435,226 matches
-
forme decât, bunăoară, maghiara. Prezentul indicativ are următoarele valori: Prezentul conjunctiv poate exprima: Prezentul condițional-optativ exprimă: Prezentul prezumtiv: Prezentul infinitiv are valori temporale diferite după funcțiile sale sintactice: Imperfectul exprimă cel mai adesea o acțiune trecută durativă, simultană cu altă acțiune trecută. Această valoare poate fi: Altă valoare absolută, frecventă, este cea de a exprima acțiuni repetate în trecut (imperfect iterativ): "Se certau mereu". O valoare relativă este exprimarea unei acțiuni posterioare față de o acțiune trecută: "Avusese cele mai bune rezultate
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
exprimă: Prezentul prezumtiv: Prezentul infinitiv are valori temporale diferite după funcțiile sale sintactice: Imperfectul exprimă cel mai adesea o acțiune trecută durativă, simultană cu altă acțiune trecută. Această valoare poate fi: Altă valoare absolută, frecventă, este cea de a exprima acțiuni repetate în trecut (imperfect iterativ): "Se certau mereu". O valoare relativă este exprimarea unei acțiuni posterioare față de o acțiune trecută: "Avusese cele mai bune rezultate în anul care se încheia". O valoare excepțională a imperfectului este cea de condițional perfect
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
cel mai adesea o acțiune trecută durativă, simultană cu altă acțiune trecută. Această valoare poate fi: Altă valoare absolută, frecventă, este cea de a exprima acțiuni repetate în trecut (imperfect iterativ): "Se certau mereu". O valoare relativă este exprimarea unei acțiuni posterioare față de o acțiune trecută: "Avusese cele mai bune rezultate în anul care se încheia". O valoare excepțională a imperfectului este cea de condițional perfect: Dacă știam, veneam și eu" = "Dacă aș fi știut, aș fi venit și eu". Perfectul
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
acțiune trecută durativă, simultană cu altă acțiune trecută. Această valoare poate fi: Altă valoare absolută, frecventă, este cea de a exprima acțiuni repetate în trecut (imperfect iterativ): "Se certau mereu". O valoare relativă este exprimarea unei acțiuni posterioare față de o acțiune trecută: "Avusese cele mai bune rezultate în anul care se încheia". O valoare excepțională a imperfectului este cea de condițional perfect: Dacă știam, veneam și eu" = "Dacă aș fi știut, aș fi venit și eu". Perfectul compus se folosește de
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
se încheia". O valoare excepțională a imperfectului este cea de condițional perfect: Dacă știam, veneam și eu" = "Dacă aș fi știut, aș fi venit și eu". Perfectul compus se folosește de regulă cu valoare absolută, cea de a exprima o acțiune efectuată și încheiată în trecut, față de momentul vorbirii: "Am făcut o excursie". Uneori este folosit și cu valori relative: Perfectul simplu are aceeași valoare absolută ca perfectul compus, dar în limba română standard este rezervat limbii literare, fiind concurat și
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
în aceasta de perfectul compus. Este preferat acestuia în narațiuni, ca însoțitor al vorbirii indirecte: "- Unde ai fost? întrebă el. - M-am plimbat în parc, răspunse ea." Mai - mult - ca - perfectul are numai valoare relativă, cea de a exprima o acțiune terminată înaintea altei acțiuni încheiate în trecut. Acțiunea la care se raportează poate fi în aceeași frază ("Terminasem de scris când ai venit tu") sau în contextul mai larg, înaintea propoziției în care se folosește: Spre seară terminasem de scris
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
compus. Este preferat acestuia în narațiuni, ca însoțitor al vorbirii indirecte: "- Unde ai fost? întrebă el. - M-am plimbat în parc, răspunse ea." Mai - mult - ca - perfectul are numai valoare relativă, cea de a exprima o acțiune terminată înaintea altei acțiuni încheiate în trecut. Acțiunea la care se raportează poate fi în aceeași frază ("Terminasem de scris când ai venit tu") sau în contextul mai larg, înaintea propoziției în care se folosește: Spre seară terminasem de scris". Perfectul conjunctiv poate exprima
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
în narațiuni, ca însoțitor al vorbirii indirecte: "- Unde ai fost? întrebă el. - M-am plimbat în parc, răspunse ea." Mai - mult - ca - perfectul are numai valoare relativă, cea de a exprima o acțiune terminată înaintea altei acțiuni încheiate în trecut. Acțiunea la care se raportează poate fi în aceeași frază ("Terminasem de scris când ai venit tu") sau în contextul mai larg, înaintea propoziției în care se folosește: Spre seară terminasem de scris". Perfectul conjunctiv poate exprima: Perfectul condițional-optativ cu valoare
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
fi în aceeași frază ("Terminasem de scris când ai venit tu") sau în contextul mai larg, înaintea propoziției în care se folosește: Spre seară terminasem de scris". Perfectul conjunctiv poate exprima: Perfectul condițional-optativ cu valoare absolută exprimă în general o acțiune trecută față de momentul vorbirii ("Aș fi venit și eu"), iar cu valoare relativă - o acțiune trecută, fie anterioară alteia (" Am auzit că ar fi absolvit facultatea"), fie simultană: Dacă aș fi asistat la ceartă, n-aș fi ținut partea nimănui
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
larg, înaintea propoziției în care se folosește: Spre seară terminasem de scris". Perfectul conjunctiv poate exprima: Perfectul condițional-optativ cu valoare absolută exprimă în general o acțiune trecută față de momentul vorbirii ("Aș fi venit și eu"), iar cu valoare relativă - o acțiune trecută, fie anterioară alteia (" Am auzit că ar fi absolvit facultatea"), fie simultană: Dacă aș fi asistat la ceartă, n-aș fi ținut partea nimănui". Perfectul prezumtiv exprimă, ca timp absolut, o acțiune trecută față de momentul vorbirii (O fi știut
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
și eu"), iar cu valoare relativă - o acțiune trecută, fie anterioară alteia (" Am auzit că ar fi absolvit facultatea"), fie simultană: Dacă aș fi asistat la ceartă, n-aș fi ținut partea nimănui". Perfectul prezumtiv exprimă, ca timp absolut, o acțiune trecută față de momentul vorbirii (O fi știut el ceva"), iar ca timp relativ o acțiune trecută de obicei anterioară ("Nu-și amintea dacă o fi dormit sau nu") sau simultană ("L-a putut vedea când o fi trecut pe acolo
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
ar fi absolvit facultatea"), fie simultană: Dacă aș fi asistat la ceartă, n-aș fi ținut partea nimănui". Perfectul prezumtiv exprimă, ca timp absolut, o acțiune trecută față de momentul vorbirii (O fi știut el ceva"), iar ca timp relativ o acțiune trecută de obicei anterioară ("Nu-și amintea dacă o fi dormit sau nu") sau simultană ("L-a putut vedea când o fi trecut pe acolo"), uneori posterioară: "N-am putut veni, dar ți-am trimis bani, care îți vor fi
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
-și amintea dacă o fi dormit sau nu") sau simultană ("L-a putut vedea când o fi trecut pe acolo"), uneori posterioară: "N-am putut veni, dar ți-am trimis bani, care îți vor fi servit. Perfectul infinitiv exprimă o acțiune trecută, de regulă anterioară celei a verbului regent ("Faptul de a fi declarat adevărul l-a pus într-o lumină proastă"), sau posterioară, dacă are funcția de complement circumstanțial de timp: Înainte de a fi venit el, mă simțeam bine". Viitorul
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
a fi declarat adevărul l-a pus într-o lumină proastă"), sau posterioară, dacă are funcția de complement circumstanțial de timp: Înainte de a fi venit el, mă simțeam bine". Viitorul propriu-zis se folosește de obicei cu valoare absolută, exprimând o acțiune care urmează să se efectueze după momentul vorbirii: Am să sosesc / O să sosesc / Voi sosi la ora cinci". Poate fi folosit și ca timp relativ, pentru exprimarea anteriorității ("După ce vom asculta toate părerile, vom trage concluziile") sau a posteriorității ("Credeam
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
să sosesc / O să sosesc / Voi sosi la ora cinci". Poate fi folosit și ca timp relativ, pentru exprimarea anteriorității ("După ce vom asculta toate părerile, vom trage concluziile") sau a posteriorității ("Credeam că va veni, dar n-a fost așa") față de acțiunea predicatului propoziției principale. Se mai utilizează și cu valoarea modală a imperativului: Veți lua măsurile necesare". Viitorul anterior este exclusiv un timp relativ, exprimând o acțiune care urmează să se efectueze după momentul vorbirii, dar înaintea altei acțiuni viitoare, prezentă
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
concluziile") sau a posteriorității ("Credeam că va veni, dar n-a fost așa") față de acțiunea predicatului propoziției principale. Se mai utilizează și cu valoarea modală a imperativului: Veți lua măsurile necesare". Viitorul anterior este exclusiv un timp relativ, exprimând o acțiune care urmează să se efectueze după momentul vorbirii, dar înaintea altei acțiuni viitoare, prezentă în aceeași frază ("Nu vom putea ajunge la o concluzie definitivă până nu vom fi demonstrat...") sau în contextul mai larg: "Până atunci își va fi
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
așa") față de acțiunea predicatului propoziției principale. Se mai utilizează și cu valoarea modală a imperativului: Veți lua măsurile necesare". Viitorul anterior este exclusiv un timp relativ, exprimând o acțiune care urmează să se efectueze după momentul vorbirii, dar înaintea altei acțiuni viitoare, prezentă în aceeași frază ("Nu vom putea ajunge la o concluzie definitivă până nu vom fi demonstrat...") sau în contextul mai larg: "Până atunci își va fi făcut efectul". Gerunziul ia în general valorile temporale ale verbului al cărui
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
vom fi demonstrat...") sau în contextul mai larg: "Până atunci își va fi făcut efectul". Gerunziul ia în general valorile temporale ale verbului al cărui complement este ("Pofta vine / ne-a venit / are să ne vină mâncând), dar uneori exprimă și acțiuni anterioare celei ale verbului regent (Absolvind liceul, s-a înscris la facultate") sau un prezent etern ca fond al unei acțiuni trecute sau viitoare: "N-a putut / Nu va putea ajunge la timp, distanța fiind mare". Participiul are totdeauna valoare
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
ale verbului al cărui complement este ("Pofta vine / ne-a venit / are să ne vină mâncând), dar uneori exprimă și acțiuni anterioare celei ale verbului regent (Absolvind liceul, s-a înscris la facultate") sau un prezent etern ca fond al unei acțiuni trecute sau viitoare: "N-a putut / Nu va putea ajunge la timp, distanța fiind mare". Participiul are totdeauna valoare temporală de trecut: "viață trăită, "Data este fixată".
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
răzbune pentru faptele lui Vasile II, el le-a dat bizantinilor lovituri puternice în anii 1199-1201, justificându-și porecla Ucigași de romei. Cucerind, în martie 1201, Varna, Kaloian a poruncit ca prizonierii greci să fie îngropați de vii. Speriat de acțiunile acestuia, Alexios Angelos a încheiat cu el o pace grea pentru imperiu. Vestea morții sultanului Saladin a născut în Europa noi vise de recucerire, a deschis apetit de cruciadă unor noi nobili, aflați în căutarea norocului, și însuși succesorului lui
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
la un compromis cu musulmanii. Sfârșitul criciadei a III-a îl dezamăgise. Trebuiau căutate noi resurse pentru o expediție sfântă mai eficace, în plus, se impunea luate măsuri în stare să redeștepte sentimentul religios, căzut în amorțeală, și unitatea de acțiune a creștinilor. Plecarea feudalilor germani ca să caute aventura în țara sfântă îl nemulțumise. Inocențiu al III-lea a solicitat patriarhului din Ierusalim întocmirea unui memoriu exact asupra situației din Răsărit. Datele primite părând favorabile declanșării unei noi ofensive spre țara
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
ofere primul exemplu de dăruire și renunțare pentru o cauză comună. Inițiativa lui Foulque de Neuilly ca biserica să participle la cruciadă cu o contribuție bănească i se părea binevenită, ca mijloc de întărire a credinței, de imbold spre o acțiune unitară, condusă de biserică. De aceea, proclamația de cruciadă a fost însoțită de cererea adresată tuturor bisericilor de a ceda, pentru acoperirea cheltuielilor de război, a 14-a parte a veniturilor lor. Motivația dată de papă suna ca un rechizitoriu
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
familia. Această componență, aproape exclusiv nobiliară și orășenească, a dat cruciadei a patra un caracter pregnant politic, cel religios estompându-se de început, în ciuda eforturilor papei de a-l menține. Nobilii, întruniți la Compiegne, au adoptat un prim plan de acțiune. Mai întâi trebuia desemnat un conducător. Cum participanții la sfat erau toți francezi, alegerea s-a oprit asupra lui Thibaud de Champagne, cel mai mare senior dintre cei prezenți, om de vază, dispunând de resurse bănești, puse la dispoziție de
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
folosirii metodelor de contracepție, hărțuirea sexuală; orice conduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicarii prostituției; orice comportament sexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prin mîngîieri, sărutări, pozare a copilului și prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală; alte acțiuni cu efect similar;" Legile împotriva violului conjugal sunt de multe ori necunoscute de către populație, de exemplu un sondaj de opinie din Ungaria în 2006, a arătat că deși violul conjugal a fost incriminat în 1997, 62% din respondenți nu știau
Viol () [Corola-website/Science/316400_a_317729]
-
1867, printr-o scurtă ceremonie la Kyoto. Noul împărat și-a continuat educația clasică, care nu include chestiuni de politică. Între timp, shogunul Yoshinobu a luptat pentru a menține puterea.<br> El a cerut în mod repetat confirmarea împăratului pentru acțiunile sale, confirmare pe care a primit-o în cele din urmă, dar nu există nici un indiciu că tânărul împărat a fost el însuși implicat în decizii. "Shishi" și alți rebeli au continuat să modeleze viziunea lor pentru o nouă Japonie
Împăratul Meiji () [Corola-website/Science/316409_a_317738]