43,006 matches
-
Ștefan cel Mare, a cărui melodie se spune că s-a păstrat din timpul lui, din generație în generație. Se spune că în sunetul acestei melodii intra Ștefan triumfător în cetatea sa de la Suceava acum 500 de ani. Când îl cântam, simțeam trăind acele vremuri de mărire și de glorie românească, ne afundam în cinci sute de ani de istorie și trăiam câteva clipe acolo în contact cu vechii soldați și arcași ai lui Ștefan și însuși cu el. „Ca un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cântecul lui Mihai Viteazul, cântecul lui Avram Iancu „Să sune iarăși goarna”, cântecul Școlii Militare de Infanterie de la 1917, „Sculați, români”, compus de Iustin Iliescu și de Istrati pe care l-am proclamat Imnul Legiunii etc. Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de Iustin Iliescu și de Istrati pe care l-am proclamat Imnul Legiunii etc. Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și nici acela al cărui suflet este rupt de credință. De aceea, voi, legionarii de azi sau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sau de mâine, de câte ori veți avea nevoie de a vă orienta în spiritul legionar, să vă reîntoarceți la aceste patru linii de început care stau la baza vieții noastre. Iar cântecul vă va fi un îndreptar. De nu veți putea cânta, să știți că este o boală care vă roade în adâncul ființei voastre sufletești sau că vremea v-a turnat păcate peste sufletul curat; iar dacă nu le veți putea vindeca, să vă dați deoparte și să lăsați locul vostru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
este o boală care vă roade în adâncul ființei voastre sufletești sau că vremea v-a turnat păcate peste sufletul curat; iar dacă nu le veți putea vindeca, să vă dați deoparte și să lăsați locul vostru celor ce vor cânta... (Corneliu Zelea Codreanu „Pentru legionari”) Cântecul este treaptă ce înalță puterile omenești. Nu sugruma în tine acest fericit dar și tezaur. El te însoțește oriunde, în bucurii și dureri și biruie cele mai îngrozitoare chinuri. În cântecele tale, însă, adu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe toți morții sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii”, ne acuză pe noi, legionarii, de cultul morții. Dar moartea este o realitate și ea trăiește în fiecare om, de la primul om. Dacă am cântat moartea în cântecele noastre, ne-am axat pe linia creștină. Pentru noi nu există moarte. Ea este o trecere din vremelnic în veșnicie. Nu există moarte ci numai fiori, Moartea este atunci când te temi să mori! Viața noastră-ncepe abia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
n-ar mai fi curmată. O, Iisuse veșnic, tron însângerat, Nu cu moartea sfântă pe moarte ai călcat? N-ai lăsat tu lumii lege ce nu piere? După orice moarte naște înviere! Frate, om vremelnic, aruncat în moarte, Nu mai cânta morții cântece deșarte! Lasă tânguirea, nu mai suspina, Căci numai prin moarte iar te vei afla! (autorul, Inimi zăvorâte) Suntem pe linia Bisericii și am cântat moartea cea nemuritoare, moartea întru Hristos pentru Cruce și Neam. Călăii noștri, ucigându-ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
piere? După orice moarte naște înviere! Frate, om vremelnic, aruncat în moarte, Nu mai cânta morții cântece deșarte! Lasă tânguirea, nu mai suspina, Căci numai prin moarte iar te vei afla! (autorul, Inimi zăvorâte) Suntem pe linia Bisericii și am cântat moartea cea nemuritoare, moartea întru Hristos pentru Cruce și Neam. Călăii noștri, ucigându-ne, au crezut că odată cu moartea noastră va dispărea și duhul legionar, dar jertfa noastră înseamnă continuitate și după moartea pământească. Morții noștri, pe lângă fapte, mai lasă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
grădină Ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă Și-l punem pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din stâncă să se desprindă și să-i strivească trupul. Aici el a îndurat: „Nopți de cazne, nopți de smoală Cu fiori de bezne-adânci, Oameni vii în pielea goală Dăltuind în negre stânci.” Iar cei care sfărâmau bolovanii cu barosul, cântau: „În stânci izbim ciocanul greu În aer sar scântei mereu, Deasupra noastră n-avem cer Că așa-i viața de miner. Și când ieșim flămânzi și goi Ne doare că lumina sa Pământul ține-o lume rea.” De la minele de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc... Această solemnitate a început prin amestecul țărânii adusă de pe mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, cu țărâna din Moldova de la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
căzuți pe ruinele Sarmisegetuzei și până la cei de ieri, sfărâmați de obuzele de la Mărășești și Turtucaia. Când doi legionari s-au apropiat apoi și au început să amestece cu sfințenie această țărână în timp ce ceilalți, salutând tot timpul cu brațul întins, cântam din toate puterile inimii imnul Legiunii „Sculați români la luptă, bate ora/ Din urmă pentru neamul românesc etc.” Momentul a fost atât de înălțător și atât de mișcător, încât nimeni dintre noi n-a putut să-și stăpânească o lacrimă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
retrăirii, despre lumea de culori, miresme și forme prin care i-a fost dat să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a Moldovei”, a Iașilor îndeosebi sunt imagini și stări zugrăvite în așa fel încât culorile să cânte, lăsând să se întrezărească acele semnificații accesibile doar unui inițiat. Încrezător dintotdeauna în „virtutea cuvântului”, arhitectul de elită se arată a fi, în scrierile lui, și un prozator plin de seducții. SCRIERI: Introducere în studiul arhitecturii, București, 1926; Palladio, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
din lecturi și legende istorice - să descrie Într-o manieră simplă și clară un personaj istoric folosind surse istorice și literare date - să utilizeze tehnici simple de construcție și finisare pentru realizarea unui colaj din diferite materiale - să Învețe să cânte cel puțin o strofă din „Hora Unirii” - să Învețe pași simpli de dans specifici cântecului „Hora Unirii” - să realizeze desene reprezentative pentru tema dată - să se integreze În activitățile de grup - să-și asume responsabilități individuale și de grup A
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
SAU LECTURI CU CARACTER ISTORIC„Moș Ion Roată și Unirea” - Ion Creangă - „Cuza la sultan” - C. Rădulescu Codini - „Cuza-Vodă În țară” - legendă populară istorică românească O altă echipă a Învățat versuri din cântecul „Hora Unirii” iar la prezentarea proiectului au cântat două strofe din cântec și au realizat pași simpli din această horă. Echipa matematicienilor clasei au compus probleme cu una sau două Întrebări având tot un conținut istoric (Ex.: „Cuza avea 54 gărzi, iar sultanul de 8 ori mai multe
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
le mystère dans le monde. Voilà des vers emblématiques qui témoignent de la vision de Blaga sur le destin commun des poètes : Poeții, toți poeții sunt un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți. Prin evii ce se nasc și mor, cântând, ei mai slujesc un grâi pierdut de mult. [...] Își sunt asemenea prin ceea ce nu-și spun. (Poeții) (Blaga, 2010: 297) Leș poètes, tous leș poètes ne font qu'un peuple indivisible, ininterrompu. Leur parole est muette. À travers leș âges
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Ce qu'entend la licorne) d'un recueil posthume : Liniște Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. În piept mi s-a trezit un glas străin și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu. Se spune ca strămoși, câri au murit fără de vreme, cu sânge tânăr încă-n vine, cu pătimi mari în sânge, cu soare viu în pătimi, vin, vin să-și trăiască mai
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în pătimi, vin, vin să-și trăiască mai departe în noi vieața netrăită. Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de luna. O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă și tu odată peste veacuri pe coarde dulci de liniște, pe harfa de-ntuneric dorul sugrumat și franța bucurie de vieață ? Cine știe ? Cine știe ? (Blaga, 2010 : 28) Silence Profond, si profond le silence alentour qu'il me semble entendre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
năvălindu-mi În piept când te văd minunato [...]. (Lumină) (Blaga, 2010 : 20) La lumière que je sens envahir mă poitrine en te voyant ô mă merveille [...]. (La lumière) (Poncet, 1996 : 32) O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă [...] dorul sugrumat [...] ? (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) Qui sait ô mon âme, dans quel cœur [...] tu joueras [...] ton feu étranglé [...] ? (Silence) (Miclău, 1978 : 149) Ființă tu găsi-voi cândva cuvenitul sunet de-argint, de foc, si ritul unei rostiri egale în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du tiret, marque stylistique de Blaga, Sanda Stolojan s'avère être, en général, conservatrice. Pourtant, elle sent parfois le besoin d'expliciter la présence de ce graphème dans son texte-traduction, par exemple en insérant la conjonction " car " après le tiret : Eu cânt semne, semne de plecare sunt. (Semne) (Blaga, 2010 : 130) Moi je chante car dans l'air îl y a des signes, des signes de départ. (Signes) (Stolojan, 1992 : 53) Je chante îl y a des signes, des signes de départ
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
À titre d'exemple, nous pouvons comparer la traduction de Philippe Loubière à celle de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, fidèle au microcontexte typographique source : Omission totale du tiret Nu ți-aș scrie poate nici acum acest rând, dar cocoși au cântat de trei ori în noapte și a trebuit sa strig [...]. (Scrisoare) (Blaga, 2010 : 118) Peut-être même maintenant Ne t'écrirais-je ces lignes Mais des coqs ont chanté par trois fois dans la nuit J'ai dû alors crier [...] (Lettre) (Loubière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ces lignes, mais des coqs ont chanté pour la troisième fois et dans la nuit îl m'a fallu crier [...]. (Lettre) (Pop-Curșeu, 2003 : 75) Remplacement du tiret par une virgule Ca să nu le sperii trebuie să te apropii de ele cântând. Vino încet. (Pluguri) (Blaga, 2010 : 107) Pour ne pas leș effaroucher, Tu dois t'avancer vers eux en chantant. Viens, doucement. (Charrues) (Loubière, 2003 : 23) Pour ne pas leș effrayer îl faut t'approcher en chantant. Viens tout doucement. (Charrues
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans la traduction en français, mais aussi dans leș variantes en espagnol, anglais et allemand. Dans la colonne de gauche, nous citons le texte source écrit correctement, tout comme la traduction littérale de Philippe Loubière : Texte source original : [...] îngeri au cântat toată noaptea [...] că bunătatea e moarte. (Bunătate toamnă) (Blaga, 2010 : 114) Coquille dans le recueil publié par Ars Longa : [...] îngeri au cântat toată noaptea [...] că bunătatea e moartă. (Bunătate toamnă) Des anges ont chanté toute la nuit [...] Que la bonté
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le texte source écrit correctement, tout comme la traduction littérale de Philippe Loubière : Texte source original : [...] îngeri au cântat toată noaptea [...] că bunătatea e moarte. (Bunătate toamnă) (Blaga, 2010 : 114) Coquille dans le recueil publié par Ars Longa : [...] îngeri au cântat toată noaptea [...] că bunătatea e moartă. (Bunătate toamnă) Des anges ont chanté toute la nuit [...] Que la bonté est mort. (Loubière, 2003 : 37) Version en français : [...] leș anges ont chanté toute la nuit [...] que la bonté est morte. (Villard, 2009
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nimeni nu mai caută vindecare. Toamnă surâzi îngăduitor pe toate cărările. Toamnă toți oamenii încap laolaltă. Iar noi cei altădat-atât de răi azi suntem buni, parcă am trece fără viață prin aurore subpământești. Dați-vă mâinile pentru sfârșit : îngeri au cântat toată noaptea [...] că bunătatea e moarte. (Bunătate toamnă) (Blaga, 2010 : 114) Des arbres atteints de jaunisse Croisent sur notre chemin. La maladie est une merveille parfois. [...] Nul ne cherche plus la guérison. En automne on sourit de façon tolérante Tout
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]