43,337 matches
-
religioase precum sărbătorirea zilei Profetului Muhammad, ceremoniile de doliu ale șiiților, misticismul sufit, marcarea mormintelorn sau construirea altarelor. Doctrina sa a fost întemeiată pe bazele celei a lui Ibn Taymiyya, eminent teolog musulman care deși aparținea prin studii școlii de gândire hanbalite, refuza să fie legat de oricare dintre cele patru școli de jurisprudență și lua hotărâri independente. Ibn Taymiyya a rămas cunoscut în istoria gândirii islamice pentru faimosul edict ("fatwa") de la Mardin privind statutul religios al orașului în timpul agresiunii mongole
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
celei a lui Ibn Taymiyya, eminent teolog musulman care deși aparținea prin studii școlii de gândire hanbalite, refuza să fie legat de oricare dintre cele patru școli de jurisprudență și lua hotărâri independente. Ibn Taymiyya a rămas cunoscut în istoria gândirii islamice pentru faimosul edict ("fatwa") de la Mardin privind statutul religios al orașului în timpul agresiunii mongole din timpul dinastiei islamice artuqide a secolului XIII. ʿAbd al-Wahhab continuă linia trasată de Ibn Taymiyya și crede în sensul literal al Coranului. Instrucțiunile sale
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
mănăstirii din Strovolos, unde a lucrat cu sârguință, câștigându-și aprecierea superiorilor din Nicosia, care i-au recomandat arhiepiscopului Hrysanthos angajarea lui ca "iconom" al arhiepiscopiei. Și în această funcție, Ciprian a dat dovadă de un zel deosebit, demonstrând o gândire politică remarcabilă. Mai ales în 1804, când turcii s-au dedat la măceluri împotriva grecilor, punând în pericol și viața arhiepiscopului, nu numai că a reușit potolirea acestora, dar a contribuit și la întărirea puterii arhiepiscopului. Aceste evenimente au fost
Ciprian al Ciprului () [Corola-website/Science/334953_a_336282]
-
în occidentul latin, care a fost martora culmii recuperării filosofiei antice, alături de recepționarea comentatorilor arabi și progresele semnificative în domeniul filosofiei religiei, logicii și metafizicii. Deși de multe ori când se face referire la filosofia medievală, se vorbește doar de gândirea Occidentului acelui timp, Evul Mediu a dat și filosofia bizantină, apărută și dezvoltată în răsărit, în Bizanț. Epoca medievală a fost tratată cu dispreț de umaniștii Renașterii, care au văzut în ea o perioadă 'de mijloc' barbară, între epoca clasică
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
Sf. Benedict din 525, care cerea călugărilor să citească zilnic Biblia și a îndemnat ca la începutul Postului Paștelui, fiecare călugăr să primească câte o carte. În perioadele mai târzii, monahii au fost folosiți pentru formarea administratorilor și a clerului. Gândirea creștină timpurie, în special perioada patristică, tinde să fie intuitivă și mistică și se bazează mai puțin pe rațiune și pe argumentul logic. Ea, de asemenea, pune mai mult accent pe unele doctrine platonice cu nuanță mistică, și mai puțin
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
timpurie, în special perioada patristică, tinde să fie intuitivă și mistică și se bazează mai puțin pe rațiune și pe argumentul logic. Ea, de asemenea, pune mai mult accent pe unele doctrine platonice cu nuanță mistică, și mai puțin pe gândirea sistematică a lui Aristotel. În această perioadă, o mare parte din lucrarea lui Aristotel a rămas necunoscută în Occident. Cărturarii s-au bazat pe traducerile lui Boethius a Categoriilor lui Aristotel, a lucrării logice "Despre interpretare", precum și a "Introducerii" lui
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
sau comentarii la textele clasice ale lui Donatus, Priscian, Boethius și Martianus Capella. Perioada carolingiană a fost urmată de o mică perioadă întunecată care a fost urmată de o renaștere a studiului în secolul 11, ce a datorat mult redescoperirii gândirii grecești prin traducerile arabe și contribuțiile musulmane precum "Despre suflet" de Avicenna. Perioada dintre începutul secolului 11 și mijlocul secolului 14 este cunoscută ca 'medievală mijlocie' sau perioada 'scolastică'. În general, există un acord că aceasta a început cu Sfântul
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
Auriol și William Ockham. În contrast, ordinul dominican, fondat de Sf. Dominic în 1215, a pus mai mult accent pe folosirea rațiunii și a folosit pe larg noile surse aristotelice venite din est și din Spania maură. Marii reprezentanți ai gândirii dominicane din acea perioadă au fost Albertus Magnus și (în special) Toma de Aquino, care a făcut o sinteză abilă între raționalismul grec și doctrina creștină, ce a ajuns să definească, în cele din urmă, filosofia catolică. Aquino a pus
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
din urmă, filosofia catolică. Aquino a pus mai mult accent pe rațiune și argumentare și a fost unul dintre primii care au folosit noua traducere a lucrării epistemologice și metafizice a lui Aristotel. Aceasta a fost o detașare semnificativă de gândirea neoplatonică și augustiniană care a dominat în mare măsură scolastica timpurie. Aquino a arătat cum este posibil să preiei mult din filosofia lui Aristotel fără să cazi în „erorile” comentatorului Averroes. La începutul secolului 20, istoricul și filosoful Martin Grabmann
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
cazi în „erorile” comentatorului Averroes. La începutul secolului 20, istoricul și filosoful Martin Grabmann a fost primul cărturar care scris lucrări despre elementele dezvoltării neîntrerupte a scolasticii și a văzut în Toma de Awuino un răspuns și o dezvoltare a gândirii, mai curând decât un tot organic și unic. Deși lucrările în germană ale lui Grabmann sunt numeroase, doar Toma de Aquino (1928) este disponibil în engleză. Oricum, gândirea lui Grabmann a fost utilă pentru toată înțelegerea modernă a scolasticii și
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
a văzut în Toma de Awuino un răspuns și o dezvoltare a gândirii, mai curând decât un tot organic și unic. Deși lucrările în germană ale lui Grabmann sunt numeroase, doar Toma de Aquino (1928) este disponibil în engleză. Oricum, gândirea lui Grabmann a fost utilă pentru toată înțelegerea modernă a scolasticii și a rolului esențial a lui Aquino. Toate ramurile principale ale filosofiei de azi au fost parte a filosofiei medievale. De asemenea, filosofia medievală era răspândită pe cele mai multe teritorii
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
Curentele de gândire asociate filosofiei arabo-islamice au la bază problematica raporturilor dintre dogma revelată și demersul rațional rezultat în urma asimilării în cultura arabă a tradiției științifice și filosofice de origine greacă. Un amplu proces de traduceri susținut în perioada califatului abbasid (750-1258) a
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
bază problematica raporturilor dintre dogma revelată și demersul rațional rezultat în urma asimilării în cultura arabă a tradiției științifice și filosofice de origine greacă. Un amplu proces de traduceri susținut în perioada califatului abbasid (750-1258) a contribuit la răspândirea neoplatonismului și gândirii aristotelice, ulterior adaptate conform modelului de înțelegere oferit de religia musulmană. Astfel, organizarea sistemului filosofic pornește de la încercarea de a exprima un adevăr demonstrabil cu privire la conținutul revelației coranice, încercare asimilată deseori gândirii teologice. În timp ce "falsafa" a fost stimulată de raționalismul
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
abbasid (750-1258) a contribuit la răspândirea neoplatonismului și gândirii aristotelice, ulterior adaptate conform modelului de înțelegere oferit de religia musulmană. Astfel, organizarea sistemului filosofic pornește de la încercarea de a exprima un adevăr demonstrabil cu privire la conținutul revelației coranice, încercare asimilată deseori gândirii teologice. În timp ce "falsafa" a fost stimulată de raționalismul grecesc - pornind de la logica aristotelică și metafizică - s-au dezvoltat deopotrivă direcții de gândire divergente. Principiul rațional invocat de filosofi precum Al-Kindi (n.801-m.873), Al-Farabi (n.870-m.950) si
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
sistemului filosofic pornește de la încercarea de a exprima un adevăr demonstrabil cu privire la conținutul revelației coranice, încercare asimilată deseori gândirii teologice. În timp ce "falsafa" a fost stimulată de raționalismul grecesc - pornind de la logica aristotelică și metafizică - s-au dezvoltat deopotrivă direcții de gândire divergente. Principiul rațional invocat de filosofi precum Al-Kindi (n.801-m.873), Al-Farabi (n.870-m.950) si Ibn Sina (n.980-m1037), s-a confruntat cu nevoia cultivării experiențelor spirituale, astfel că sufismul, spre deosebire de "falsafa", făcând apel cu precădere la
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
Dumnezeu. Iar dacă filosofia era o preocupare a elitei în timp ce pentru oamenii de rand era suficient sensul literal, profeția apare ca necesară pentru ambele categorii. Ulterior, dialectica ("kalăm") și-a asumat rolul de a asigura o punte de legatură între gândirea filosofică și cea religioasă: începând cu perioada lui Fakhr Ad-Din Ar-Razi (n.1149-m.1209), lucrările de "kalăm" erau încadrate unor structuri logice care aveau ca scop susținera și explicarea revelațiilor Coranului, abordând o serie de probleme înțelese exclusiv în
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
ridica prin eforturi proprii până la nivelul Primei Inteligențe pare să contravină, din perspectiva lui Al-Ġazălī (n.1058-m.1111), conținutului Revelației care acordă, în acest sens, un rol primordial profeției. În lucrarea sa, "Tahăfut al-falăsifa" (Combaterea filosofilor) critică modul de gândire al filosofilor, atribuindu-le o serie de erori: ei credeau în eternitatea materiei însuflețite prin emanațiile luminii divine, însă necreate de acestea. De asemenea, cunoașterea lui Dumnezeu era limitată la universalii, idee incompatibilă cu omnisciența divină. Tot filosofii considerau sufletul
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
se spune: „Sculați-vă! Atunci, sculați-vă. Dumnezeu îi va ridica pe trepte pe cei care cred și au primit știința. Dumnezeu este știutor a ceea ce făptuiți." (58:11) Dacă "falsafa" și sufismul ("tașawwuf") se caracterizează prin abordări diferite în cadrul gândirii filosofice, teosofia pare să reunească o serie de elemente aparținând celor două categorii. Acest curent a fost inițiat de Sohrawardi (n.1155-m.199) și asimilat cu precădere de către gânditorii persani, manifestându-și influența în cultura persană până în prezent. Adepții
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
harpista Roxana Buracu) a fost executată în premieră de către solistele Miriam Fried (vioară) și Françoise Netter (harpa). Sergiu Natra este considerat ca având o orientare europeană, cu un stil de scriere caracterizat de un flux melodic,o limbă atonala, o gândire polifonica și o dezvoltare gradata a motivului.El folosește uneori folclorul evreiesc ca sursă de inspirație. În afara activității de compozitor, Natra și-a închinat o parte din activitate celei didactice.Între anii 1975-1985 el a predat ca profesor oaspete la
Sergiu Natra () [Corola-website/Science/335416_a_336745]
-
din acești ani atestă existența mai multor tangențe, ce se referă la utilizarea netradițională a coloranților, la obținerea unor efecte de clar-obscur, factură și volum. Lucrările apărute între 1985-1995 relevă o nouă etapă în creația artistului, o altă modalitate a gândirii maestrului.) Mai târziu, în 1989 este titularizat Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. În 1990 participă la elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova și este autorul și promotorul „Stelei cu 8 raze”. Între 1991-1994 este membru al Comitetului de
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
continuat să se organizeze în mod oficial, prin înființarea în anul 2014 a Asociației Turciștilor-Turaniștilor. Moștenirea pe care o avem (Sahiplendiği miras) Pe data de 11 Decembrie 1975, după moartea lui Husein Nihal Atsîz, care a fost unul dintre pionierii gândirii Turciste, din formă organizată schimbându-se încet, încet într-o formă individuală, împreună cu Lovitura de pe 12 Iulie în Naționalismul Turc au ieșit în față Idealiștii care apără sinteza Turc-Islamică. Chiar dacă în provincii diferite Turciști independenți și neștiind unii de ceilalți
Genç Atsızlar () [Corola-website/Science/335478_a_336807]
-
sa, " Moduri de gandire". O serie de alte modele sunt, de asemenea, de multe ori folosite atunci când se caută stiluri cognitive,unele dintre aceste modele sunt descrise în cărțile pe care Sternberg le-a reeditat, cum ar fi, "Perspective asupra gândirii", "Învățare" și "Stiluri cognitive ". Profilul stilului de învățare NASSP ( LSP ) este un instrument de a doua generație pentru diagnosticul stilurilor cognitive ale studenților, răspunsurile de percepție, si preferințele de studiu și de instruire. LSP este un instrument de diagnosticare conceput
Stiluri de învățare () [Corola-website/Science/335476_a_336805]
-
ḫașă’is fī ‘ilm ’ușūl al-‘arabiyya" despre principiile gramaticii după ce cercetase limba vorbită de beduinii din Mosul. Aceasta este cea mai vastă dintre operele sale, oferindu-ne într-un număr de 162 de capitole un summum al cunoașterii și gândirii lingvistice a autorului. Lui Ibn Jinnī i se datorează și o serie de comentarii la unele scrieri ale maestrului sau al-Fărisī. În plus, este autorul unei lucrări "Al-munșif" ce constituie un comentariu în mai multe volume la "Tașrīf", tratatul despre
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
reconstruite din scrierile studenților săi. Cei mai cunoscuți studenți ai săi sunt al-Shaybani (d. 749-750) și Abu Yusuf (d. 798), care au prezervat doctrinele și opiniile lui Abu Hanifa în operele lor. Din aceste lucrări se poate desprinde ideea că gândirea lui Abu Hanifa se baza într-o măsură considerabilă pe opiniile sale personale (ra`y) concluziile sale au fost derivate prin rațiuni de ordin legal (qiyas). În teologia sa, Abu Hanifa și-a arătat grija pentru menținerea unității și armoniei
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
1924 și de asemenea în Constituția din 1980. Acest concept fundamental pentru societățile moderne este în cazul Turciei chiar mai vechi decât revoluția kemalistă, avându-și originile în reformele (tanzimat) Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea . Acest curent de gândire, care a marcat societatea modernă, constituie, în întreaga Europa, unul dintre factorii de formare a statelor moderne. În Dicționarul explicativ al limbii române găsim următoarea definiție a laicității : „Mișcare anticlericala, de sorginte iluminista, susținând independența de gândire și acțiune față de
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]