47,342 matches
-
XVI-lea prezintă o deosebită valoare artistică impresionând prin liniile lor îndrăznețe, prin acuratețea formelor și vivacitatea culorilor. Pronaosul este dominat de Menologul ce se desfășoară pe opt registre compartimentate pentru fiecare zi a calendarului bisericesc, iar în pridvor, unde pereții oferă spații tot atât de largi, delimitarea scenelor este și mai pregnantă, fiecare cadru constituind o compoziție bine individualizată, dar care se integrează perfect în narațiunea ansamblului. Se poate aprecia fără greș că pictura pronaosului și pridvorul bisericii "Sfânta Parascheva" aduce în
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
împreună cu Ippolito Rosellini și Nestor L'Hôte, în expediția franco-toscană din 1829. Expediția a petrecut 2 luni acolo, vizitând 16 dintre morminte, la care au descifrat inscripțiile și au identificat ale cui morminte sunt. Ei au luat și decorațiile de pe pereții mormântului KV17, decorații care sunt în prezent la muzeul Louvre. În 1845-1846 valea a fost explorată de Karl Richard Lepsius. În a doua jumătate a secolului eforturile s-au concentrat pe conservarea antichităților. Serviciul de antichități egiptene, condus de Auguste
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
cinstea, vitejia și independența, ei neducând lupte de cucerire și trăind întotdeauna în pace cu toți vecinii. Liniștea lor este tulburată de invadatori care asediază cetățile dacice. Sunt prezente în film o serie de simboluri naționale (steme simbolice atârnate pe perete, Sfinxul din Bucegi, capitala Sarmizegetusa), precum și relicve din alte perioade cum ar fi un coif purtat de Decebal care este asemănător cu coiful dacic de la Coțofenești (ce datează de la începutul secolului IV î.Hr., adică cu aproximativ 500 de ani înainte de
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
XVII-lea și al XVIII-lea. Cu toate că, lucrarea are probleme serioase de conservare, ea fiind în mare parte deteriorată prin căderi masive de vopsea, ea păstrează încă strălucirea luminii flăcărilor în sobă precum și reflexia lor pe silueta femeii și a pereților interiori ai camerei. Deși tematica impune o minuțiozitate deosebită prin explicitarea detaliului, atenția artistului a rămas concentrată pe captarea efectelor lumii calde în întunericul camerei. Subiectul tabloului este unul rar întâlnit în iconografia transilvăneană, el dovedind că Mieß a abordat
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
acoperiș cu opt pante, totul formând trei suprapuneri de streșini din șiță, asemănătoare cu cele ale bisericilor din Rădulești și Lăpugiu de Jos, ambele în zona Hunedoarei. Sprijiniți pe tălpi masive din lemn de stejar, de 20 x 25 cm, pereții confecționați din bârne de brad, cioplite pe patru fețe, de 14-15 x 25 cm, și în număr de 8-10 prezintă o retragere, pentru ca în partea superioară din interior să se obțină nișa unde se săvârșește proscomidia. În locurile de întâlnire
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
din lemn cioplit sau de 12-14 cm x 18-22 cm. Majoritatea îmbinărilor sunt asigurate cu cuie din lemn de esență tare (salcâm, carpen) de 25-30mm. grosime, cu cap simplu, lipsind cu desăvârșire prinderile metalice. Liniatura exterioară a bârnelor ce formează pereții este întreruptă doar de ferestrele de dimensiuni modeste, cu cadre masive din lemn, nedecroșate, cu excepția ferestrei de pe latura de sud care are încrustate rozete. La capătul poligonal al pronaosului se află o fereastră de 72 x 47 cm, la naos
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
țăran, înzestrat cu fantezie, cu darul povestirii, cu dragoste pentru flori, pe care le adună în glastre, le presară pe veșminte, le anină de arcade și în părul fetelor înțelepte”. Acest artist țăran este Stențel Condrat, care, potrivit pisaniei de pe peretele de vest al naosului, în anul 1816, a pictat biserica. Alături de pisanie pictorul și-a făcut portretul, la acea dată fiind ,...în puterea vîrstei, fața rotundă și luminoasă, fiind încadrată de un păr lung negru pieptănat cu cărare pe mijlocul
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
al naosului, în anul 1816, a pictat biserica. Alături de pisanie pictorul și-a făcut portretul, la acea dată fiind ,...în puterea vîrstei, fața rotundă și luminoasă, fiind încadrată de un păr lung negru pieptănat cu cărare pe mijlocul capului”. Pe peretele de vest al altarului, harnicul pictor înfățișează pe preotul Chiril, cel prin a cărui străduință s-a ridicat biserica. Cu timpul, mai sunt adăugate portretele preoților Mihail Fulea (1848-1890 când moare), originar din satul Nazna, județul Mureș și a succesorului
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
Hristos Învățător”, sub forma unui dascăl român într-un portic de biserică sau scenele bilbice ca cele legate de Geneză, ,Nunta din Gana Galilei” și altele, caracteristicile iconografiei ortodoxe. Bolta naosului este rezervată amplei compoziții a ,Dreptei Judecăți”, pe când pictura pereților cuprinde scene din viața lui Iisus Hristos și galeria unor sfinți, între care Dimitrie, Ecaterina, Anastasia și Agata. Partea superioară a absidei cuprinde scene din viața Mântuitorului, pe când pereții sunt rezervați unor sfinți ca ,Vasile cel Mare” și galeria preoților
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
Bolta naosului este rezervată amplei compoziții a ,Dreptei Judecăți”, pe când pictura pereților cuprinde scene din viața lui Iisus Hristos și galeria unor sfinți, între care Dimitrie, Ecaterina, Anastasia și Agata. Partea superioară a absidei cuprinde scene din viața Mântuitorului, pe când pereții sunt rezervați unor sfinți ca ,Vasile cel Mare” și galeria preoților, între care a lui ,Ioan Duma hirotonit”.
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
era obligatoriu dublat de funcția sa locativă, servind în general și ca reședință a stăpânului (seniorului) castelului. Turnul-donjon se prezenta ca o construcție unghiulară sau circulară, dezvoltată în special pe axa verticală, de regulă cu forma parter și două-patru etaje. Pereții puteau atinge grosimi de 2,5 - 4 m, așa cum este cazul donjoanelor rezidențiale normande, în masa de zidărie fiind prevăzute scări sau culoare de acces. Încăperile de la etaj erau folosite pentru locuire, camere de gardă și depozite. Interiorul era divizat
Donjon () [Corola-website/Science/311468_a_312797]
-
cu rol de pivniță. Intrarea se făcea cu o scară mobilă, la unul dintre nivelele superioare, fie cu acces direct dinspre exterior, fie prin intermediul unui corp-anexă. În acest fel, turnurile erau capabile să opună adversarilor un masiv de zidărie cu pereți verticali și netezi, rezistent în fața artileriei epocii, precum și a tentativelor de incendiere, îndeplinind o sarcină de apărare esențialmente pasivă. ul a apărut de la sfârșitul secolului al XIII-lea, perioada sa clasică fiind aceea a secolului al XIV-lea. Ultimele au
Donjon () [Corola-website/Science/311468_a_312797]
-
entropia sa însă a crescut, după formula de mai sus. Deci C'=0. Cu aceasta, vedem încă o dată că zero absolut poate fi determinat cu ajutorul gazului perfect . Prin aceasta înțelegem radiația electromagnetică aflată în interiorul unei cavități și în echilibru cu pereții cavității. După legile lui Kirchhoff, densitatea ei de energie depinde numai de temperatură:u = u(θ) și este independentă de materialul pereților; intensitatea radiației este aceeasi cu aceea emisă de un corp complet absorbant (negru)la aceeași temperatură (pentru o
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
fi determinat cu ajutorul gazului perfect . Prin aceasta înțelegem radiația electromagnetică aflată în interiorul unei cavități și în echilibru cu pereții cavității. După legile lui Kirchhoff, densitatea ei de energie depinde numai de temperatură:u = u(θ) și este independentă de materialul pereților; intensitatea radiației este aceeasi cu aceea emisă de un corp complet absorbant (negru)la aceeași temperatură (pentru o expoziție amănunțită, vezi și articolul corespunzător). Radiația exercită o presiune "p" asupra pereților și se poate arăta (vezi ) că p = u(θ
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
temperatură:u = u(θ) și este independentă de materialul pereților; intensitatea radiației este aceeasi cu aceea emisă de un corp complet absorbant (negru)la aceeași temperatură (pentru o expoziție amănunțită, vezi și articolul corespunzător). Radiația exercită o presiune "p" asupra pereților și se poate arăta (vezi ) că p = u(θ)/3 . Aici θ este, ca mai sus, o temperatură empirică. În continuare, tratamentul este similar cu . Un factor integrant este 1/(pV); atunci:<br>formula 14 Exprimăm pe V ca funcție de p
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
continua până astăzi și au fost de curand revitalizate de câteva articole influențe și de unele încercări - inca neacceptate - de reformulare mai generală a mecanicii statistice. Situația este aceea prezentată în figură 1: un recipient izolat este împărțit de un perete "diatermic" impermeabil în două părți egale; în stânga se gaseste un mol din gazul L în echilibru termic cu un mol din gazul R, aflat în dreapta. Folosind definiția entropiei, entropia totală este (până la constante, vezi mai jos) suma entropiilor celor două
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
totală este (până la constante, vezi mai jos) suma entropiilor celor două gaze, deci, ignorând termenii dependenți de temperatură:formulă 1unde "R" este constantă gazelor perfecte. "Natură" gazelor L și R nu joacă aici nici un rol: pot fi și identice. Dacă îndepărtăm peretele despărțitor, gazele se amestecă; deoarece lucrul mecanic efectuat este nul și energia unui gaz perfect depinde numai de temperatură, aceasta rămâne constantă . Arătăm mai jos că entropia unui amestec de gaze "distincte" care nu interacționează între ele este egală cu
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
gaz, considerat că ar ocupă singur întregul volum. Admițând această, entropia finală este: formulă 2 Faptul că entropia a crescut este de așteptat, deoarece procesul de amestecare este ireversibil. Pe de altă parte, daca gazele L și R sunt identice, îndepărtarea peretelui nu reprezintă nici o schimbare: la scară macroscopica nu se întâmplă nimic. Deci ne asteptam că entropia finală este aceeași cu cea inițială. În consecință, la amestecul a doua gaze, creșterea entropiei ("entropia de amestec") este formulă 3 dacă L și R
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
sistem omogen. Ea reduce arbitrarul constantelor din definiția entropiei; în particular, presupunând că gazele L și R sunt identice și că se găsesc "n" (=1 în introducere) moli din fiecare în cele două compartimente în Fig.1, atunci la îndepărtarea peretelui despărțitor: formulă 12 drept consecință a omogenității. În general, entropia unui amestec omogen de "n" moli din substanță A și de "n" moli din substanță B este o functie "S(U,V,nA,nB)", omogena de grad 1 în variabilele ei
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
adevăr cu un grad oricât de înalt de eficiență, așa cum cere argumentația de mai jos. Presupunând existența lor, putem imagina un proces reversibil de amestecare a doua fluide și calcula lucrul mecanic cheltuit. Considerăm un recipient izolat termic cu un perete despărțitor diatermic dublu, a cărui arie este "A" (vezi Fig.2a): în stânga se gaseste gazul L, în dreapta R, și fiecare ocupă volumul V; presupunem că gazele L și R sunt "distincte";Peretele PL(PR) este permeabil pentru gazul L(R
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
cheltuit. Considerăm un recipient izolat termic cu un perete despărțitor diatermic dublu, a cărui arie este "A" (vezi Fig.2a): în stânga se gaseste gazul L, în dreapta R, și fiecare ocupă volumul V; presupunem că gazele L și R sunt "distincte";Peretele PL(PR) este permeabil pentru gazul L(R), dar impermeabil pentru R(L). Peretele PR este mobil și solidar legat de peretele exterior LE; PL și RE sunt fixe. Putem deplasa încet "compartimentul" cu gazul L spre dreapta (fig.2b
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
arie este "A" (vezi Fig.2a): în stânga se gaseste gazul L, în dreapta R, și fiecare ocupă volumul V; presupunem că gazele L și R sunt "distincte";Peretele PL(PR) este permeabil pentru gazul L(R), dar impermeabil pentru R(L). Peretele PR este mobil și solidar legat de peretele exterior LE; PL și RE sunt fixe. Putem deplasa încet "compartimentul" cu gazul L spre dreapta (fig.2b), astfel încât în volumul cuprins între pereții PR și PL apare treptat amestecul de gaze
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
gaseste gazul L, în dreapta R, și fiecare ocupă volumul V; presupunem că gazele L și R sunt "distincte";Peretele PL(PR) este permeabil pentru gazul L(R), dar impermeabil pentru R(L). Peretele PR este mobil și solidar legat de peretele exterior LE; PL și RE sunt fixe. Putem deplasa încet "compartimentul" cu gazul L spre dreapta (fig.2b), astfel încât în volumul cuprins între pereții PR și PL apare treptat amestecul de gaze. Lucrul mecanic efectuat pentru o deplasare infinitesimală "dx
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
gazul L(R), dar impermeabil pentru R(L). Peretele PR este mobil și solidar legat de peretele exterior LE; PL și RE sunt fixe. Putem deplasa încet "compartimentul" cu gazul L spre dreapta (fig.2b), astfel încât în volumul cuprins între pereții PR și PL apare treptat amestecul de gaze. Lucrul mecanic efectuat pentru o deplasare infinitesimală "dx" spre dreapta este:formulă 13 unde "F" este forța necesară pentru a echilibra peretele LE iar "F" pentru a echilibra peretele PR. Pentru LE: "F
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
gazul L spre dreapta (fig.2b), astfel încât în volumul cuprins între pereții PR și PL apare treptat amestecul de gaze. Lucrul mecanic efectuat pentru o deplasare infinitesimală "dx" spre dreapta este:formulă 13 unde "F" este forța necesară pentru a echilibra peretele LE iar "F" pentru a echilibra peretele PR. Pentru LE: "F = p*A", unde "p" este presiunea gazului L; pentru PR:formulă 14 unde am folosit legea lui Dalton pentr presiunea amestecului: "p=p+p". Deducem că lucrul mecanic este "nul
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]