47,342 matches
-
în volumul cuprins între pereții PR și PL apare treptat amestecul de gaze. Lucrul mecanic efectuat pentru o deplasare infinitesimală "dx" spre dreapta este:formulă 13 unde "F" este forța necesară pentru a echilibra peretele LE iar "F" pentru a echilibra peretele PR. Pentru LE: "F = p*A", unde "p" este presiunea gazului L; pentru PR:formulă 14 unde am folosit legea lui Dalton pentr presiunea amestecului: "p=p+p". Deducem că lucrul mecanic este "nul": deci variația de energie la amestecul gazelor
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
deci entropia totală (egală inițial cu suma entropiilor "S" și "S") rămâne constantă. Concludem că, pentru amestec (indice "A"): formulă 15 În acest punct se poate vedea că apare o discontinuitate în comportarea amestecului când gazele L și R devin identice: pereții PL,PR sunt transparenți atunci atât pentru L cât și pentru R. Pentru a comprima încet gazele de la volumul 2V la volumul V, trebuie sa executam atunci un lucru mecanic "nenul": temperatura amestecului va crește dacă sistemul e izolat. Este
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
că eficiența membranelor poate fi independența de gradul de asemănare al gazelor. Cu această am justificat toți pașii folosiți pentru deducția "paradoxului lui Gibbs" : pentru n moli (n=1 în introducere) de gaze ideale "diferite", L și R, după îndepărtarea peretelui despărțitor (pentru un gaz perfect entropia este dată de formulă (S) de mai sus și temperatura nu se schimbă în timpul unei expansiuni libere)formulă 16 independent de natură gazelor și oricât ar fi de asemănătoare, dar "distincte". În fața acestui rezultat, se
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
S(Ț,V,n) = S(Ț,V,n+n)", cu S din formulă (S) de mai sus. Dacă, fără cunoștință lui, în Fig.1 se găsesc n moli de gaz L în stânga și n din R în dreapta, și el îndepărtează peretele despărțitor, va zice că, în virtutea omogenității, S(inițial) = S(final). Observatorul C însă poate cel putin imagina un mod de a separa gazele reversibil (de exemplu cu o membrana semipermeabila). Entropia pe care o folosește el pentru amestec este "S
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
separa gazele reversibil (de exemplu cu o membrana semipermeabila). Entropia pe care o folosește el pentru amestec este "S(Ț,V,n,n)= S(Ț,V,n) + S(Ț,V,n)" (o variabilă mai mult decat "S)". Pentru el îndepărtarea peretelui din Fig.1 produce creșterea entropiei "S" cu "(n+n)Rln2". În concluzie avem de a face cu "două" expresii pentru entropie, cu număr diferit de variabile, dintre care una (S) este compatibilă cu un număr mai mare de procese
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
se află trecut cu cifre chirilice anul construcției bisericii, 1731. Ușa bisericii este făcută dintr-o singură bucată. În interior, așa-numita “biserică a bărbaților” (locul unde stăteau bărbații, adică naosul) e separată de “biserica femeilor” (adică pronaosul) printr-un perete din care s-au scos bucăți de bârne, pentru a facilita accesul femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
acest caz, o tindă îngustă și întunecoasă, tăvănită pe sub tălpile turnului, și un naos boltit, luminat de o fereastră măruntă, la care s-a mai adăugat una probabil ulterior. Tinda și naosul erau, conform tradiției secolului 18, despărțite de un perete cu o ușă în el. Spre altar erau, după cum ne informează Leontin Ghergariu, numai două uși, un aspect arhaic îndelung păstrat în bisericile de lemn ale Sălajului. Altarul reținea vechea fereastră spre răsărit, la care i se mai adăugaseră două
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
se afundase în pământ cu mai mai mult de jumătate de metru din cauza putrezirii temeliei de bârne, construcția a fost ridicată în sistemul „cumpănă”, fiind înlocuite bârnele putrezite de la talpa de stejar, așezată pe temelia de piatră. Au fost placați pereții exteriori ai bisericii cu scânduri de brad, iar acoperișul de șindrilă putredă a fost înlocuit cu unul din tablă. De asemenea, au fost spălate icoanele catapetesmei de depunerile groase de praf și fum, iar ramele pictate de ieromonahul Lavrentie. Lucrările
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
sătească, iar, prin Legea din 1893, biserică parohială. Edificiul a suferit reparații și în anul 1883. În anul 1903 s-a făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu-se o parte a acoperișului de tablă. Tot atunci s-au zugrăvit pereții interiori și s-au vopsit stranele. În anul 1940 a fost construită o biserică de piatră cu hramul "Sf.
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a credincioșilor parohiei, schimbându-se pardoseala de brad de la pereții exteriori cu alta, tot de brad și înlocuindu-se o parte a acoperișului de tablă. Tot atunci s-au zugrăvit pereții interiori și s-au vopsit stranele. În anul 1940 a fost construită o biserică de piatră cu hramul "Sf. Ilie". Redeschisă în anul 1945, după război, este reînchisă din nou în septembrie 1959, odată cu promulgarea Decretului Consiliului de Stat nr.
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
același tip de decorație se formează, chiar deasupra intrării, o cruce cu brațul orizontal mult alungit. Părțile laterale mai sunt decorate cu câte o rozetă aflată pe un fundal de "stele" atât în registrul superior cât și în cel inferior. Peretele ce desparte pronaosul de naos este unul continuu, pe acesta regăsindu-se singurele urme din decorul pictat al bisericii. Cu greu, se pot distinge fragmente din imaginea Sfinților Împărați Constantin și Elena precum și anul 1738 pictat în partea stângă a
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
acoperit de o boltă semicilindrică (înălțimea maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos în absida altarului se face prin două spații, unul mai mare (înălțimea de 1,45 m și lațimea de 0,80 m) - destinat ușilor
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
maximă a naosului este de aproximativ 3,65 m), spre deosebire de pronaos care este tăvănit (înălțimea pronaosului este de 1,90 m). În naos se remarcă existența unei grinzi tirant (la 1,45 m de la peretele dintre naos și pronaos) între pereții din sud și din nord ai bisericii. Trecerea din naos în absida altarului se face prin două spații, unul mai mare (înălțimea de 1,45 m și lațimea de 0,80 m) - destinat ușilor împărătești și altul mai mic, destinat
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
mai mare (înălțimea de 1,45 m și lațimea de 0,80 m) - destinat ușilor împărătești și altul mai mic, destinat ușii diaconești (înălțimea de 1,55 m și lațimea de 0,5 m). Iconostasul nu este format dintr-un perete continuu ci are practicat un orificiu semicircular în zona centrală. În absidă, bolta altarului se sprinjină spre iconostas pe o nervură rotunjită ce urmărește marginea bolții altarului. Acoperișul, unitar pentru întreg edificiul este străpuns în partea sa vestică de turnul
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
atacă convoiul în noapte, dar von Markel (cu ajutorul secret al lui Zorro și Joaquin) se luptă cu curaj. "Bandiții" fug cu comoara, dar Zorro îi prinde din urmă și recuperează bijuteriile. Diego lasă în palatul său semnul Z desenat pe pereți pentru a lăsa impresia că Zorro organizează un complot pentru a-l ucide pe guvernator. Colonelul Huerta elaborează un plan perfect pentru a-l captura pe Zorro. El o arestează pe Ortensia și o trage prin oraș într-o cușcă
Zorro (film din 1975) () [Corola-website/Science/312371_a_313700]
-
tipică pentru acele vremuri: era construită în majoritate din piatră, cu casa principală și clădirile anexe grupate în jurul unei curți centrale unde se putea intra numai printr-o poartă de lemn, astfel că din exteriorul fermei se puteau observa doar pereții groși exteriori, fără ferestre, și zidurile înalte. Adăugând la acestea și deschizăturile din pereți, o astfel de fermă devenea un bastion formidabil. Vizibilitatea era limitată pentru ambele părți, din cauza lanurilor înalte de secară, grâu și porumb. Malurile pârâului, înțesate de
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
clădirile anexe grupate în jurul unei curți centrale unde se putea intra numai printr-o poartă de lemn, astfel că din exteriorul fermei se puteau observa doar pereții groși exteriori, fără ferestre, și zidurile înalte. Adăugând la acestea și deschizăturile din pereți, o astfel de fermă devenea un bastion formidabil. Vizibilitatea era limitată pentru ambele părți, din cauza lanurilor înalte de secară, grâu și porumb. Malurile pârâului, înțesate de arbori, ofereau o poziție avantajoasă pentru trăgători. Până atunci, se aflau puțini soldați pe
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
Ca lungime, pronaosul are o lungime de 575 cm. Intrarea se face prin partea de vest a bisericii, în axul bisericii. Ușa bisericii, este frumos decorată cu ținte vechi din fier. Biserica femeilor este despărțită de biserica bărbaților printr-un perete de grinzi, prevăzut cu spații petru a facilita accesul portal sculptat și pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
pictat în 1818, dată când biserica a trecut printr-o amplă renovare și tot atunci ușa care ducea din tindă în perindele a fost desființată. În locul ușii s-au bătut scânduri groase care și ele au fost zugrăvite în continuarea pereților tindei. Rezultă că perindele au putut fi folosite ca loc de pedeapsă între anii 1697 și 1818, dar nu mai târziu. Informații despre perindele găsim și în alte părți din județul Bihor. Pe o carte veche păstrată la biserica de
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
medii, biserica prezintă planimetria obișnuită. Printr-un frumos portal, ce seamănă cu cel întâlnit la biserica de lemn din Sebiș, situat pe latura de sud a bisericii, se ajunge în pronaosul bisericii. Pronaosul bisericii este despărțit de naos printr-un perete în care au fost făcute orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și meșter-grinda ce împodobesc
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
unul comun atât pentru naos și pronaos cât și pentru absida altarului. Turnul clopotniță nu are o galerie deschisă dar coiful turnului are învelișul întrerupt, element ce amintește de ornamentul inelar întâlnit și la alte biserici din zonă. În interior, pereții bisericii au fost tapetați cu catifea sau material ce culoare roșie și multe, multe prosoape trandiționale. Astfel, pictura realizată în 1783 de Samoki Teodor din Kașa a fost acoperită. Ușile altarului au fost pictate în anul 1793 de către David Zugravu
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
fete înțelepte”. Pronaosul este podit, existând un mic orificiu destinat tragerii clopotelor. Trecerea între naos și pronaos se face printr-un portal interior, frumos decorat cu sculpturi și acesta. În zidul despărțitor s-au practicat obișnuitele orificii prin scoaterea din perete a câtorva grinzi, facilitând astfel accesul femeilor la slujbă. Naosul are o boltă semicirculară, pictată, remarcându-se arc-dubloul, fără ornamente sculptate, doar pictate; aceeași situație întâlnindu-se și la biserica de lemn din Valea Crișului. Sunt pictați cei patru evangheliști
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
în 1961 la Oradea, biserica a suferit unele modificări, renunțându-se la prispa de pe latura de nord. Edificiul se remarcă și prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă. Spațiul destinat naosului este nu este acoperit de o boltă cilindrică, așa ca de obicei ci este acoperit cu o boltă în arc frânt. Decorul pictat al bisericii a avut mult de suferit în urma modificărilor
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
din satul Hliboca cât și de cei din Corjăuți, amândouă în proprietatea sa. Cei din urmă au avut câștig de cauză, mutând biserica pe locul actual, se spune, peste noapte. Anii 1899, 1908, 1913 și 1943, scriși cu vopsea pe peretele exterior de nord-est al altarului, ar putea surprinde diferite reparații ale construcției. Ca formă arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
și la consolele de sub streșini. De remarcat portalul de intrare în biserică, trilobat în partea superioară, tăiat mai înalt în ax și decorat cu rozete și alte motive filigranate în jurul golului intrării. Temelia și soclul acestei biserici sunt din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul inițial din draniță care deteriorându-se a fost înlocuit cu tablă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70 m, iluminat de o singură fereastră în partea de apus, este despărțit de restul
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]