44,803 matches
-
Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>schimbare a lumii</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">. Brecht vede în spectatorii proletari, în muncitorii din suburbii, motorul acestei schimbări:</spân></spân></spân></p> „Dacă nu altceva, simpla dorința de a dezvolta o artă potrivită vremurilor noastre trebuie să conducă teatrul epocii științifice direct în suburbii, unde să se poată deschide și pune la dispoziția celor care trăiesc
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
lui Brecht, în care subiectul este mecanismul sau sistemul de funcționare al unei micro-societăți, si nu un personaj sau altul. Brecht descrie observațiile muncitoarelor și muncitorilor, întotdeauna despre subiect, despre mecanismele de funcționare a lumii, si nu strict estetice, drept motor principal al artei sale ulterioare.</spân></spân></spân></p> „Extraordinarele experimente ale lui Pișcător și experimentele mele, care au implicat de multe ori dinamitarea formelor convenționale, și-au găsit susținerea în elementele cele mai progresiste ale clasei muncitoare. Muncitorii judecau
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
înnăbușită violent odată cu instalarea regimului nazist. O situatie radical diferită a avut loc în Uniunea Sovietică. Angajată după revoluția de la 1917 într-un amplu proces de schimbare socială accelerată, noua conducere politică supra-valoriza, la nivel discursiv, muncitorul, „proletarul”, văzut că motor revoluționar și drept clasa privilegiată, a cărei avangardă și reprezentant era partidul comunist. În acest context, s-a dezvoltat Proletcultismul</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, programul care
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
a universului”. ul devine, așadar, o mișcare interdisciplinara care intervine în toate sferele creației artistice. Pictură celor cinci artiști italieni futuriști este adaptată timpului în care trăiesc, constituindu-se în avangardă artistică, corespunzând avangardei tehnologice. Dacă unui observator neinițiat mecanismele, motoarele sau bicicletele i se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, forța, geometria mașinilor, viteza devin teme fundamentale. Creația futuriștilor datorează mult divizionismului ("„Pointilismului”") și cubismului, si a influențat, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al XX-lea
Futurism () [Corola-website/Science/297581_a_298910]
-
a câștigat America's Cup în 2003 și care a reușit să-și apere titlul în 2007. Tenisul a devenit un sport din ce în ce mai populari, jucători elvețieni ca Martina Hingis și Roger Federer câștigând multiple turnee de Grand Slam. Cursele cu motor au fost interzise în Elveția după Dezastrul de la Le Mans din 1955, excepție făcând cursele în pantă. Această interdicție a fost ridicată abia în iunie 2007. În perioada de interdicție, unii elvețieni au devenit totuși piloți profesioniști recunoscuți, cum ar
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
a fost servit apoi chiar lui Scott Tenorman. Cartman este de obicei cel ce provoacă probleme, nu numai între el și prietenii lui, dar și dezastre. În episodul "Two Days Before The Day After Tommorow", el, folosind o barcă cu motor furată, lovește din plin un baraj de castori, astfel provocând inundarea unui întreg oraș. Cartman poartă de obicei o haină roșie, pantaloni maro, mânuși galbene și o căciulă de culoare turcoaz cu un ciucure de culoare galbenă. El are părul
Eric Cartman () [Corola-website/Science/297657_a_298986]
-
Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la arborele cotit. Camera de ardere
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacția chimică de ardere. Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
aproximativ 2000. Majoritatea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea integrală a elementelor sale componente. Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifică în: La turbinele cu gaze, denumirea de "motor" se folosește doar pentru cele folosite în aviație, când se discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat. Motoarele
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
Pentru o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea integrală a elementelor sale componente. Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifică în: La turbinele cu gaze, denumirea de "motor" se folosește doar pentru cele folosite în aviație, când se discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat. Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
motoare se clasifică în: La turbinele cu gaze, denumirea de "motor" se folosește doar pentru cele folosite în aviație, când se discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat. Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită problemelor tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat. Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită problemelor tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme. Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie de parametri: "Ciclul motor" este succesiunea proceselor
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
se execută ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat. Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită problemelor tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme. Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie de parametri: "Ciclul motor" este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
redusă datorită problemelor tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme. Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie de parametri: "Ciclul motor" este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor. Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme. Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie de parametri: "Ciclul motor" este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor. Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp al motorului" este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
printr-o serie de parametri: "Ciclul motor" este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor. Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp al motorului" este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului. La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motorului corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor. Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp al motorului" este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului. La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motorului corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°. În cursul fiecărui timp agentul motor trece
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp al motorului" este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului. La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motorului corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°. În cursul fiecărui timp agentul motor trece prin diferite transformări de stare caracteristice (volum, presiune, temperatură). Uzual se construiesc "motoare (care funcționează
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp al motorului" este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului. La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motorului corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°. În cursul fiecărui timp agentul motor trece prin diferite transformări de stare caracteristice (volum, presiune, temperatură). Uzual se construiesc "motoare (care funcționează după un ciclu) în patru timpi" (formula 13) și
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
pistonului. La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motorului corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°. În cursul fiecărui timp agentul motor trece prin diferite transformări de stare caracteristice (volum, presiune, temperatură). Uzual se construiesc "motoare (care funcționează după un ciclu) în patru timpi" (formula 13) și "motoare în doi timpi" (formula 14). Se cunosc și motoare în șase timpi. La motoarele în patru timpi, deoarece procesele termice corespund aproximativ cu cursele pistonului, timpii poartă numele de "admisiune
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
de 180°. În cursul fiecărui timp agentul motor trece prin diferite transformări de stare caracteristice (volum, presiune, temperatură). Uzual se construiesc "motoare (care funcționează după un ciclu) în patru timpi" (formula 13) și "motoare în doi timpi" (formula 14). Se cunosc și motoare în șase timpi. La motoarele în patru timpi, deoarece procesele termice corespund aproximativ cu cursele pistonului, timpii poartă numele de "admisiune" (1), "comprimare" (2), "ardere și destindere" (3), respectiv "evacuare" (4). Cu numărul de timpi, legătura dintre numărul de cicluri
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
timp agentul motor trece prin diferite transformări de stare caracteristice (volum, presiune, temperatură). Uzual se construiesc "motoare (care funcționează după un ciclu) în patru timpi" (formula 13) și "motoare în doi timpi" (formula 14). Se cunosc și motoare în șase timpi. La motoarele în patru timpi, deoarece procesele termice corespund aproximativ cu cursele pistonului, timpii poartă numele de "admisiune" (1), "comprimare" (2), "ardere și destindere" (3), respectiv "evacuare" (4). Cu numărul de timpi, legătura dintre numărul de cicluri și turație este: "Lucrul mecanic
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
pistonului, timpii poartă numele de "admisiune" (1), "comprimare" (2), "ardere și destindere" (3), respectiv "evacuare" (4). Cu numărul de timpi, legătura dintre numărul de cicluri și turație este: "Lucrul mecanic indicat" formula 16 (sau "lucrul mecanic ciclic") efectuat în cilindrul unui motor de gazele de ardere în timpul unui ciclu și preluat de piston se poate determina prin analiza "diagramei indicate", ridicate cu aparatul numit "indicator". Lucrul mecanic indicat se poate exprima ca produs dintre "presiunea medie indicată" formula 17 și cilindreea unitară: cu
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]