientului ca discurs de putere ce creează o anumită realitate orientală. Critica lui Said asupra orientalismului
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
supunerea sa față de" "forma spirituală, o sacrifică pe aceea trupească." Ibn Bajja este de părere că retragerea din lume reprezintă singura ieșire din această luptă, sugerând astfel un protest față de rigorismul malekit, acesta fiind, în opinia sa, o piedică împotriva gândirii ("libere"): Fericiții (din cetățile păcătoase) nu pot avea decât fericire prin izolare; indiferent că însinguratul e unul singur sau sunt mai mulți, de vreme ce națiunea sau cetatea nu împărtășește punctul lor de vedere. Aceștia sunt cei numiți străini de învățătura șūfī
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
a aplicat umanismul și descoperirile filosofice și științifice ale secolului al XVII-lea în întreaga societate. Din secolul al XVII-lea, cărturari ca Rene Descartes, John Locke, Baruch de Spinoza și Gottfried Wilhelm Leibnitz au căutat metode de eliberare a gândirii de sub dogma religioasă. Savanți ca Issac Newton au conturat o nouă viziune asupra lumii, bazată pe cunoștințele obținute prin descoperirile științifice. Mari filosofi iluminiști ai secolului al XVIII-lea, ca Montesquieu sau Voltaire, au promovat libertatea spiritului și a religiei
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
dar nu erau pregătiți să-si lase supușii, mai ales acei burghezi ce se aflau în plină ascensiune, să participe la viata politică. Împărțirea puterilor cerută de filosofii iluminiști nu a fost realizată. Umanismul și Reforma au influențat modul de gândire al clasei de mijloc a Europei, marcată de ascensiunea capitalismului timpuriu. Bogăția obținută a adus acestei noi clase respect și influență în societate. Pentru a contrabalansa puterea prinților și cea bisericească, regii s-au orientat către burghezie. Aceștia aveau acces
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
sosirea europenilor a constituit o amenințare pentru modul de viață tradițional al băștinașilor. Discrepanțele din societatea europeană s-au adâncit. Regii bogați și autocratici trăiau în lux, pe când clasele de mijloc, tot mai numeroase, au dezvoltat o altă atitudine, de gândire progresistă. Societatea a fost marcată de mari transformări; orașele s-au extins, bancherii făceau afaceri prospere, inventatorii și savantii făceau noi descoperiri, au pătruns mărfuri și noi idei din import. Noile invenții au facilitat fabricarea de bunuri și arme în
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
business din lume. Jean-Baptiste Say a pledat pentru liberalismul economic și lui i se atribuie crearea conceptului de antreprenoriat încă de la 1800. Vital Roux este recunoscut mai ales pentru însemnata sa contribuție la elaborarea Codului Comercial în 1807, precum și pentru gândirea sa deschisă în domeniul pedagogiei inovatoare. ESCP Europe a avut o natură internațională încă de la început; dintre cei 118 studenți ai promoției 1824, aproximativ 30% erau străini, având 15 naționalități diferite. Printre aceștia se regăseau șapte spanioli, cinci brazilieni, cinci
ESCP Europe () [Corola-website/Science/330132_a_331461]
-
a apărut in tura lui Petrov ar fi putut dus la o relație mai periculoasă intre Statele Unite și Uniunea Sovietică." În acea perioadă, conform lui Oleg D. Kalugin, un fost director de KGB al departamentului de contrainformații “Pericolul era în gândirea liderilor ‘Americanii pot ataca, deci este mai bine ca noi să atacăm primii.’” Petrov a declarat că nu crede că ar trebui să fie considerat un erou pentru acțiunile sale din acea zi. Intr-un interviu pentru filmul documentar "Butonul
Stanislav Petrov () [Corola-website/Science/330198_a_331527]
-
includ Samuel Beckett, Eugène Ionesco, Jean Genet, Harold Pinter, Tom Stoppard, Friedrich Dürrenmatt, Miguel Mihura, Alejandro Jodorowsky, Fernando Arrabal, Václav Havel și Edward Albee. Mulți văd teatrul absurd ca lucrări fără explicație logică și fără sens. Acesta subliniază incongruența dintre gândire și fapte, precum și neconcordanțe între ideologii și acțiuni. Personajele au un mare obstacol pentru a se exprima și de a comunica unul cu celălalt în mod constant. În piese de teatru, decorațiunile și scenografiile (obiecte și accesorii folosite) joacă un
Teatru absurd () [Corola-website/Science/330250_a_331579]
-
leșin al ei, protagonistul se aventurează din nou în afara camerei, iar îndrăzneala lui se dovedește a fi fatală. Grețe Samsa, sora mai mică, de șaptesprezece ani, a lui Gregor, parcurge un alt fel de "metamorfoza" și se maturizează, atât în gândire cât și ca fizic, devenind, așa cum constată părinții la finalul nuvelei, « o fată frumoasă, cu forme pline ». Ea reușește să trateze situația fratelui ei cu mai multă luciditate că părinții, fiind cea care îi aduce mâncare, îi deretica cameră și
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
la un magazin, cu toate că talentul și visurile ei vizau lumea muzicii. Eforturile Greței pot fi interpretate și că o dorință de a se poziționă în cadrul familiei. Decizia ei de la finalul nuvelei, « Trebuie să ne descotorosim de el », se imprimă în gândirea lui Gregor Samsa asemeni unei sentințe. Privat de simpatia surorii, protagonistul conștientizează că moartea lui este necesara fericirii celorlalți.
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
astfel că iradierea cunoașterii va îngloba întreaga sfera a sufletului. Un sufi care a reușit realizarea unei cunoașteri impersonale se folosește de limbajul iubirii și respinge orice dialectica doctrinara; la el "beția" iubirii corespunde cu stările cunoașterii informale, depășind orice gândire. Așadar, nu există problemă predominantei a vreuneia dintre cele două atitudini cea intelectuală și cea afectiva, amândouă fiind strâns legate între ele, căci cunoașterea lui Dumnezeu naște întotdeuna iubire, iar iubirea presupune o cunoaștere spirituală - cel puțin indirectă și prin
Cunoaștere și iubire în mistica sufită () [Corola-website/Science/329034_a_330363]
-
calif-imam fatimid, succesorii săi au condus un stat important care avea să devină curând un imperiu ce s-a întins din nordul Africii până în Egipt, Palestina și Siria. Perioada fatimidă a fost de asemenea, perioadă de glorie a ismailisimului când gândirea ismailită, literatura și activitățile misionare și-au atins apogeul, fulminând cu fondarea orașului Cairo (969). În nordul Africii misionarul Abu Abdallah As-Si'y (ar )(decedat în 911) și-a răspândit propaganda printre berberii din Maroc și astfel a pus
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
un moment dat în viitor. Din acest punct, ismailiții au devenit cunoscuți și sub numele de "tayyibiți". În privința doctrinei, tayyibiții au menținut tradiția fatimidă și au păstrat majoritatea textelor din această perioadă. Ei și-au elaborat propriul sistem ezoteric, de gândire religioasă, cu câteva teme escatologice distincte. În prezent numărul lor se ridică la 17.000 în Yemen și încă câteva mii în India. Nusayriții din nordul Siriei constituie o altă sectă ismailită existentă și astăzi. Sunt numiți astfel după Muhammad
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
Basra secolelor VIII și IX era un mare și înfloritor centru ascetic și tot în Basra și-a câștigat Răbiʻa faima de sfântă și predicator, fiind foarte respectată de foarte mulți dintre contemporanii săi. Rabia este atât de importantă în gândirea sufită, încât este citată de tratate istorice precum cele ale lui al Sulami (m. 1021) și Farid ad-Din Attar (m. 1229). Attar o descrie ca fiind “bărbat” în funcție de statutul și realizarile ei. Este considerată a fi prima care a îndrăznit
Rabi‘a al-Adawiyya () [Corola-website/Science/329049_a_330378]
-
târziu după o lovitură pusă la cale de armată fiul este înlăturat. Zaydiții sunt ramura șiită a islamului care îl consideră pe Zayd al cincilea imam, motiv pentru care mai sunt cunoscuți și sub numele de “cu cinci imami”. Atât gândirea, cât și cultura zaydită sunt diferite de cele ale altor ramuri șiite. Zaydiții au o abordare mai raționalistă în ceea ce privește religia, fiind adesea calificați drept a “cincea școală” a islamului sunnit. Zaydiții nu cred în supranatural sau mistică, precum alte ramuri
Zaidism () [Corola-website/Science/329060_a_330389]
-
-l va duce prin Turcia, Bulgaria, Iugoslavia, Germania, Franța, Belgia și Olanda. Pentru ași asigura traiul lucrează clandestin la negru în varii domenii, inclusiv că spălător de vase și trăiește în hosteluri. Realizează că naționalismul arab își are originile în gândirea politică europeană, cea ce-i șochează convingerea legată de interschimbabilitatea dintre arabism și islam. Întorcându-se în Siria, se alătură unui grup de studenți naționaliști care trec dintr-un cerc islamic în altul, și are astfel contact direct cu gânditori
Rāšid al-Ġannūšī () [Corola-website/Science/329078_a_330407]
-
răutate , nervozitate, invidie etc. Cu toate acestea oamenii au în structura lor ("bi’l fitra" ) pentru a înțelege strategia lui "As-shaytan". Odată ce inconștiența domină natura umană, diavolul poate prelua controlul asupra omului folosindu-se în cea mai mare măsura de gândirea confuză pe care o amplifică aducând și mai multă incertitudine. Profetul a spus, conform "al-Bayhagi" , că: “Cel mai mare dușman al tău este nafs.” În altă tradiție se spune că : “Ne întoarcem de la micul "jihad" la marele "jihad", "jihad-ul
Nafs () [Corola-website/Science/329074_a_330403]
-
du-te și căsătorește-te cu ele pentru religia lor și vei reuși.” Este în natura umană să asimilezi calitățile persoanelor pe care le respecți, admiri și tinzi să te asociezi cu ele. În aceste condiții pasiunea pune stăpânire pe gândirea și sentimentele oamenilor și prin urmare, pe felul în care acționează aceștia. Viciile ca: mândria, aroganța, invidia, neglijența, ura, lăcomia vor predomina. Acestea sunt ca un voal care incețoșază gândirea umană și nu dă voie "nur" (luminii), spiritului divin să
Nafs () [Corola-website/Science/329074_a_330403]
-
asociezi cu ele. În aceste condiții pasiunea pune stăpânire pe gândirea și sentimentele oamenilor și prin urmare, pe felul în care acționează aceștia. Viciile ca: mândria, aroganța, invidia, neglijența, ura, lăcomia vor predomina. Acestea sunt ca un voal care incețoșază gândirea umană și nu dă voie "nur" (luminii), spiritului divin să penetreze mintea și sufletul. Odată ce pasiunea este liniștită și tendințele inerente ale "ruh" (sufletului) încep să se îndepărteze, omul progresează la un alt nivel, "al-nafs al-mutmu’inna", adică a sinelui
Nafs () [Corola-website/Science/329074_a_330403]
-
seim al Republicii, Nil desperandum, Insurecția) (1913 - 1918) "Nuvele:" În ajunul Crăciunului (1892) Moartea (1893) Întoarcerea (1921) Prințesa (1922) Spovedania (1922) 4. CZESŁAW MIŁOSZ, 1980 - literatură "Poezie și proză:" Trzy zimy, (Trei ierni), 1936 Ocalenie, (Salvare), 1945 Zniewolony umysł, eseu (Gândirea captivă), 1953 Światło dzienne, (Lumina zilei), 1954 Traktat poetycki, (Tratat de poetică), 1955 Król Popiel i inne wiersze, (Regele Popiel și alte versuri), 1962 The History of Polish Literature, (Istoria literaturii poloneze), 1969 Gdzie wschodzi słońce i kędy zapada, (Unde
Diplomația publică și culturală a Poloniei () [Corola-website/Science/329103_a_330432]