43,011 matches
-
acela că povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri... Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui demers este unul colectiv - individul care povestește nu se individualizează, mai degrabă devine "lichid", se răspândește ușor în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
deplin consolidat, dar că, după declanșarea crizei începând cu 2015, mai multe partide au promovat doar la nivel declarativ aceste valori europene, căci în realitate aveau alte preocupări, ceea ce a generat și o compromitere a parcursului european chiar de către unii actori politici care voiau să reprezinte acest vector. Astăzi constatăm acest lucru îngrijorător. Considerați că alegerile anticipate ar fi fost o soluție în această perioadă? În prezent pornesc de la ideea că Moldova are nevoie de o fază de respiro, de o
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
va putea beneficia de deschiderea pe care a reușit s-o obțină din 2009 până în 2015 în relația cu UE, nu va putea să amplifice magnitudinea reformelor și să se axeze pe problemele cheie. Din păcate, am constatat atunci că actorii politici principali mișcau țară într-o direcție greșită. De aceea, împreună cu colegii mei am decis să lansăm un proiect nou, un proiect veritabil european, începând de la finanțarea partidului la procesul de luare a deciziilor într-un partid. Evoluțiile ulterioare ne-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
representation Introducere La nivel social, violența nu reprezintă doar o acțiune conștientă ori conștientizata, asociată ideii de forță, agresivitate sau brutalitate. O analiză complexă a violenței necesită diverse perspective, cum ar fi nivelurile și modalitățile de manifestare în plan social, actorii implicați ori motivele declanșării, timpi de manifestare și moduri de propagare etc. Toate acestea sunt doar câteva perspective sub care poate fi privită violență în planul unei analize mai ample, din punct de vedere sociologic 1. Puterea este specifică naturii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
analize mai ample, din punct de vedere sociologic 1. Puterea este specifică naturii umane, în plan politic aceasta fiind indisolubil legată de violență. De altfel, puterea politică trebuie privită că o sumă de relații de dominare din partea unui grup de actori, relații care se fac simțite la toate nivelurile sociale 2. Violență și politica sunt realități învecinate și înlănțuite. Dinamică practicilor politice, a grupurilor implicate în viața politică, este generatoare, la rândul său, de violență în diferite forme. Cea mai la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
societăți, sau cel puțin asupra unei mase large a societății, a propriilor interese, iar starea de conflict se acutizează cu atat mai mult cu cât acestea sunt opuse intereselor altor grupuri 4. Viața politică se manifestă într-o societate cu actori diverși și interese diferite. În unele momente acestea converg dar, de cele mai multe ori, prioritățile ori preocupările nu se regăsesc într-un spațiu comun. În aceste cazuri, puterea politică are la îndemână câmpul propice utilizării violenței simbolice, aflată în strânsă legătură
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
University, cadrul este un mecanism de influență a opiniei publice, deoarece are capacitatea de a realiza, la nivel cognitiv, legături între situații, imagini și persoane. Cadranele identificate în cadrul discursurilor celor doi contracandidați, cu tematicile aferente, sunt: * Cadranul atribuirea responsabilității unor actori politici colectivi sau individuali pentru (ne)rezolvarea unor probleme social-economice: diaspora, lupta anticorupție, imunitatea parlamentară; politică externă; Roșia Montană; * Cadranul interesului uman (prezentarea unui eveniment sau a unei probleme sociale ia accente emoționale) și al moralității (rezolvarea unei probleme publice
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dicționar morfologic de marimea Dicționarului explicativ al limbii române (1998) și un dicționar semantic, care cuprinde 28.000 de concepte grupate în 40 de categorii (universuri conceptuale). Fig. 1. Cadranele mediatice Fig. 2. Dicționar aferent cadranului 1- Atribuirea responsabilităților unor actori economici Pasul următor a fost aplicarea acestui dicționar analizei discursului din cele două dezbateri electorale, pentru a constata manifestările violenței simbolice, ca reprezentări sociale în mentalul colectiv. Cele mai frecvente referințe au fost cele legate de Atribuirea responsabilității unor actori
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
actori economici Pasul următor a fost aplicarea acestui dicționar analizei discursului din cele două dezbateri electorale, pentru a constata manifestările violenței simbolice, ca reprezentări sociale în mentalul colectiv. Cele mai frecvente referințe au fost cele legate de Atribuirea responsabilității unor actori politici, cu temele votul în diaspora (organizarea defectuoasă a alegerilor pentru românii din diaspora, încălcarea unui drept constituțional) și lupta anticorupție (eliminarea imunității parlamentarilor, oameni politici corupți în ambele tabere, Victor Ponta vs. Klaus Iohannis din perspectiva dosarelor aflate pe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
guvernului USL de a organiza corect alegerile din diaspora, partide politice corupte, incapabile să se reformeze, și conflict de opinii cu privire la parteneriatul PSD-PNL (USL). Că privire de ansamblu a confruntărilor electorale, cel mai des întâlnite sunt cadranul atribuirii responsabilității unor actori politici și cel al conflictului, în plan secundar fiind discutate subiectele referitoare la situația economică ori măsurile care vizează explicit programele electorale. Cea mai relevantă reprezentare, în acest sens, este dezbaterea din 12 noiembrie, de la B1 TV, unde, chiar dacă formatul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și "publicurile" țintă ale acesteia, respectiv interesul urmărit, deoarece nu întotdeauna aceste thenici se rezumă la formarea unei imagini bazate pe adevăr. Chiar dacă se discută despre comunicarea unui anumit punct de vedere, sau a unor informații despre politica și cultură actorului în cauză, aceasta varietate de mecanisme este folosită pentru facilitarea atingerii unor obiective personale, iar comunicarea se realizează în dublu sens. Pe de altă parte însă, atunci când discutăm despre strategii de comunicare, în cazul în care acestea se apropie de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
propusă sub egida ONU, prin Agenda 20303 și care insistă pe latura solidarității nu doar între oameni, ci și între popoare și între state. La această, ar trebui să adăugăm, în opinia noastră și introducerea, în lanțul solidarității globale, a actorilor globali non-statali, precum companiile transnaționale, în special 4. Acești actori nu se simt încă responsabili pentru lumea în care își dezvoltă afacerile, pentru planetă pe care locuiesc, considerându-o drept o piață globală pentru produsele și serviciile lor. Or, ceea ce
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pe latura solidarității nu doar între oameni, ci și între popoare și între state. La această, ar trebui să adăugăm, în opinia noastră și introducerea, în lanțul solidarității globale, a actorilor globali non-statali, precum companiile transnaționale, în special 4. Acești actori nu se simt încă responsabili pentru lumea în care își dezvoltă afacerile, pentru planetă pe care locuiesc, considerându-o drept o piață globală pentru produsele și serviciile lor. Or, ceea ce Agenda 2030 propune cu adevarat revelator, este conceptul de "solidaritate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dreptul la oraș din viziunea Agendei 2030, care, în afară de stipularea dimensiunii de protecție față de natură, introduce și conceptul de "solidaritate globală" (de parteneriat global între public și privat, adică un tip de parteneriat transnațional, la care să participe nu doar actorii statali, ci, mai ales, actorii non-statali, cei care au profitat de globalizarea modelului neoliberal și care nu și-au asumat prea multe responsabilități față de natură, oameni, planeta). Conform Agendei 2030, conceptele de "dezvoltare durabilă" și cel de "solidaritate globală" sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Agendei 2030, care, în afară de stipularea dimensiunii de protecție față de natură, introduce și conceptul de "solidaritate globală" (de parteneriat global între public și privat, adică un tip de parteneriat transnațional, la care să participe nu doar actorii statali, ci, mai ales, actorii non-statali, cei care au profitat de globalizarea modelului neoliberal și care nu și-au asumat prea multe responsabilități față de natură, oameni, planeta). Conform Agendei 2030, conceptele de "dezvoltare durabilă" și cel de "solidaritate globală" sunt interconectate. Astfel, dacă analizăm dreptul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
privind Orașele și Alte Așezări Umane în Noul Mileniu, document care a reafirmat angajamentele și principiile fundamentale stabilite de state cu ocazia conferinței Habitat ÎI. Prin acest act s-a consacrat împuternicirea autorităților locale, a organizațiilor non-guvernamentale și a altor actori non-statali în găsirea de soluții privind domeniul așezărilor umane și al adăpostului. - Constituirea, în 2002, sub egida AG. ONU (prin rezoluția A/56/206) a unui organism nou cu un mandat întărit, anume UN-Habitat și a Programului Națiunilor Unite pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
globale, prin schimbarea a însuși modelului de societate (post-consumismul). Se recomandă în Raport o relație de parteneriat între oraș și stat, o implementare de noi instituții sau amendamente constituționale astfel încât să se asigure această relație de armonizare între cei doi actori (orașul și statul) iar ambele autorități (locale și naționale) să se apropie de nevoile omului și să răspundă acestora într-o manieră armonizata, nu una de tip competițional sau dualist. Într-un document adoptat sub egida UN-Habitat, Consiliul Guvernator al
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
accesat la data de 28 sept. 2015. 4 A se vedea Agenda 2030, Transforming our world: The 2030 Agenda for Sustainable Development, http://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld, accesat la data de 28 sept. 2015. 5 Numiți de unii autori "actori transnaționali", ca "principali operatori ai relațiilor economice internaționale" și a caror acțiune eludează controlul guvernelor (alterarea suveranității clasice). A se vedea Vasile Pușcaș, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, 2005, pp. 172-173. 6 David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a realizat în prima parte a studiului un istoric al dezbaterilor electorale dintre anii 1990-2009, iar în a doua parte, prin studiul de caz, s-a aplecat asupra dezbaterilor din cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2014 ce i-au avut ca actori pe Victor Ponta și Klaus Iohannis. Concluzia acestui studiu este că: "Dezbaterea finală dintre cei doi candidați pentru funcția de președinte al României a inclus cele cinci cadraje mediatice clasice în literatura de specialitate. La fel ca și în alte
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
în competiția prezidențială, cu candidatul stângii, premierul Victor Ponta, din toamnă lui 2014. La începutul anului 2014, "Victor Ponta și Klaus Iohannis erau parteneri în cadrul USL, pentru ca, la finalul anului să devină adversari în cadrul alegerilor prezidențiale"1. Care au fost actorii politici care au regândit alianțele politice și au desemnat candidatul care a triumfat în jocul electoral și politic prezidențial? La prezența interogație vom încerca să răspundem în prezentul studiu, făcând trimitere la declarațiile de susținere ale liderilor politici liberali și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și politic prezidențial? La prezența interogație vom încerca să răspundem în prezentul studiu, făcând trimitere la declarațiile de susținere ale liderilor politici liberali și populari europeni, înainte și după câștigarea alegerilor prezidențiale de către candidatul dreptei Klaus Iohannis. Articole academice despre actorii politici 2 ai campaniei electorale prezidențiale, despre eșecul previzionării rezultatelor alegerilor 3, precum și strategiile 4 folosite de candidați în alegerile prezidențiale 2014 din România, au fost deja publicate. Astfel, referințele bibliografice vor fi constituite din spațiul virtual. Prin urmare, prezența
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
popularii euopeni îl sprijineau, fiind asociat cu proiectul USL și nefiind agreat de electoratul PDL și nebeneficiind de sprijinul politic al familiei politice europene populare, pentru funcția de Președinte al României, liderul PNL a făcut pașii politici strategici înapoi. Astfel, actorul politic propus Klaus Iohannis, deținând a doua funcție în partid, cea de prim- vicepreședinte al PNL, a făcut primii pași spre candidatura prezidențială. Cum a crescut și decăzut politic candidatul USL, Crin Antonescu, în drumul spre alegerile prezidențiale din toamna
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Și-a făcut calculul că nu mai are nicio șansă să câștige, și-a salvat partidul scoțându-l din USL, retrăgându-se din funcție și propunând un alt candidat"33. Dacă negocierile politice ale PNL cu PEE erau cunoscute de actorii politici de dreapta din România, afilierea liberalilor la grupul popularilor europeni era doar o chestiune procedurală administrativă, politico- juridică. Prin urmare, Kostas Sasmatzoglou, purtătorul de cuvânt al popularilor europeni, a declarat că PPE ar putea lua o decizie cu privire la primirea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
vizibili din acțiunile și deciziile pe care le-a luat și anunțat public. Lipsa datelor publice privează analiza de stiință modului în care au decurs negocierile de aderare a PNL-ului la Partidul Popular European. În afară de declarații de presă ale actorilor politici liberali și popularilor europeni, precum și ale liderilor USL, nu putem ști ce anume s-a promis și ce s-a oferit. Susținerea candidatului ACL de către popularii europeni a fost vizibilă și anume că, prin vocea lui Daul, Presedintele PPE
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
al PPE-ului, în pretextul retragerii lui Crin Antonescu din funtea PNL, în renunțarea la cursa prezidențială. Note 1 Alexandru, Radu, Daniel Buți, România înre lucrul bine făcut și Marea Unire, Editura ProUniversitaria, București, 2015, p.15. 2 Florin Grecu, "Actorii politici și nepolitici din campania electorală prezidențială 2015", Sfera Politicii, nr. 1, ian-martie, 2015, http://www.sfera politicii.ro/sfera/183/art05-Grecu.php (accesat la 01.07.2015). 3 Sabin Drăgulin, Silvia Rotaru, "Alegerile prezidențiale 2014 - Președintele României și eșecul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]