43,561 matches
-
bărbaților. Era de preferat ca femeile să rămână în casă și să trăiască retrase. Când ieșeau din casă, aveau chipul acoperit cu o pieptănătură care cuprindea două văluri puse pe cap și astfel era imposibil ca să i se recunoască trăsăturile chipului. Femeia care ieșea din casă cu capul descoperit, adică fără văl, încălca bunele obiceiuri atât de grav, încât soțul avea dreptul, chiar datoria, de a o repudia fără să fie obligat să acorde suma pe care, în caz de divorț
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
faptului de a se expune, pune trupul pe un plan în care exterioritatea și interioritatea nu se pot separa, adică există o tensiune, comuniunea intimă între exterioritate și interioritate”. În această direcție, D. Tettamanzi propune patru pasaje pentru a „atinge” chipul persoanei bolnave, din perspectiva credinței: primul pasaj este de la trup la corporalitate. Trupul bolnavului, de fapt, nu poate fi conceput ca un complex de țesuturi, de organe și de funcțiuni, ci, pentru că este „uman”, trupul posedă și trăiește dimensiunile care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
respectă și sprijină cercetarea științifică atunci când ea urmează o orientare în mod autentic umanistă, și reînnoiește chemarea ei pentru ca cercetarea științifică și biomedică să evite orice tentație de manipulare a omului, deoarece orice ființă umană este o persoană creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. 2.2 Sfidările eutanasiei Ne întrebăm: cum ar trebui să fie înțeleasă eutanasia? De la început trebuie să spunem că nu există o eutanasie dublă - activă și pasivă, ci numai o eutanasie activă. Ea se referă la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de Dumnezeu, a cărui iubire și promisiune de viață nu are credit. Mi se pare că (adaugă autorul) acesta este motivul profund al dificultății de a crede, a da încredere mărturiei lui Isus ca celui care într-adevăr ne descoperă chipul Tatălui”. 2. Omul „situat” în timp și spațiu După ce am urmărit în prima parte câteva elemente ce vor să descrie semnificația vieții spirituale, în particular, necesitatea de a lega spiritualitatea de viața concretă, în formarea spirituală unită cu cea antropologică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
valoare unică și un destin unic, acela de a împărtăși fiecare moment cu el. Cât timp Isus Cristos va fi pentru noi „imaginea omului nou”, vom trăi ca persoane răscumpărate, care își edifică viața după gândurile și sentimentele lui Isus, chipul Tatălui. Isus Cristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat, va deveni cea mai apropiată și intimă persoană care va confirma în fiecare moment că suntem fii a căror demnitate nu poate fi niciodată alterată sau distrusă de nimeni, nici măcar de păcat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
luminează persoana cu care ne confruntăm, dincolo de datele biologico - fizice, anagrafice, psihologice și comportamentale, și confirmă că ea (persoana) este un „frate” pe care sunt chemat să-l primesc ca pe un dar. Sensibilitatea interioară a omului se manifestă prin chipul său, în care există o sărăcie esențială. Proba acestui fapt este că el caută să mascheze această sărăcie prin diferite atitudini. Întrebarea care rezultă din această ordine de idei este aceasta: ce îmi spune chipul celuilalt? Potrivit lui S. Palumbieri, interpretându
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a omului se manifestă prin chipul său, în care există o sărăcie esențială. Proba acestui fapt este că el caută să mascheze această sărăcie prin diferite atitudini. Întrebarea care rezultă din această ordine de idei este aceasta: ce îmi spune chipul celuilalt? Potrivit lui S. Palumbieri, interpretându-l pe E. Levinas, chipul îmi spune că libertatea celuilalt nu vine de la mine, prin urmare trebuie să-l respect și așa cum nu am dreptul să iau viața celuilalt, nu pot nici să minimalizez calitatea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o sărăcie esențială. Proba acestui fapt este că el caută să mascheze această sărăcie prin diferite atitudini. Întrebarea care rezultă din această ordine de idei este aceasta: ce îmi spune chipul celuilalt? Potrivit lui S. Palumbieri, interpretându-l pe E. Levinas, chipul îmi spune că libertatea celuilalt nu vine de la mine, prin urmare trebuie să-l respect și așa cum nu am dreptul să iau viața celuilalt, nu pot nici să minimalizez calitatea vieții lui. Chipul îmi spune că el este independent de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
S. Palumbieri, interpretându-l pe E. Levinas, chipul îmi spune că libertatea celuilalt nu vine de la mine, prin urmare trebuie să-l respect și așa cum nu am dreptul să iau viața celuilalt, nu pot nici să minimalizez calitatea vieții lui. Chipul îmi spune că el este independent de mine, este un om fără apărare care cere să fie apărat, un om incomplet care cere să fie completat, de aceea chipul celuilalt este o chemare, o expresie a unei nevoi. Este chip
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
iau viața celuilalt, nu pot nici să minimalizez calitatea vieții lui. Chipul îmi spune că el este independent de mine, este un om fără apărare care cere să fie apărat, un om incomplet care cere să fie completat, de aceea chipul celuilalt este o chemare, o expresie a unei nevoi. Este chip (în limba italiană, volto) pentru că este îndreptat (în limba italiană, ri-volto) spre infinit, locul unde Dumnezeu se descoperă și se ascunde, dar este prezent. În această direcție, când vorbim
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Chipul îmi spune că el este independent de mine, este un om fără apărare care cere să fie apărat, un om incomplet care cere să fie completat, de aceea chipul celuilalt este o chemare, o expresie a unei nevoi. Este chip (în limba italiană, volto) pentru că este îndreptat (în limba italiană, ri-volto) spre infinit, locul unde Dumnezeu se descoperă și se ascunde, dar este prezent. În această direcție, când vorbim de „chip” ca despre o manifestare a intimității persoanei, putem vorbi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este o chemare, o expresie a unei nevoi. Este chip (în limba italiană, volto) pentru că este îndreptat (în limba italiană, ri-volto) spre infinit, locul unde Dumnezeu se descoperă și se ascunde, dar este prezent. În această direcție, când vorbim de „chip” ca despre o manifestare a intimității persoanei, putem vorbi despre conceptul de responsabilitate. Știm că, din punct de vedere lingvistic, vine din latinescul respondeo, a răspunde, care înseamnă a răspunde cuiva atunci când suntem interogați. Tocmai prin gestul care exprimă o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
anastatică, Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Se pare că F. a contribuit efectiv la redactarea memoriilor și a altor lucrări ale lui Iosif Constantin Drăgan. În țară editează lucrarea postumă a lui Petru Comarnescu Chipurile și priveliștile Europei (1980) și se manifestă ca polemist virulent în paginile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”, o parte din articole fiind reunite în volumul Falsificatorii de imagini (1979). Deși începe să scrie de pe băncile liceului, F. ajunge să publice proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Spre Kilimandjaro, Cluj-Napoca, 1976; ed. (Safari: On the Way to Kilimandjaro), tr. Mary Lăzărescu, New York, 1984; Calypso, București, 1977; Falsificatorii de imagini, pref. Mario Ruffini, Milano, 1979; Subconștientul Veneției, București, 1984; Thalassa, I-II, Milano - New York, 1993-1994. Ediții: Petru Comarnescu, Chipurile și priveliștile Europei, I-II, Cluj-Napoca, 1980; Iosif Constantin Drăgan, Prin Europa, I-IV, București, 1990-1993. Traduceri: A. T. Serstevens, Cartea lui Marco Polo sau Descoperirea Lumii, București, 1972 (în colaborare cu Gheorghe Edmond Gussi); P. Gimferrer, Fortuny, București, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
a putut fi considerată la apariție o încercare de reabilitare și de înnoire a temei. Romanul urmărește, în stil de cronică obiectivă, apariția unei întregi categorii sociale. Cartea impune prin patosul extraordinar al vieții și, îndeosebi, prin relieful puternic al chipurilor umane. Căci, de la figurile de prim-plan până la aparițiile episodice, toate personajele trăiesc ca entități de sine stătătoare, pe deplin conturate. Protagonistul, Iancu Urmatecu, este un Dinu Păturică obsedat nu atât de averea stăpânului (în cazul de față baronul Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
noblețea umanității. Humorul aduce un suflu de libertate chiar și în cea mai profundă degradare a existenței, o rază de lumină chiar și în cea mai mare întunecime a vieții. Pe lîngă asta, humorul autentic s-a dezvoltat într-un chip deosebit de bogat tocmai în Germania. Din zilele în care, acum mai bine de o sută de ani, a fost recunoscut și determinat conceptual, în situația sa universală, mai întîi de către Jean Paul și Solger, el s-a mai schimbat într-
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
între aceste elemente.Orice stare sufleteascăeste o totalitate, înăuntrul căreia se afirmă o anumită continuitate, așa încît o separație precisă între diferitele elemente comportă totdeauna ceva mai mult sau mai puțin artificial. Și printre diversele stări psihice se afirmă, în chip reciproc, o continuitate. Deseori stările trec pe nesimțite unele într-altele și acolo unde tranzacția se produce pe neașteptate sau dintr-o lovitură, tocmai bruschețea aceasta face ca starea următoare să-și capete categoric particularitatea, prin contrast cu cea precedentă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este ca ele să nu dispară complet, ci să lase în urma lor niște dispoziții care pot colabora la apariție unor stări ulterioare. Orice recunoaștere și orice amintire, precum și orice gînd se sprijină pe ele. Această acumulare se impune, într-un chip deloc foarte restrîns, în domeniul vieții sentimentale. Din schimbul dintre bucurie și durere, speranță și teamă, entuziasm și deprimare, pot apărea noi dispoziții fundamentale durabile. Ruptura cu dispozițiile ereditare creează, printr-o serie de trăiri, ceea ce numim, într-o formă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
poate duce astfel la combaterea curajoasă și înverșunată a unei rezistențe; patriotismul poate dezlănțui dispoziții războinice; pasiunea intelectuală sau artistică poate da naștere la amărăciune, în fața lipsei de elan și a brutalității. Ilustrul criminalist Anselm von Feuerbach a subliniat în chip special această contradicție aparentă între mentalitate și efect, ca fiind necesară înțelegerii caracterelor criminale (vezi Psychologie, VI, E, 5). În cazul celor "născuți de două ori" (twice born), starea totală dominantă este obținută printr-o ruptură sau printr-o criză
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
va conferi un alt caracter, pe care altmiteri nu l-ar căpăta. Mînia, de exemplu, va avea alt caracter cînd e de origine egoistă decît atunci cînd se naște din jignirea unui sentiment altruist și pe urmă apare într-alt chip, cînd se dezlănțuie dimpreună cu tema ori îndată după aceasta, decît atunci cînd e declanșată odată cu bucuria sau imediat după ea cu acea teamă sau bucurie pe care o produce activitatea în serviciul valorii de bază. Alexander Shand, care a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
experiență cuprinzătoare și nu cunosc diversitatea existenței, doar la aceștia sentimentul și imboldul pot avea un caracter simplu. La cei cu experiență bogată și multilaterală, viața sufletească se compune din plăcere și durere, dulceață și amărală și anume în așa chip încît aceste elemente contradictorii se determină reciproc. Ignoranța este mama desfătării în paradisul animal și cel ce-și înmulțește cunoștințele își amplifică durerea. Sufletul eroic simte însă plăcere chiar și în durere, fiindcă aceasta este un semn că tindem spre
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
laolaltă, într-o puternică totalitate. El a devenit printr-asta o mină pentru psihologie, într-o măsură mai mare decît oricare alt poet. 10. Cuvîntul și noțiunea de "humor" Deosebirea dintre sentimentele individuale și totale iese la lumină într.un chip cu adevărat interesant, în istoria cuvîntului humor și se impune să întîrziem puțin asupra ei, ca să înțelegem semnificația specială a cuvîntului, aceea în care va fi folosit în cercetarea ce urmează 20. Semnificația cuvîntului este mai întîi fizică: umiditate, umezeală
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de unii ca maestru al întregii poezii humoristice, pentru că gluma sa este mereu seriozitate, iar aceasta apare mereu sub formă de glumă 24. În prezentarea cavalerului rătăcitor și a luptei sale cu morile de vînt, cu un Sancho Panza în chip de scutier și cor, Cervantes dovedește mereu înțelegere și compasiune pentru inima bună și voința cinstită, cu toate că aceste calități apar pe deplin în eroul său de abia după prăbușirea iluziilor. Elementele indicate aici din ceea ce vreau să numesc aici marele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și adesea foarte necesare față de tendința de a aplica scheme stabilite o dată pentru totdeauna, pe tărîmul vieții psihice reale. Poate că nu este superfluă nici observația că lucrarea de față este psihologică și nu estetică. Noțiunea de humor joacă, în chip foarte sigur, un rol în istoria estetici și din literatura poetică se pot oferi bune exemple pentru a o lămuri. Dar asemenea exemple vor fi utilizate, în prezenta lucrare, doar acolo unde există o probabiliotate că la baza reprezentării literare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a firului de praf, ca motiv al rîsului. La plecarea unui vapor, o doamnă se afla pe chei, cu un băiețel, ca să-și ia rămas bun de la cei care pleacă. Îl ține pe băiețel deasupra digului, ridicîndu-l și coborîndul în chip de salut pentru cei carepleacă și strigînd: "Gustav vă spune adio, adio!" Ea îl scapă în apă. Consternare și disperare generală. Un marinar sare însă după el, prinde băiețelul și, încă în apă fiind, îl înalță și strigă: "Gustav vă
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]