44,063 matches
-
postdecembriste nu sunt doar tribale, dar și limitate ca mod de viață din perspectiva unei civilități și în materie de cultură umanistă, chiar dacă se consideră "elită" doar pentru că au învățat limbi străine și au deprins diverse tehnici de a ține "discursuri". O societate, precum un caz psihanalizabil! O posibilitate pentru un mod de a problematiza eșecul total al principiului reprezentării în materie de leadership social și politic românesc. Eterna poveste a formelor fără fond... Foucault nu a avut o metodă prestabilită
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nudă, sunt percepții înșelătoare pentru un public mult prea "ordonat" și pozitivist în gândire pentru a înțelege pozitivismul discontinuu și experimental al gânditorului francez. Astfel că avem de a face cu "relații de putere", "câmpuri de cunoaștere", "puteri-cunoașteri", "posibilități de discurs" în toate cărțile lui Foucault. Gânditorul francez a trecut dincolo de subiectele puse în dezbatere pentru a deschide o multitudine de posibilități de a crea discursuri. Cu siguranță, Foucault a pierdut enorm de mult la capitolul audiență, impact social din cauza limbajului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că avem de a face cu "relații de putere", "câmpuri de cunoaștere", "puteri-cunoașteri", "posibilități de discurs" în toate cărțile lui Foucault. Gânditorul francez a trecut dincolo de subiectele puse în dezbatere pentru a deschide o multitudine de posibilități de a crea discursuri. Cu siguranță, Foucault a pierdut enorm de mult la capitolul audiență, impact social din cauza limbajului său codificat, original și abstract, elitist și intelectualist. Nu știu în ce măsură cei care au scris despre Foucault îl fac mai pe înțelesul unui public mare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
subiect pentru a-l privi de sus, de la distanță, a-l prezenta într-un limbaj personalizant și inconfundabil, întemeiat de enunțuri de arhivă, enunțuri istorice. Această condiție epistemică a gândirii foucauldiene este absolut necesară pentru ca Foucault să-și dezvolte un discurs intențional și suveran asupra temelor/problemelor ce i-au reținut atenția. Nebunia Nebunia, tratată istoric și filosofic, este o primă temă care l-a adus pe Foucault în prim-planul vieții academice franceze, încă de la o vârstă timpurie pentru o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de eliberare de absolutismul monarhic, a putut fi observată nebunia ca stare cotidiană, arătată acolo unde își face simțită prezența printr-o încălcare a normelor epocii, dar nu controlată și cu atât mai puțin înțeleasă. Nebunia devine o temă de discurs "cu Brant, cu Erasmus, cu toată tradiția umanistă"32. Ea este inserată în limbajul Renașterii și al lumii moderne. Nebunul, de la un termen cotidian, a devenit alteritatea însăși; tot ceea ce ne uimește, ne atinge, ne provoacă, ne amuză sau ne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aceasta însoțește "o anumită analiză a modernității"40. Astfel că, prin formarea conștiinței moderne despre nebunie se poate analiza... cum s-a dezvoltat Modernitatea. Cum stabilim o "conștiință a nebuniei"? Pe ce baze epistemice? În secolul al XIX-lea, regimul discursurilor despre nebunie s-a reorientat spre istorie: "va fi prin natura sa și în tot ceea ce o opune naturii, foarte aproape de istorie"41. În secolul al XIX-lea, nebunia a fost căutată îndeosebi în factorii ereditari, cu toate că este mult mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
l-au făcut pe om să cedeze psihic. Cele două practici discursive, și anume, nebunia în factori ereditari și nebunia în condiții de viață, se întrepătrund reciproc, ceea ce a făcut posibilă întemeierea psihiatriei ca disciplină modernă. Pe de altă parte, discursul psihiatriei trebuie înțeles nu atât ca o "știință" a tratării nebunilor, ci mai mult ca un document a ceea ce este considerat drept nebun. Nebunia devine "un fel de derivat al istoriei", ale cărei forme "sînt determinate chiar de figurile devenirii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
rațiunea ca fiind "o anume putere a sufletului" și "mijloc de cunoaștere" care "permite voinței să se potrivească cu ceea ce cunoaște, adică să se potrivească cu însăși esența lucrurilor"49. În viziunea sa, rațiunea modernă ar fi nu numai acel discurs logic și echilibrat asupra lucrurilor și oamenilor, ci și percepțiile, considerațiile și imaginile pe care ceilalți le au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al unui reducționism psihic; oameni ce nu gândesc critic sau nu gândesc deloc în raport cu exteriorul, cu societatea. Aceste serii de indivizi moderni nu sunt preocupate de problemele social-politice și în acest mod ei pot fi manipulați de șmecherii intelectuali cu discursuri meșteșugite. Experiența nerațiunii coboară în timp prin Hölderlin, Nerval și Nietzsche pentru a deveni "contratimpul lumii"50, adică o lume imaginară, inspirată din mitologie și istorie, dar... a-istorică. Opera unor celebri scriitori și artiști precum Sade, Artaud, Nerval, Hölderlin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
apreciere și opțiune morală"60. La fel ca în Istoria nebuniei..., Foucault a fost preocupat de transformările comportamentale cu privire la sex. În acest mod, Foucault a ilustrat metamorfozele prin care a trecut comportamentul sexual de la antici la moderni; felul în care discursurile oficiale, publice au influențat etica sexuală și atitudinile față de sex. Totodată, Foucault a încercat să răspundă la întrebări care-l vizează în mod personal: de ce homosexualitatea a fost permisă în Grecia și Roma antică și reprimată în primele secole ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
influențat etica sexuală și atitudinile față de sex. Totodată, Foucault a încercat să răspundă la întrebări care-l vizează în mod personal: de ce homosexualitatea a fost permisă în Grecia și Roma antică și reprimată în primele secole ale Creștinismului? Prin analiza discursurilor despre sex, Foucault este de părere că sexualitatea "a fost supusă unui mecanism de incitare crescândă"61 la a vorbi despre sex și, implicit, a stârni curiozități legate de el. De exemplu, între secolele al XVII-lea și al XIX
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi răspândite mai departe, intensitatea plăcerilor și îndârjirea puterilor"66. Dacă sexualitatea este un aspect intim al omului, din secolul al XIX-lea, "între stat și individ, sexul a devenit o importantă miză, o miză publică: o întreagă urzeală de discursuri, de sisteme de cunoaștere, de analize și de joncțiuni l-au împânzit"67. Pe această "urzeală" s-a pliat o întreagă politică a relațiilor interumane din ultimele decenii ale secolului XX și din zilele noastre. Dacă în trecut politica era
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-l descoperi, de a fi fascinați la vederea lui, de a-l spune, de a captiva și de a captura pe ceilalți prin el, de a-l mărturisi în taină, de a-l scoate la iveală prin șiretenie: plăcere specifică discursului adevărat asupra plăcerii"68. Prezența sexului în reprezentări (lingvistice sau virtuale) este o plăcere în sine, de cele mai multe ori paralelă cu plăcerea reală a actului sexual. Însă cele două instanțe se întrepătrund în subconștientul individului, ceea ce a făcut posibilă nașterea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sexuale. Sexualitatea ca religie dă frâu liber instinctelor, pasiunilor, (libidoului, ar spune Freud) într-un contrast evident cu cele trei religii monoteiste. Sexualitatea creștinului medieval și modern a urmărit, prin sex, raporturile suflet-adevăr; raporturile dintre adevărul sexului personal și adevărul discursurilor generale despre sex, acest al doilea adevăr fiind produsul normelor sociale, al eticii sexuale din diversele epoci istorice! Astfel că omul occidental "și-a problematizat" sexul, încă din Evul Mediu. Pe Foucault l-a preocupat modul cum europenii și-au
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
creează, dezvoltă, incită, excită, provoacă, aduce la suprafață ceea ce e "mai ascuns" în firea omului? Pe această direcție, Foucault a considerat că nebunia, sexualitatea vorbesc "limba adevărului", dar nu adevărul concret al faptelor, nu adevărul empiric al istoricilor, ci adevărul discursului despre cele două fenomene, pe care le-a legat de instanța puterii social-politice și de posibilitatea lui de a se produce prin discursuri. În viziunea sa, "producerea adevărului este în întregime străbătută de raporturi de putere"70, iar discursurile publice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sexualitatea vorbesc "limba adevărului", dar nu adevărul concret al faptelor, nu adevărul empiric al istoricilor, ci adevărul discursului despre cele două fenomene, pe care le-a legat de instanța puterii social-politice și de posibilitatea lui de a se produce prin discursuri. În viziunea sa, "producerea adevărului este în întregime străbătută de raporturi de putere"70, iar discursurile publice comportă interdicții de limbaj (ceea ce ar putea fi spus, fără a fi spus sau explicat în spațiul public!). Știința despre sex, până la Freud
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
adevărul discursului despre cele două fenomene, pe care le-a legat de instanța puterii social-politice și de posibilitatea lui de a se produce prin discursuri. În viziunea sa, "producerea adevărului este în întregime străbătută de raporturi de putere"70, iar discursurile publice comportă interdicții de limbaj (ceea ce ar putea fi spus, fără a fi spus sau explicat în spațiul public!). Știința despre sex, până la Freud, este "făcută din eludări"71. Un discurs care ascunde în propriul său spus adevărul despre sex
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în întregime străbătută de raporturi de putere"70, iar discursurile publice comportă interdicții de limbaj (ceea ce ar putea fi spus, fără a fi spus sau explicat în spațiul public!). Știința despre sex, până la Freud, este "făcută din eludări"71. Un discurs care ascunde în propriul său spus adevărul despre sex, producerea acestuia în spațiul public. Această constatare a fost posibilă într-o societate de secol XIX, marcată de tabuuri, de interdicții de limbaj, care au mascat un enorm potențial discursiv despre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nesfârșit, povestea descifrării sensurilor ascunse, astfel că nu este deloc mirabil, sau întâmplător, ca atunci când îl citim pe Freud să-l întâlnim pe Schleiermacher și tradiția creștină în miezul gândirii sale! În viziunea lui Foucault, Protestantismul și Contrareforma au reorientat discursul occidental despre sex de la istoria sa (desfășurarea sa imanentă) la metoda sa (mărturisirea, spunerea unor reprezentări sexuale situate în afara eticii, corectarea acestor "deviații", "tratarea" omului asaltat de... sexualități patologice). Din acest moment, nu mai este investigată "factualitatea" sexualității 72, ci
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vehicul între cele două stări. Astfel, ea se află la interferența dintre nevoie și dorință. Am putea înscrie nevoile umane într-un registru al raționalului, iar dorințele fanteziste și patologice în cel al iraționalului. Un fel de voyeurism mental însoțește discursul occidental despre sex; discurs care incită și excită sufletele oamenilor. De aici și cele două instanțe complementare ale sexului-rege: 1) sexul ca reprezentare; 2) sexul ca practică. Precum religiile, sexualitatea occidentală e însoțită de imagini, ierarhii, ritualuri, jocuri de putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
stări. Astfel, ea se află la interferența dintre nevoie și dorință. Am putea înscrie nevoile umane într-un registru al raționalului, iar dorințele fanteziste și patologice în cel al iraționalului. Un fel de voyeurism mental însoțește discursul occidental despre sex; discurs care incită și excită sufletele oamenilor. De aici și cele două instanțe complementare ale sexului-rege: 1) sexul ca reprezentare; 2) sexul ca practică. Precum religiile, sexualitatea occidentală e însoțită de imagini, ierarhii, ritualuri, jocuri de putere, raporturi hegemonice între parteneri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fără intervenția arbitrară a factorului politic în viața socială. La adăpostul unui pășunat Intelectual, regele (adică Politikul!) e... necesitate. Pentru cine? Iluzia că societatea trebuie o altă idee fixă (!) să fie guvernată de către establishment-ul social-politic este o strategie a discursurilor moderne despre Politică, unde partidele (de conducere și de opoziție) își împart guvernarea modernă, criminalitatea și violența ce derivă din aceasta. Ori de câte ori sistemul politic deraiază sau iese din matca lui social-politică precum un râu, avem clasicele violențe între civili sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și alte etichete, gratuite, psihologico-psihiatrice!) i-a îndârjit pe homosexuali să devină "mai homosexuali" decât sunt... Nu toți homosexualii se nasc homosexuali! Practica homosexualității ar putea fi înțeleasă în cultivarea acelei Iluzii a sexualității aparte, ca un efect pervers al discursului occidental despre sexualitate. Mă întreb dacă nu cumva acest discurs al căutării sexualității supreme și al sexualității aparte ar fi încurajat proliferarea homosexualității, a formelor colaterale de practică sexuală? Dacă nu cumva discursul incriminării sexualității nefirești stă la baza afirmării
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să devină "mai homosexuali" decât sunt... Nu toți homosexualii se nasc homosexuali! Practica homosexualității ar putea fi înțeleasă în cultivarea acelei Iluzii a sexualității aparte, ca un efect pervers al discursului occidental despre sexualitate. Mă întreb dacă nu cumva acest discurs al căutării sexualității supreme și al sexualității aparte ar fi încurajat proliferarea homosexualității, a formelor colaterale de practică sexuală? Dacă nu cumva discursul incriminării sexualității nefirești stă la baza afirmării, cu mai multă vehemență, a unei monosexualități? În cadrul societăților noastre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sexualității aparte, ca un efect pervers al discursului occidental despre sexualitate. Mă întreb dacă nu cumva acest discurs al căutării sexualității supreme și al sexualității aparte ar fi încurajat proliferarea homosexualității, a formelor colaterale de practică sexuală? Dacă nu cumva discursul incriminării sexualității nefirești stă la baza afirmării, cu mai multă vehemență, a unei monosexualități? În cadrul societăților noastre avem, astfel, raporturi de putere, dar și raporturi de clivaj social, de fărâmițare a oricăror forme de solidaritate civică. Aici sunt și relațiile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]