51,037 matches
-
tehnologia nucleară civilă. Barack Obama și-a luat angajamentul să prezinte, din nou, Senatului SUA spre ratificare, acordul deja negociat, care interzice la nivel mondial testarea armelor nucleare (Comprehensive Test-Ban Treaty). În plus, liderul de la Casa Albă și-a manifestat intenția de a se implica activ în favoarea unui nou acord, care să pună capăt la nivel internațional producției de materiale nucleare destinate dotării armelor (Fissile Material Cut-off Treaty). Intențiile de ratificare rapidă a Acordului de interzicere a testării armelor nucleare și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Comprehensive Test-Ban Treaty). În plus, liderul de la Casa Albă și-a manifestat intenția de a se implica activ în favoarea unui nou acord, care să pună capăt la nivel internațional producției de materiale nucleare destinate dotării armelor (Fissile Material Cut-off Treaty). Intențiile de ratificare rapidă a Acordului de interzicere a testării armelor nucleare și de negociere contractuală a încetării producției de materiale fisionabile destinate armelor sunt menite să îngreuneze accesul unor state precum Iranul la arme atomice. Semnificativ este faptul că, aproximativ
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
problema amplasării scutului american antirachetă în Europa (Serghei Lavrov), dat fiind că era pentru prima dată când se elabora un nou Tratat START, în absența Tratatului privind sistemul de apărare antirachetă, în contextul în care partea americană și-a anunțat intenția de a amplasa elemente ale scutului antirachetă în Europa. În opinia oficialităților de la Moscova, legătura dintre sistemul de apărare antirachetă și armele strategice ofensive a fost, deja, stabilită prin Declarația de la Londra, semnată de președinții Federației Ruse și Statelor Unite 296
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa, cu scopul protejării forțelor desfășurate în Europa și în teatrele de operații, atât americane, cât și ale Aliaților, precum și teritoriul SUA și al aliaților săi. Președintele Barack Obama a făcut publică intenția de a se trece la o nouă abordare care va furniza o capabilitate rapidă, construită pe sisteme testate, care va oferi o mai bună apărare împotriva amenințării reprezentate de un atac cu rachete decât sistemul de apărare europeană din 2007
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
nu mai era generată de posibilitatea unui dezastru declanșat printr-o apăsare de buton, ci de șantajul intercontinental, al unor regimuri imprevizibile cum erau cele ale lui Saddam Hussein sau Kin Jong II. În pofida împotrivirilor președintelui Bill Clinton și a intenției sale de a reduce cheltuielile alocate Apărării (Casa Albă a amenințat cu utilizarea dreptului de veto), Senatul american a adoptat, în iulie 1996, un buget pentru Apărare destinat anului 1997, în valoare de 265,5 miliarde dolari, unul din cele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
descurajarea nucleară din perioada Războiului Rece nu mai sunt suficiente și, o dată cu apariția unor noi amenințări la adresa păcii, se impune o nouă concepție 354. Echipe de diplomați americani au declanșat o inițiativă amplă pe plan internațional pentru prezentarea și dezbaterea intențiilor președintelui G. Bush, referitoare la sistemul de apărare antirachetă în Japonia, China, Coreea de Sud, la cartierul general al NATO, Marea Britanie, Franța, Olanda, Germania, Danemarca, Rusia, Ucraina. Aceștia au expus rapoarte detaliate despre capacitatea de fabricare și de lansare a rachetelor pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Având propriile structuri, statele europene vor avea acces la mijloacele și resursele NATO, pe care le-ar putea copia cu costuri enorme 361. De asemenea, șeful Agenției de Apărare Antirachetă (Missile Defence Agency MDA), general-locotenent Henry Obering, a făcut publică intenția SUA de a amplasa în Europa cel puțin 10 rachete aparținând sistemului de apărare antirachetă, până în 2009, Agenția americană de Apărare Antirachetă demarând o evaluare tehnică a posibilelor locații în care ar putea fi amplasată baza de interceptare a rachetelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
cu privire la testarea sistemului S-400, și la realizarea, în paralel, a unei variante pentru export a acestuia, numită Triumf. Comparativ cu sistemul deja existent la acea dată, S-300, distanța de la care puteau fi lovite țintele se dubla 366. Anunțarea intenției SUA de realizare a sistemului național de apărare antirachetă va face ca anul 1999 să fie unul al etalărilor de forțe și de o parte, și de cealaltă, în luna iunie 1999, și SUA și Federația Rusă anunțând, cea dintâi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
staționat în Marea Bering. Marina militară a comunicat că rachetele, echipate cu focoase nucleare, au fost lovite, conform programului, deasupra Peninsulei Kamceatka, amiralul Vladimir Kuroedov susținând explicit că testul respectiv era menit să-i faciliteze Rusiei un răspuns adecvat la intențiile SUA de realizare a unui sistem de apărare antirachetă 369. Într-o nouă încercare de a determina autoritățile de la Moscova să accepte revizuirea Tratatului privind limitarea rachetelor balistice, Statele Unite au propus Rusiei un program de cooperare tehnologică în materie de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
al ministerului chinez de Externe, Sun Yusi, caracterizând National Antimissile Defence System drept contraproductiv atât față de controlul internațional asupra armamentului, cât și față de dezarmarea pe plan mondial 373. Președinții Jiang Zemin și Boris Elțîn s-au întâlnit pentru a examina intențiile de revizuire a Tratatului privind apărarea antirachetă, precum și tentativele de creare a unor sisteme defensive de rachete în Taiwan, în textul comunicatului de presă, ulterior convorbirilor bilaterale, aceștia exprimându-și regretul că SUA nu au ratificat Tratatul privind interzicerea totală
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
legalității în afacerile internaționale 374. Ulterior, în 2000, în cadrul unei reuniuni a grupului de la Shanghai consacrată securității regionale și luptei împotriva terorismului internațional din capitala tadjikă Dușanbe, președinții rus, Vladimir Putin, și chinez, Jiang Zemin, și-au reafirmat opoziția față de intenția Statelor Unite de a realiza sistemul de apărare antirachetă, considerat ca fiind în măsură să determine un dezechilibru al balanței globale a puterii. China își exprima îngrijorarea cu atât mai mult cu cât tehnologia folosită pentru un asemenea proiect putea fi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
în general, și față de SUA, în special, demonstrând deschiderea pentru cooperare. În paralel cu manifestarea disponibilității pentru interacțiune, Rusia nu renunța, însă, la a-și prezenta măsurile asimetrice, comandantul șef al Trupelor de rachete cu destinație strategică, Vladimir Iakovlev, anunțând intenția de a creștere cantitatea de încărcături de luptă de pe rachetele balistice intercontinentale. De asemenea, susținea că, în cazul renunțării la Tratatul privind apărarea antirachetă din 1972, Europa se va transforma din nou în prizoniera opoziției dintre superputerile nucleare, caz în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
pe securitatea teritoriului american, iar noua Administrație Bush era decisă să instaleze scutul antirachetă indiferent de obiecțiile sau rezervele aliaților sau competitorilor/ partenerilor strategici, Rusia și China 379. Dintre țările europene, Franța și-a manifestat în mod oficial îngrijorarea față de intențiile SUA de a exporta sisteme antirachetă în Japonia și în Taiwan, ministrul francez de Externe, Hubert Vedrine, considerând (într-o scrisoare adresată omologului său de la Washington, Madeleine Albright), ca și oficialii ruși și chinezi, că această hotărâre poate duce la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
consecință, nu subminează capacitatea de apărare a Moscovei, oficiali ruși au susținut că un asemenea sistem de radare și de interceptare antirachetă nu le-ar fi necesare membrilor NATO, care beneficiază, oricum, de protecția Articolului V privind securitatea colectivă, iar intențiile de instalare a unui scut antirachetă în Europa, sunt, în fapt, așa cum au fost catalogate de Vladimir Putin, o mișcare ce poate marca începutul unei ere nucleare. Perceput în mediile rusești, prin exhaustivitatea conținutului și claritatea aprecierilor ca un testament
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
unei reacții în lanț: Atât premierul Vladimir Putin, cât și președintele Medvedev au anunțat o creștere suplimentară a cheltuielilor de Apărare în Rusia, bugetul Apărării urmând să fie mărit cu 27% în 2009, iar agenția de presă Reuters făcea publică intenția Rusiei de a-și moderniza sistemul de descurajare nucleară până în 2020, cu referiri la crearea unui sistem de apărare spațial, precum și la construirea de noi submarine nucleare. De asemenea, se făceau noi oferte de cooperare în domeniul atomic și nu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
sistemelor aliaților apropiați, precum Azerbaidjanul, care, însă, se pare, nu era luată în seamă 393. La rândul său, reprezentantul Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin, oferea propriile sale explicații privind poziția Moscovei, într-un interviu în care era adusă în discuție intenția de amplasare a rachetelor în Kaliningrad, inclusiv cu punctarea faptului că anunțul respectiv a fost făcut de către Dimitri Medvedev în ziua în care, în SUA, se anunța victoria în alegeri a noului președinte. Rogozin considera atitudinea Rusiei mult mai onestă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
de guverne din țările NATO au decis ca NAC să primească sarcina de a revizui arhitecturile MD descrise în MD FS potrivit amenințărilor actuale și de a elabora opțiuni pentru implementarea acestor arhitecturi 411. În luna februarie 2007, SUA anunța intenția de a amplasa componente ale sistemului antirachetă american în Europa. Era vorba de amplasarea a 10 interceptoare de rachete în Polonia și o stație radar în Cehia, componente ale unei strategii în valoare de 3,5 miliarde de dolari menită
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
ulterior, propunând conducerii ruse o serie de variante referitoare la cum trebuie începută această cooperare 435. Sunt, însă, voci care susțin că scutul antirachetă va deveni o sursă și mai mare de tensiuni între SUA și Rusia, dacă, în pofida acestor intenții, Statele Unite și Rusia nu cad de acord cu privire la reducerea arsenalului nuclear strategic și dacă nu va exista un sistem de reglementare și control atât pentru arsenalele nucleare ale celor două state, dar și pentru toate celelalte țări care dețin un
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
nu este exclus ca, în spatele deciziei să fie un interes pur pragmatic: acordul de a amplasa rachetele va aduce, evident, mijloace financiare suplimentare în visteria românească 468. Un alt argument ar fi, potrivit vicepreședintelui Academiei pentru Probleme Geopolitice, Vladimir Anohin, intenția României de a-și spori acțiunile politice în regiune, întrucât, spre deosebire de multe state europene, situația ei este mai mult decât neînsemnată. În plus, Bucureștiul va avea posibilitatea să-și echilibreze ambițiile politice cu Ucraina. Aceeași idee este susținută și de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
fi privite drept ținte principale ale atacurilor rachetelor rusești 475. În același registru s-a exprimat și amiralul în rezervă Viktor Kravcenko, fostul comandant al Flotei Mării Negre și șef al Statului Major General al Flotei Militare a Rusiei, susținând că intențiile SUA de a amplasa în România, până în anul 2015, elementele sistemului de apărare antirachetă au obligat partea rusă să se gândească la intensificarea puterii sale militare, iar reprezentanții conducerii Rusiei trebuie să reanalizeze obiectivele Flotei Mării Negre și să-și consolideze
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
URSS, pentru limitarea și chiar desființarea anumitor tipuri de arme, precum și vizând neproliferarea, evitarea răspândirii armelor nucleare, a perfecționării celor existente. Pentru opinia publică, rolul strategic uitat al armelor nucleare era readus în atenție, odată ce Alianța Nord-Atlantică își făcea cunoscută intenția de cooptare a unor noi membri, context în care aderarea la NATO a unor țări din fostul Pact de la Varșovia a fost calificată de ministrul rus al Energiei, Viktor Mihailov, ca unul dintre cele mai grave impedimente ale apropierii ruso-americane
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
da naștere unei catastrofe nucleare mondiale. În aceeași perioadă, un ofițer din Marele Stat Major al forțelor armate ale Federației Ruse, făcea afirmația potrivit căreia, intrarea în Alianța Nord Atlantică a statelor est-europene, cum ar fi Cehia și Polonia, și intenția Alianței de a amplasa pe teritoriile acestora arme nucleare tactice din arsenalele NATO, vor avea urmări extrem de negative din punct de vedere al securității lor486. Astfel că, neoficial, în medii de presă, dar și în luări de poziție publice ale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
propune între statele care dețin și cele care nu dețin arme nucleare 489. Impedimentelor de ordin legislativ li se adaugă și dificultatea diferențierii între programele nucleare civile și cele militare, posibilitate care se situează într-un plan ideatic, la nivelul intențiilor, și face ca dezarmarea să devină problematică, în pofida eforturilor de a se găsi modalități (mecanisme de piață, bănci internaționale de combustibil) pentru ca statele care posedă reactoare civile nucleare să poată primi combustibil fără a fi necesar să îl fabrice. În
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
International Herald Tribune, 18 iunie 1996. 177 Liberation, 12 aprilie 1996. 178 Le Monde, 11 aprilie 1996. 179 Itar-Tass, 08 septembrie 2006. 180 Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumanien, 28 iunie 1996. Reorientarea politică a potențialilor participanți la centură, inclusiv România, intenția de a se alătura NATO, a determinat Belarusul să modifice propunerea în noua formă se viza o construcție sui generis a unui spațiu liber de arme nucleare, diferit de zona liberă de arme nucleare propunere neagreată de statele care au
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
tratatului. START a intrat în vigoare, în februarie 2011, odată cu schimbul de instrumente de ratificare dintre șefii diplomației din cele două țări, Hillary Clinton și Serghei Lavrov, la Munchen în cadrul celei de-a 47-a Conferință de securitate. Documentul reflectă intenția părților ca, în decurs de șapte ani, să reducă cu aproape o treime arsenalele lor nucleare, părțile stabilind individual componența și structura armelor lor strategice. Tratatul are un termen de valabilitate de 10 ani, putând fi prelungit cu încă cinci
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]