43,803 matches
-
Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul viitor, fiind considerată, alături de alte câteva opere, drept începutul maturizării literaturii realist-socialiste, atât la nivelul tipizării, cât și în direcția expresivității limbajului. De altfel, problema tipicului va fi îndelung dezbătută, mai ales după ce această condiție esențială a succesului artei realiste a fost abordată la congresul din septembrie al P.C (b) al U.R.S.S. - devenit cu acest prilej P.C.U.S. O primă punere
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și pedagogică. Metoda polemică cere însă o îngroșare a liniilor, caricatura în fine, în înțelesul nobil al cuvântului «șarje». Iată o vorbă neplăcută criticilor de modă veche, însă pe nedrept. «Caricatura» e posibilă și în bine și în rău (...). În limbajul critic, trebuie să distingem între caracter și tip ca două fețe ale aceleiași realități din alt unghi de vedere. Spunem despre un erou că este un caracter, atunci când descoperim că are o stabilitate structurală, implicând temperamentalul și socialul. De pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
expurgat. O vorbă grea spusă la vremea cuvenită poate defini excelent o situație. Vreau să atrag atenția asupra unui principiu. Clasa muncitoare e înclinată înspre vorbirea sobră, dintr-un instinct sigur că imensitatea țelurilor ei nu poate fi exprimată în limbajul familiar (...). De aceea niciodată vorbirea lui Maftei nu mi s-a părut mai realistă și mai frumoasă decât atunci când face imagini severe, renunțând la formalități (...): «Ai încercat vreodată să înoți pe râu în sus? Eu încercasem când eram copil la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
căldura albă» a soarelui de vară, nici dacă satul «troznește de ger» (...). Lipsește numai o anumită rotunjire a desenului, o umbră de lirism cald care există în primele povestiri și care rămâne nefolosită pe paleta autorului. Doar exactitatea admirabilă a limbajului eroilor suplinește această lipsă. Și într-adevăr, dacă urmașii noștri vor dori să știe cum vorbeau țăranii din câmpia Dunării prin 1950, n-au decât să deschidă Desfășurarea lui M. Preda, care are aproape valoare de document. Un aspect al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ciocniri «fizice» ale eroilor (...). Marin Preda a creat o nuvelă «artistică», tocmai pentru că înfățișând legăturile și realitățile între fenomene nu a înlăturat elementele întâmplătoare ci, dimpotrivă, le-a folosit pentru exprimarea cu cât mai multă forță a necesităților istorice (...) Aparent, limbajul lui Marin Preda este lipsit de caracteristici individuale. Dar nu există scriitor autentic în limba operei căruia să nu întâlnim trăsături specifice (...). Una din particularitățile individuale ale limbii și stilului lui Marin Preda îl constituie felul în care utilizează procedeul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acest interes (...). Romancierul își ia, de la început, o sarcină grea. Prezintă mari dificultăți să încerci să înfățișezi într-o operă, motivat și nu doar aproximativ pe un creator de artă. E mai greu încă, pentru că artele nu vorbesc în același limbaj, să găsești echivalentale muzicii, picturii sau arhitecturii, în limbajul literaturii. Cum izbutește George Călinescu să-l facă pe cititor să accepte fără rezerve valoarea excepțională a arhitectului Ioanide? Recurgând la calea aleasă de marii realiști, la calea proprie literaturii, descriind
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
grea. Prezintă mari dificultăți să încerci să înfățișezi într-o operă, motivat și nu doar aproximativ pe un creator de artă. E mai greu încă, pentru că artele nu vorbesc în același limbaj, să găsești echivalentale muzicii, picturii sau arhitecturii, în limbajul literaturii. Cum izbutește George Călinescu să-l facă pe cititor să accepte fără rezerve valoarea excepțională a arhitectului Ioanide? Recurgând la calea aleasă de marii realiști, la calea proprie literaturii, descriind trăsăturile specifice de caracter, psihologia și comportamentul unui creator
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
contingent: „Dacă cititorul urmărește multe din poeziile care se publică în ultima vreme în ziare și reviste, nu poate să nu rămână cu numeroase nedumeriri, cu întrebări ce așteaptă răspuns. El citește unele versuri corecte, care respectă semnele exterioare ale limbajului poetic; aprobă constatările juste care se formulează; remarcă intenția nobilă a poetului de a vorbi despre munca și aspirațiile contemporanilor săi. Totuși, cititorul se întreabă adesea cu amărăciune și regret: dar unde este glasul poetului? De ce vorbește în șoaptă, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și cochetarea poetei cu formalismul, este chemată în împrejurarea de față să aștearnă un văl de naturalețe și spontaneitate peste goalele abstracțiuni ale «cântecelor»”. *** Petre DRAGOȘ 62, într-o scrisoare trimisă la Contemporanul: „Tovarăși, mă surprind anumite concepții, tonul și limbajul ce se strecoară în vremea din urmă în unele din articolele noastre de critică sau discuție literară. (...) De asemenea, Scânteia a analizat recent manifestările nesănătoase, dăunătoare din paginile revistei Almanahul literar din Cluj. Eu aș vrea să mă ocup de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care m-a nemulțumit și m-a indignat. Scânteia a arătat că în acest articol precumpănesc teorii și păreri dăunătoare, teze idealiste care trebuie combătute. Aș vrea să exemplific mai larg această apreciere referindu-mă mai ales la tonul și limbajul lui Dan Costa, care trădează pozițiile sale cosmopolite, retrograde. Pe un ton ironic și pretențios, cu un dispreț de-a dreptul boieresc, autorul cronicii face praf o seamă de creații lirice ale unora din cei mai iubiți poeți ai noștri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre valoroase) sau «foarte adesea eroul liric e doar sensul viu al unei creații lirice, forța sa de izbire, comunicativitatea sa, exprimând amploarea și tăria unor convingeri și afecte» etc. etc. Articolul alunecă în vechiul stil al criticii burgheze, îmbinând limbajul insolent cu formulări confuze. Cronica lui Dan Costa este un articol de jignitoare persiflare, nejust în cea mai mare parte a sa, scris de pe poziții de fapt cosmopolite. El urmărește nu smulgerea unor buruieni ce dau să năpădească noul ci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu folosește nici unuia dintre poeții militanți, nici unuia dintre făuritorii noii noastre literaturi. El este conceput de pe poziții cu totul străine principiilor noastre. Cred, de asemenea, că Uniunea Scriitorilor, care răspunde direct de Almanahul literar din Cluj, trebuie să pună capăt limbajului vehement și necivilizat care încearcă să-și facă loc în unele din articolele noastre de critică sau discuție literară”. Petru DUMITRIU 63: „Au apărut de curând, printre alte lucrări interesante ale scriitorilor noștri, două poeme asupra cărora ne vom opri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu toate avantajele retrospectivei, putem observa cu ușurință faptul că pînă la începutul secolului al XVIII-lea, în Europa apăruseră ideile și practicile politice ce urmau să devină elemente importante pentru convingerile și instituțiile democratice de mai tîrziu. Cu un limbaj mai modern și mai abstract decît cel pe care l-ar fi folosit oamenii acelor vremuri, permiteți-mi să rezum aceste elemente. Favorizată de condițiile locale din cîteva regiuni ale Europei mai ales Scandinavia, Flandra, Olanda, Elveția și Marea Britanie logica
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
asemenea avertismentul nostru standard: nici o democrație reală nu a corespuns vreodată criteriilor democratice descrise în Partea a-II-a și prezentate în figura 4. În cele din urmă, ar trebui să fim conștienți în acest capitol ca și în altele că, în limbajul comun, folosim cuvîntul democrație pentru a ne referi atît la un scop sau un ideal, cît și la un fapt real care este doar o realizare parțială a scopului. De aceea, pentru moment, voi conta pe cititor să facă distincțiile
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cînd apar aceste conflicte de natură economică, creșterea generează resurse suficiente pentru a se ajunge la un acord reciproc satisfăcător, de pe urma căruia fiecare parte să aibă de cîștigat. (În absența dezvoltării economice, conflictele conduc la un rezultat de "sumă-zero" în limbajul teoriei jocurilor: cîștigul meu este pierderea ta, cîștigul tău este pierderea mea. Așa încît cooperarea este inutilă). Dezvoltarea economică oferă persoanelor, asociațiilor sau guvernelor un surplus de resurse din care să suporte cheltuielile de învățămînt și astfel să sprijine dezvoltarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
la față. Bine, Luke! Dacă vrei o descreierată fără pic de profunzime... — Habar n-ai despre ce dracu’ vorbești, așa că taci naibii din gură. Glasul lui Luke a devenit subit o rafală de mitralieră. Mama dă să protesteze auzindu-i limbajul, Însă el e atît de livid la față că Închide gura la loc, stresată. — Becky e o ființă cu principii, așa cum tu n-ai fost niciodată, continuă, privind-o pe Venetia cu dispreț. E curajoasă. Se gîndește Întîi la ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
condițiile date, viața era mai ușoară și linia carierei mai dreaptă, dacă știai să faci concesii oportune. Penetrantă, hotărîtă să se descurce, să valorifice în beneficiu propriu orice context, ea și-a schimbat, după Revoluție, discursul, înțelegînd că principiile și limbajul sunt altele. Într-un sens, adaptabilitatea, obstinația, forța ei sunt admirabile. Demne de o cauză mai bună decît aceea a promoției de sine. Dacă o citesc bine, Mona Muscă va avea dexteritatea și energia de a se relansa. Nu pot
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
împărtășesc entuziasmul tău pentru cele două cărți amintite. Cred că d-l Liiceanu rezolvase mai bine chestiunea limitei în cartea de debut și că, în Ușa interzisă, și-a imaginat că este scriitor, nu filosof, dar nu este. E un limbaj prea gongoric pentru o carte ce se pretinde un fel de jurnal, iar dacă de la interbelicii propriu-ziși mai înghit gongorismele, la autorii de azi mă irită la lectură. Deși, recunosc, sunt în carte și unele pagini tușante. Da, cred că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Am făcut propagandă deșănțată, deși nu foarte luci-dă!, pentru că urma turul doi pentru prezidențiale... Nu mai țin minte cine era adversarul de la PDSR, totuși îmi amintesc că, după disputa de vreo trei ore, mi-am cerut scuze pentru excesele de limbaj și temperament. Deh, mă trezisem... Dorin Popa: Amintirea ta cu Ion Rațiu este din data de 24 ianuarie 1992 și atunci era însoțit de d-l Corneliu Coposu. Scena s-a petrecut pe treptele hotelului Unirea din Iași, după ce am
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
răspunsurile tale și chiar să-mi pregătesc mental câteva puncte de deschidere, de fugă, de continuare măcar. Cel mai adesea, nu reușesc, dar acum eram foarte departe de aceste comparații pe care tocmai mi le-ai servit, ca să folosesc nițel limbajul de tenis al lui CTP. Stimulat de tine, aduc și eu un exemplu de învins în epocă, dar reabilitat de istoricii de mai târziu, pe care îl cunoști bine și e asemănător cu al lui Rosetti, pe care Eminescu nu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
du roman moderne, Liviu Leonte, 198 pag. • Basics of Translation Studies, Cay Dollerup, 260 pag. • Didactica lecturii o abordare funcțională, Octavia Costea, 182 pag. • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea, 408 pag. • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget, 192 pag. • Limbajul publicistic, Stelian Dumistrăcel, 280 pag. • Mediatizarea discursului electoral, Viorica Roșca, 253 pag. • Modernizarea sistemului electoral, Radu Sorin, 290 pag. • Pariziana romanescă. Mit și modernitate, Elena Prus, 260 pag. • Periferia textului, Lane Philippe, 198 pag. • Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Ioan Iacob, 260 pag. • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh. Stanciu, 304 pag. • Sintaxa limbii române actuale. Unități, raporturi și funcții, Rodica Nagy, 408 pag. • The Cultural Turn in Translation Studies, Rodica Dimitriu, 248 pag. • Timp și limbaj, Iulian Popescu, 232 pag. Colecția UNIVERSITARIA • Asistența socială în tranziție, Alain Villbrod, Ion Ionescu (coord.), 380 pag. • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian, 232 pag. • Comunicarea, Denis McQuail, 272 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
amintite anterior. Fișă de observație Numele si prenumele subiectului observat: B.G.N. Vârsta: 13 ani, Locul observării: Școala generală nr. X, județul S. - cabinetul de consiliere școlară, Durata observației: aproximativ două ore. Deprinderi de comunicare * verbală - eleva este comunicativă, folosește un limbaj elevat, este sigură pe ceea ce spune si manifestă putere de convingere. Vorbește repede, fără pauze între cuvinte si trece de la un subiect la altul. A evitat să vorbească despre conflictul cu profesoara de biologie si despre tatăl său pe care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
suma lăsată la plecare de R.M. Informații privind activitatea școlară a clientei: Relația clientei cu profesorii. Este tensionată, majoritatea profesorilor susținând că eleva constituie o influență negativă asupra colegilor de clasă. R.C. este impulsivă, vorbește neîntrebată în timpul orelor, folosind un limbaj vulgar la adresa profesorilor. Eleva este foarte agitată, nu reușește să se concentreze si prezintă deficit de atenție. Profesorii consideră că pentru R.C. școala reprezintă un loc de distracție, de întâlnire cu prietenii si o modalitate de etalare a ultimelor articole
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
mai sus. Fișă de observație Numele si prenumele subiectului observat: R.C. Vârsta: 14 ani, Locul observării: Școala generală nr. X, județul S. - cabinetul de consiliere școlară, Durata observației: aproximativ două ore. Deprinderi de comunicare * verbală - eleva este comunicativă, folosește un limbaj vulgar, este incoerentă, face greșeli de exprimare. Vorbește folosind un ton ridicat chiar si atunci când discută cu o persoană necunoscută. * non-verbală - pe parcursul discuției, R.C. a fost neliniștită, s-a mișcat în permanență, lovind colțul mesei cu un creion. La începutul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]