43,501 matches
-
al Agentiei Informaționale de Stat «Moldpres». Valeriu Reniță este fondator (1994) și membru al “Comitetului pentru libertatea presei”, fondator (1995) și membru al “Fundației pentru reforme și Democrație “Moldova Modernă”. Este fondator al Mișcării social politice «Ordinea Nouă» și al ziarului cu același nume, care au activat între 1998-2000. Valeriu Reniță a fost și membru al Comitetului Executiv al Federației Moldovenești de Fotbal, unde a fost demis pe 24 februarie 2012, după ce șapte foști jucători ai echipei din Suruceni au anunțat
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
politice de după compromisul austro-ungar (1867), urmărind să descrie avântul patriotic din anii 1848-1849 și să reafirme obiectivul independenței maghiare. Jókai s-a inspirat din lucrarea istorică "Magyarország függetlenségi harcának története" (1865) scrisă de episcopul Mihály Horváth, din știrile publicate în ziarele acelor ani, precum și din propriile sale experiențe ca revoluționar. În plus, unele evenimente i-au fost relatate de prietenul și colegul său de partid Dániel Boczkó, fost comisar al guvernului revoluționar maghiar în Transilvania. Aflat în apropierea morții la castelul
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
m-a a atras, și din seara cea ne-am împrietenit"”. După moartea cărturarului și preotului Dumitru Furtună (1890 -1965) din Dorohoi, cunoscut ca o distinsă personalitate culturală a Moldovei, restul arhivei sale a fost revizuit de Alexandru Bardieru. În ziarul "Clopotul", din 17 august 1969, Alexandru Bardieru scrie în articolul Un distins cârturar, D. Furtuna: „"Avînd prilejul să răsfoiesc filă cu filă hîrtiile rămase, mi-am putut da seama de forța uriașă de muncă a acestui modest cărturar ... Cu ocazia
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
după ce acolo au fost postate materiale despre deținuți politici tunisieni. Activiști și susținătorii lor au început o campanie de postare de linkuri pe tema pe Google Earth către locația geografică a palatului președintelui de la acea vreme - Zine el-Abidine Ben Ali. Ziarul The Economist a raportat că acest eveniment „a transformat un subiect obscur de încălcare a drepturilor omului într-o campanie globală”. Agenția franceză de informații a șters articolul de pe Wikipedia în limba franceză despre o stație radio militară de la Pierre-sur-Haute
Efectul Streisand () [Corola-website/Science/334624_a_335953]
-
fost tipărit pe tricouri și folosit în tatuaje și a apărut într-un videoclip pe YouTube vizionat de peste 45 de mii de ori. În septembrie 2009, o companie multinațională de produse petroliere - Trafigura - a obținut drept legal de interzicere contra ziarului "The Guardian" pentru a interzice raportarea unei investigații interne Trafigura asupra scandalului de deversări de deșeuri toxice în Coasta de Fildeș din 2006, interzicere care includea și raportarea sub orice formă a interzicerii. Folosind imunitatea parlamentară, parlamentarul laburist Paul Farrelly
Efectul Streisand () [Corola-website/Science/334624_a_335953]
-
au primit o interdicție de a raporta despre întrebarea pusă în parlament, ceea ce constituia o încălcare a Declarației drepturilor din 1688. Bloggerul Richard Wilson a identificat în mod corect că întrebarea se referea la scandalul deversărilor ale Trafigura, după care ziarul "The Spectator" a sugerat același lucru. În scurt timp, Transfigra a început să urce în popularitate pe Twitter, „ajutată” de actorul și umoristul Stephen Fry, care a publicat povestea urmăritorilor săi. Utilizatorii Twitter au descoperit în scurt timp toate detaliile
Efectul Streisand () [Corola-website/Science/334624_a_335953]
-
Paris (începând cu anul 2002). După decembrie 1989 se implică civic și cultural în viața cetății: este consilier local (și șeful comisiei de învățământ și cultură) al orașului Alba Iulia (1992-2000), publică peste 300 de articole de presă, cele mai multe în ziarul "Unirea" (Alba Iulia), în rubricile „Tableta de Joi” (1990-1991) și caseta cu paradoxuri (1993-1995), ca și în "Ulpia Jurnal" la rubrica „Jurnal de scriitor” (2005-2006). Redactor la revista „Discobolul” din Alba Iulia încă de la apariția ei în 1990; profesor de
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
nevăstuică pot fi folosite în publicitate și în mesajele politice, unde poate fi avantajoasă inducerea în eroare a publicului țintă. Expresia provine din engleză: "weasel word", care poate proveni de la reputația nevăstuicilor ca mâncătoare de ouă. Un articol publicat în ziarul "Buffalo News" atribuie originea termenului lui William Shakespeare în piesele "Henic al V-lea" și "Cum vă place", în care personajele folosesc figuri de stil cu nevăstuici care „sug ouă”. Articolul mai menționează că exprimarea este improprie, deoarece nevăstuicile nu
Cuvânt nevăstuică () [Corola-website/Science/334645_a_335974]
-
cu "PEȘ 2016", spunând că "rivalul lui cel mai mare îi egalează dinamismul și îl depășește la capitolul fluiditate și reacție, iar EA Sports va avea de muncit la FIFA pentru a-și recâștiga titlul de regele sportului digital." "Metro" (ziar britanic) a comparat și el nefavorabil jocul cu "PEȘ 2016", spunând că este "cel mai prost joc FIFA de mai mult de un deceniu și jumătate încoace, și mult inferior lui PEȘ 2016", dar "nu este un joc prost per
FIFA 16 () [Corola-website/Science/334692_a_336021]
-
paisprezece nopți. În zori, când termina lucrul, făcea câteva însemnări vagi care să-i folosească în nopțile următoare. Programul de lucru era unul epuizant. Eliade se așeza la masa de lucru în fiecare zi pe la ora 14, scria articolul pentru ziarul "Vremea", apoi lucra la ediția Hasdeu (introducere, adnotări, bibliografie) până la orele 22-23, după care își golea biroul și scria 15-20 de pagini din nuvela „Șarpele” până la 3-4 dimineața. Fără a mai reciti textul scris, el punea manuscrisul într-un plic
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București. S-a implicat într-o serie de activități studențești, de reprezentare și organizare. A fost reprezentantul Ligii Studenților din USAMV București, președinte al Asociației Sportive Agronomia și director de redacție la ziarul “Impact Studențesc”. În anul 2003, a urmat cursul Young Farmers, oferit de Grindsted Agricultural College din Danemarca. După obținerea diplomei de licență în cadrul USAMV București s-a întors la Grindsted Agricultural College unde, în perioada 2004-2006, a obținut diploma Junior
Laurențiu Rebega () [Corola-website/Science/334738_a_336067]
-
acordat versiunii pentru Xbox 360 un rating de 55.93% și, respectiv, 53/100, versiunii pentru PlayStation 3 un rating de 55.40% și, respectiv, 55/100 iar versiunii pentru PC un rating de 51.33% și, respectiv, 55/100. Ziarul britanic "Metro" a spus că ""Warfighter" este unul dintre cele mai proaste jocuri pe care le-am jucat", acordându-i o notă de 4/10. Eurogamer, Destructoid și Videogamer.com i-au acordat o notă de 5/10. Ziarul canadian
Medal of Honor: Warfighter () [Corola-website/Science/334716_a_336045]
-
100. Ziarul britanic "Metro" a spus că ""Warfighter" este unul dintre cele mai proaste jocuri pe care le-am jucat", acordându-i o notă de 4/10. Eurogamer, Destructoid și Videogamer.com i-au acordat o notă de 5/10. Ziarul canadian Financial Post i-a acordat jocului o notă de 5.5/10, spunând că jocul "nu prea este de recomandat" GameThirst i-a acordat o notă de 6/10, spunând: Nu este nevoie să cumperi Warfighter, ajunge doar să
Medal of Honor: Warfighter () [Corola-website/Science/334716_a_336045]
-
revista Scientia, "Langevin et le rationalisme, le savant hors de la tour d'ivoire/ Langevin și raționalismul, savantul în afara turnului de fildeș". Ea reia și îmbunătățește niște texte pe care le scrisese deja cu privire la dânsul în anii treizeci, în particular în ziarul "La Technique moderne". În anii șaptezeci și optzeci, leagă prietenie cu istoricul Jean-Paul Roux, ale cărui cursuri urmează la Ecole du Louvre (Școala Luvrului), și se interesează în mod activ de mai multe subiecte conexe la istoria religiilor, artă și
Éliane Montel () [Corola-website/Science/334728_a_336057]
-
la un curs de compoziție clasică la Middlesex University, dar după două luni a abandonat cursul. Știind că formația Spice Girls a fost formată de un anunț publicat în revista The Stage, Marină a aplicat pentru diverse audiții enumerate în ziar. Ea a călătorit pentru cateva audiții pe care, din nefericire, le-a eșuat, incluzând oportunități precum coloana sonoră pentru The Lion King . În 2005 și-a creeat numele de scenă Marină and The Diamonds, The Diamonds referindu-se la fanii
Marina and the Diamonds () [Corola-website/Science/334735_a_336064]
-
israeliană, servind într-o unitate Nahal (Tineretul agricol combatant). După serviciul militar a trăit circa 35 ani la Tel Aviv. Găsindu-și vocația de povestitor și scriitor, Reuveni, care își ebraizase numele, a lucrat în acelaș timp ca redactor la ziarul „Haaretz”, iar mai târziu la ziarul „Yediot Aharonot”. În anul 2000 și-a înființat o editură, numită „Nimrod”, în care a publicat o parte din scrierile sale și traduceri din literatura și gândirea românească și universală. Pentru o foarte scurtă
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
Tineretul agricol combatant). După serviciul militar a trăit circa 35 ani la Tel Aviv. Găsindu-și vocația de povestitor și scriitor, Reuveni, care își ebraizase numele, a lucrat în acelaș timp ca redactor la ziarul „Haaretz”, iar mai târziu la ziarul „Yediot Aharonot”. În anul 2000 și-a înființat o editură, numită „Nimrod”, în care a publicat o parte din scrierile sale și traduceri din literatura și gândirea românească și universală. Pentru o foarte scurtă vreme a organizat în locuința sa
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
ocupă cu istoria și cultura materială și spirituală a Imperiului Antic Hitit. Hrozný nu a fost doar un om de știință strălucit, ci și un manager priceput. El a contribuit la înființarea Institutului Orientalist din Praga, a participant la crearea ziarului intitulat „Archiv orientální” și a organizat prima expediție cehă - sau mai bine zis cehoslovacă - în Orientul Apropiat. În perioada șederii sale în Viena, Hrozný - care la acel moment se considera mai degrabă filolog - a participant la excavările organizate de Universitatea
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
însă niciun entuziasm pentru școala respectivă sau pentru disciplinele predate acolo. După doi ani a fost exclus din școală. Johan era interesat de chestiuni cum ar fi filosofia chineză și Coranul. La sfârșitul anului 1894 a început să lucreze la ziarul "De Telegraaf", mai întâi într-o funcție administrativă, iar apoi ca jurnalist-ucenic. El a părăsit "De Telegraaf" pentru a studia greaca și latina. Ca voluntar a lucrat apoi la firma Joh. Enschedé din Haarlem și a ajutat la catalogarea bibliotecii
Johan van Manen () [Corola-website/Science/334769_a_336098]
-
păstrat subtitlul "Rehlat Abou Naddara Zar'a" adică „Călătoriile Omului cu ochelari albaștri din Egipt la Paris.” Revista lui Sanua era prima in limba arabă care ilustrată cu caricaturi și viniete, însoțite de texte în franceză și arabă, și primul ziar folosind varianta egipteană vorbită a limbii arabe, diferită de araba literară. Revista a cunoscut o relativ largă difuzare în Egipt, unde, având un format mic, era introdusă ilegal în interiorul gazetelor străine de un format mai mare. Fiecare ediție a apărut
Yaqub Sanu () [Corola-website/Science/334774_a_336103]
-
din Capitală în momentul construcției sale, Casa Scânteii, inaugurată în 1956, al cărei stil a fost inspirat de edificiile comuniste din Moscova, avea să găzduiască combinatul poligrafic omonim, care va produce mai mult de jumătate din tirajul de cărți și ziare al țării. Aceeași arhitectură stalinistă, dar cu unele accente neoclasice, se regăsește și la Palatul Parlamentului, a cărui construcție a început la sfârșitul perioadei comuniste, în 1983, și s-a finalizat în 1997, înregistrând recordul de cea mai mare clădire
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
drag”. Presa contemporană a publicat doar trei recenzii critice mai extinse ale romanului. Revista "Athenaeum" a publicat la 23 ianuarie 1873 o critică anonimă, scrisă probabil de redactorul-șef Zsolt Beöthy. Criticul literar Adolf Dux a redactat o recenzie în ziarul budapestan de limba germană "Ungarischer Lloyd", ce a fost publicată la 25 ianuarie 1872. Farkas Szőcs a publicat o recenzie critică a romanului în ediția din 6 februarie 1873 a revistei "Erdély" din Târgu Mureș. Criticii maghiari au considerat " Omul
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
de traducere a romanului în limba română datează din anul 1904; în acel an, primele patru capitole ale romanului au fost publicate anonim în foileton sub titlul "Pisica albă", în nouă numere (din perioada 29 aprilie - 9 mai 1904) ale ziarului "Epoca" din București. Traducerea a fost prezentată ca o poveste de sine stătătoare, fără a se referi la dezrădăcinarea personajelor în mijlocul naturii. Prima traducere integrală a fost realizată de Sever Noran și publicată sub titlul "Omul de aur" într-un
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
fiice. Pincas și-a publicat primul volum de versuri "14 poezii" în anul 1961. Cea mai renumită poezie a sa este „Ilmalé” ( Dacă n-ar fi) (2003). Poeziile sale au apărut in mai multe cicluri în suplimente literare ale unor ziare și periodice. Multe din versurile sale au fost publicate în revista literară „Siman Kriá” (în traducere - „Semn de exclamație”) după mulți ani în care creația poetului a fost necunoscută publicului. El a publicat opt volume de versuri, multe din ele
Israel Pincas () [Corola-website/Science/334794_a_336123]
-
peste 120 de articole științifice în reviste sau volume de specialitate: A publicat peste 40 cataloage de expoziții de artă, peste 300 de cronici de expoziții de artă și prezentări de artiști, peste 1000 de articole în diferite reviste și ziare, la radio și televiziune. A organizat și coordonat celebrul ciclu de conferințe „Prin marile muzee și orașe ale lumii” (1978 - 1990), conferințe despre mari artiști români și străini. A rostit cuvântul de deschidere la expozițiile deschise la Muzeul de Artă
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]