47,696 matches
-
cu confirmarea lui George Copos, el a fost pus pe lista de transfer. Salariul său la Steaua a fost de 120.000 € pe sezon, dar el a spus că banii nu sunt importanți, visul său fiind de a juca pentru Steaua, în UEFA Champions League. El a fost sigur că a făcut o alegere bună pentru că a avut, de asemenea, oferte de la alte echipe. A marcat primul său gol pentru Steaua împotriva echipei FC Vaslui în Liga I. Și-a făcut
Ionuț Rada () [Corola-website/Science/303234_a_304563]
-
nu sunt importanți, visul său fiind de a juca pentru Steaua, în UEFA Champions League. El a fost sigur că a făcut o alegere bună pentru că a avut, de asemenea, oferte de la alte echipe. A marcat primul său gol pentru Steaua împotriva echipei FC Vaslui în Liga I. Și-a făcut debutul în UEFA Champions League într-un meci Slavia Praga, meci pierdut de către Steaua cu 2-1. A fost împrumutat la alegerea lui CS Otopeni în prima jumătate a anului 2009
Ionuț Rada () [Corola-website/Science/303234_a_304563]
-
bună pentru că a avut, de asemenea, oferte de la alte echipe. A marcat primul său gol pentru Steaua împotriva echipei FC Vaslui în Liga I. Și-a făcut debutul în UEFA Champions League într-un meci Slavia Praga, meci pierdut de către Steaua cu 2-1. A fost împrumutat la alegerea lui CS Otopeni în prima jumătate a anului 2009, și a revenit la Steaua la sfârșitul sezonului. La finele anului 2009, Rada a semnat un contract pentru un sezon și jumătate cu echipa
Ionuț Rada () [Corola-website/Science/303234_a_304563]
-
în Liga I. Și-a făcut debutul în UEFA Champions League într-un meci Slavia Praga, meci pierdut de către Steaua cu 2-1. A fost împrumutat la alegerea lui CS Otopeni în prima jumătate a anului 2009, și a revenit la Steaua la sfârșitul sezonului. La finele anului 2009, Rada a semnat un contract pentru un sezon și jumătate cu echipa din Emiratele Arabe Unite, Al-Nasr SC (Dubai), primind un salariu anual de 360.000 €, de trei ori mai mult decât avea la Steaua
Ionuț Rada () [Corola-website/Science/303234_a_304563]
-
Steaua la sfârșitul sezonului. La finele anului 2009, Rada a semnat un contract pentru un sezon și jumătate cu echipa din Emiratele Arabe Unite, Al-Nasr SC (Dubai), primind un salariu anual de 360.000 €, de trei ori mai mult decât avea la Steaua. După doar șase luni petrecute în Emirate, Rada și-a reziliat contractul cu Al Nasr și a semnat o înțelegere pe trei sezoane cu CFR Cluj, valabilă din iulie 2010. A jucat pentru Steaua București în grupele UEFA Champions League
Ionuț Rada () [Corola-website/Science/303234_a_304563]
-
ori mai mult decât avea la Steaua. După doar șase luni petrecute în Emirate, Rada și-a reziliat contractul cu Al Nasr și a semnat o înțelegere pe trei sezoane cu CFR Cluj, valabilă din iulie 2010. A jucat pentru Steaua București în grupele UEFA Champions League, contabilizând 6 meciuri în această competiție. El a fost selecționat de către Anghel Iordănescu la echipa națională de fotbal a României pentru prima dată pe 20 august 2003 împotriva echipei naționale de fotbal a Ucrainei
Ionuț Rada () [Corola-website/Science/303234_a_304563]
-
de 90,000 tone de metal și 4,3 milioane tone de dioxid de titan. Rezervele totale de titan au fost estimate a depăși 600 milioane tone. Meteoriții pot conține acest element, care a fost detectat în soare și în stelele de tip M, cel mai rece tip de stea, cu o temperatură de suprafață de . Rocile aduse înapoi de pe lună în timpul misiunii Apollo 17 sunt compuse în procent de 12,1% din TiO. Titaniul se mai poate găsi în cenușa
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
milioane tone de dioxid de titan. Rezervele totale de titan au fost estimate a depăși 600 milioane tone. Meteoriții pot conține acest element, care a fost detectat în soare și în stelele de tip M, cel mai rece tip de stea, cu o temperatură de suprafață de . Rocile aduse înapoi de pe lună în timpul misiunii Apollo 17 sunt compuse în procent de 12,1% din TiO. Titaniul se mai poate găsi în cenușa cărbunilor, plante sau chiar corpul uman. Datorită raportului mare
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
(n. 8 septembrie 1973, București) este un fotbalist român retras din activitate. În prezent este directorul sportiv al echipei Concordia Chiajna. Este cunoscut pentru activitatea sa ca fundaș stânga la echipa Steaua București, unde a obținut două titluri de campion, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și trei calificări consecutive în Liga Campionilor. Fiul său, Răzvan Marin, este tot fotbalist. A început fotbalul la vârsta de 7 ani și jumătate
Petre Marin () [Corola-website/Science/303246_a_304575]
-
pentru echipa din Parcul cu Platani cu o întrerupere de 6 luni, timp în care a evoluat pentru Rapid București. Cu FC Național, a jucat împotriva Valenciei și AC Milan. Când a primit propunerea de a semna un contract cu Steaua București a acceptat imediat motivând: „Steaua nu poate fi refuzată”. Pe 29 martie 2006 a primit Medalia „Meritul Sportiv” clasa a II-a cu o baretă din partea președintelui României de atunci, Traian Băsescu, pentru că a făcut parte din lotul echipei
Petre Marin () [Corola-website/Science/303246_a_304575]
-
cu o întrerupere de 6 luni, timp în care a evoluat pentru Rapid București. Cu FC Național, a jucat împotriva Valenciei și AC Milan. Când a primit propunerea de a semna un contract cu Steaua București a acceptat imediat motivând: „Steaua nu poate fi refuzată”. Pe 29 martie 2006 a primit Medalia „Meritul Sportiv” clasa a II-a cu o baretă din partea președintelui României de atunci, Traian Băsescu, pentru că a făcut parte din lotul echipei FC Steaua București care obținuse până la
Petre Marin () [Corola-website/Science/303246_a_304575]
-
a acceptat imediat motivând: „Steaua nu poate fi refuzată”. Pe 29 martie 2006 a primit Medalia „Meritul Sportiv” clasa a II-a cu o baretă din partea președintelui României de atunci, Traian Băsescu, pentru că a făcut parte din lotul echipei FC Steaua București care obținuse până la acea dată calificarea în sferturile Cupei UEFA 2005-2006. În vara anului 2010 a jucat pentru Unirea Urziceni, echipă de la care a plecat liber de contract în august. În 2011 a jucat la CS Concordia Chiajna, echipă
Petre Marin () [Corola-website/Science/303246_a_304575]
-
boxul. A debutat în echipa națională pe 27 mai 2004, Irlanda - România (1-0), pentru care a jucat nouă meciuri (cu Irlanda, Olanda (în 2005), Cipru, Belarus, Spania (în 2006), Moldova, Turcia, Belarus și Germania (în 2007). Are în palmares la Steaua: semifinala Cupei UEFA, 2 titluri de campion și o Supercupă a României. A jucat pentru Steaua București în grupele UEFA Champions League, contabilizând 14 meciuri în această competiție.
Petre Marin () [Corola-website/Science/303246_a_304575]
-
jucat nouă meciuri (cu Irlanda, Olanda (în 2005), Cipru, Belarus, Spania (în 2006), Moldova, Turcia, Belarus și Germania (în 2007). Are în palmares la Steaua: semifinala Cupei UEFA, 2 titluri de campion și o Supercupă a României. A jucat pentru Steaua București în grupele UEFA Champions League, contabilizând 14 meciuri în această competiție.
Petre Marin () [Corola-website/Science/303246_a_304575]
-
(n. 11 mai 1979, Galați) este un fost fotbalist român care a jucat pe postul de fundaș central. Este cunoscut pentru activitatea sa ca fundaș central la echipa Steaua București, unde a format un cuplu redutabil de fundași centrali cu Dorin Goian. Cu Steaua a obținut două titluri de campion, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și trei calificări consecutive în Liga Campionilor. La vârsta de 12
Sorin Ghionea () [Corola-website/Science/303247_a_304576]
-
1979, Galați) este un fost fotbalist român care a jucat pe postul de fundaș central. Este cunoscut pentru activitatea sa ca fundaș central la echipa Steaua București, unde a format un cuplu redutabil de fundași centrali cu Dorin Goian. Cu Steaua a obținut două titluri de campion, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și trei calificări consecutive în Liga Campionilor. La vârsta de 12 ani, pe când era în clasa a 5-a, profesorul Tică Ploieșteanu l-a descoperit pe
Sorin Ghionea () [Corola-website/Science/303247_a_304576]
-
a reușit evitarea retrogradării în liga a treia, fiind transferat în sezonul 1998-1999 la Oțelul Galați, unde debutează în prima ligă, la data de 7 august 1998 la meciul Oțelul - FC Național, scor 3-2. În 2002 s-a transferat la Steaua, jucând doar 6 meciuri în sezonul 2002-2003, deoarece la sfârșitul turului i s-a descoperit virusul hepatic. După ratarea returului acelui sezon, în sezonul 2003-2004 a fost împrumutat înapoi la Oțelul. a revenit în Ghencea în 2004. Acolo, și-a
Sorin Ghionea () [Corola-website/Science/303247_a_304576]
-
după plecarea lui Rădoi, a fost căpitan al echipei. Pe 29 martie 2006 a primit Medalia „Meritul Sportiv” clasa a II-a cu o baretă din partea președintelui României de atunci, Traian Băsescu, pentru că a făcut parte din lotul echipei FC Steaua București care obținuse până la acea dată calificarea în sferturile Cupei UEFA 2005-2006. La începutul anului 2010, este transferat de fostul său antrenor de la Steaua, Oleg Protasov, la echipa de Primă ligă rusă FC Rostov. Are în palmares cu Steaua: o
Sorin Ghionea () [Corola-website/Science/303247_a_304576]
-
baretă din partea președintelui României de atunci, Traian Băsescu, pentru că a făcut parte din lotul echipei FC Steaua București care obținuse până la acea dată calificarea în sferturile Cupei UEFA 2005-2006. La începutul anului 2010, este transferat de fostul său antrenor de la Steaua, Oleg Protasov, la echipa de Primă ligă rusă FC Rostov. Are în palmares cu Steaua: o semifinală de Cupa UEFA, 2 titluri de campion și trei calificări în Liga Campionilor, unde a marcat un gol. În 2011 semneaza un contract
Sorin Ghionea () [Corola-website/Science/303247_a_304576]
-
FC Steaua București care obținuse până la acea dată calificarea în sferturile Cupei UEFA 2005-2006. La începutul anului 2010, este transferat de fostul său antrenor de la Steaua, Oleg Protasov, la echipa de Primă ligă rusă FC Rostov. Are în palmares cu Steaua: o semifinală de Cupa UEFA, 2 titluri de campion și trei calificări în Liga Campionilor, unde a marcat un gol. În 2011 semneaza un contract pe șase luni cu opțiune de prelungire pe încă doi ani cu formația FC Timișoara
Sorin Ghionea () [Corola-website/Science/303247_a_304576]
-
În 2011 semneaza un contract pe șase luni cu opțiune de prelungire pe încă doi ani cu formația FC Timișoara. A debutat în echipa națională a României pe 27 martie 2002, la amicalul România - Ucraina, scor 4-1. A jucat pentru Steaua București în grupele UEFA Champions League, contabilizând 11 meciuri și reușind să marcheze un gol împotriva echipei ucrainiene Dinamo Kiev, meci disputat la Kiev, pe stadionul Lobanovski Dinamo, terminat cu scorul 1-4.
Sorin Ghionea () [Corola-website/Science/303247_a_304576]
-
mai ales pentru creațiile sale ilustrând mitologia irlandeză. Aceste imagini, devenite la rândul lor emblematice, au fost realizate fie în alb și negru, fie în alb și roșu, fie în roșu și negru sau în alb și negru având doar steaua colorată în roșu. Conform unor surse, Fitzpatrick ar fi primit o copie a fotografiei de la un grup de anarhiști olandezi în 1965. Alții îl creditează pe Jean-Paul Sartre ca deseminator al fotografiei. Variante modificate ale fotografiei au fost reproduse de-alungul
Guerrillero Heroico () [Corola-website/Science/303255_a_304584]
-
Lynch a primit premiul pentru Cel mai bun regizor, ex-equo cu Joel Coen pentru The Mân Who Wasn’ț There. A fost numit Cel mai bun film de către New York Film Critics Circle, si chiar a primit o notă de patru stele de la criticul de film Roger Ebert, care este cunoscut ca unul dintre cei mai cunoscuți detractori ai lui Lynch. Lynch a fost de asemenea nominalizat la Oscar pentru Cel mai bun regizor pentru a treia oară. Totuși, filmul a avut
Calea misterelor (film) () [Corola-website/Science/303272_a_304601]
-
Stema Principatului Țării Românești a cunoscut o evoluție continuă de-a lungul timpului, elementele sale heraldice ajungând să reprezinte un model pentru stema României. Elementele heraldice definitorii sunt: vulturul, crucea, steaua heraldică (soarele), semiluna, creanga de ienupăr și fundalul „azur” (care însă nu apare pe peceți, pe documentele alb-negru sau pe stindardele decolorate). Aceste elemente au evoluat constant, inițial, vulturul și crucea heraldică erau mobilele ce constituiau cimierul, coborând în timp
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]
-
fiind reprezentat cu aripile deschise, privind spre dreapta sau stânga, sub denumirea de "aquila valachica". De asemenea, au existat curente care opinau că acesta ar fi de fapt un corb, însă el poate fi identificat ușor cu vulturul pleșuv negru. Steaua și semiluna au fost prezente pe scut și înainte de coborârea vulturului, însă după coborârea lui pe scut, aceste elemente au devenit secundare, fie fiind prezente în stânga crucii, sus, fie, mai târziu, flancând vulturul. În privința evoluție lor, steaua a devenit treptat
Stema Țării Românești () [Corola-website/Science/303323_a_304652]