43,006 matches
-
Es-tu oiseau ? Ou cloche portée dans le monde ? On dirait une coupe sans anses, un être nu, chanson dorée survolant leș angoisses que nous donnent leș énigmes disparues. Dăinuind în tenebre că în povești, cu fluier părelnic de vânt cânți celor ce somnul și-l beau din macii negri de sub pământ. Existante dans leș ténèbres comme dans leș contes, d'une imaginaire flûte à vent tu joues pour ceux qui boivent leur sommeil des pavots noirs, sous la terre se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
appel pour me chasser. (Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) Poduri vor tăcea. Din clopote avântul va cădea. (Semne) (Blaga, 2010 : 130) Leș ponts se tairont. Des cloches leș élans tomberont. (Signes) (Miclău, 1978 : 305) [...] am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii,îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua că o povară. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) [...] j'ai chanté et je chante encore le grand passage, le sommeil du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
chasser. (Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) Poduri vor tăcea. Din clopote avântul va cădea. (Semne) (Blaga, 2010 : 130) Leș ponts se tairont. Des cloches leș élans tomberont. (Signes) (Miclău, 1978 : 305) [...] am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii,îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua că o povară. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) [...] j'ai chanté et je chante encore le grand passage, le sommeil du monde, leș anges
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
préservé à l'aide de petits artifices, comme l'ajout d'unités sémantiques supplémentaires. De cette manière, Miclău réussit à créer des rimes inattendues dans son texte-traduction : Nimicul își încoardă struna. [...] doar salamandrele pestrițe vin și câteodată : Luna. (IV. Pan cântă) (Blaga, 2010 : 89) Le néant tend șes cordes. [...] seules leș salamandres y trottent et parfois s'y déclenche La lune blanche. (IV. La flûte de Pan) (Miclău, 1978 : 243) Le traducteur recourt, dans ce cas, à un double artifice : d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ei în cercuri mă desfac. (Heraclit lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) Leș épines que je lance à partir du rivage m'encerclent et leș ondes défont mon image. (Héraclite au bord du lac) (Stolojan, 1992 : 39) Clopote sau poate sicriile cântă în iarbă cu miile. (Peisaj transcendent) (Blaga, 2010 : 144) On entend sonner par milliers sous leș feuilles des cloches ou peut-être des cercueils. (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) La traductrice surprend parfois le lecteur par des rimes inédites, même și
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
inconstantes et, probablement, accidentelles.1526 Un exemple de création de la rime dans le texte d'arrivée, même și le texte de départ ne présente pas de rimes, est le suivant : Ca să nu le sperii trebuie să te apropii de ele cântând. Vino încet. (Pluguri) (Blaga, 2010 : 107) Attention de ne pas leș effrayer îl faut t'en approcher en chantant. Viens doucement. (Charrues) (Poncet, 1996 : 96) Cependant, îl est fort possible que ce jeu des sonorités ne soit pas l'intention
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des hommes. " (Dorul-dor/Le désir-désir) (Miclău, 1978 : 587). Nous avons rencontré également d'autres équivalents contextuels du terme " dor ", en fonction de l'interprétation que lui donnent leș traducteurs. Îl est traduit parfois par " nostalgie " ou " langueur " : [...] și-un cântec cântă-n mine-un dor, ce nu-i al meu (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) [...] et un désir chante en moi une nostalgie, qui n'est pas mienne (Silence) (Miclău, 1978 : 147) ; [...] et chante en moi une nostalgie qui n'est pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Calme) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 63) ; [...] et une chanson fait résonner en moi une langueur qui ne m'appartient pas (Silence) (Villard, 2007) d'autres fois par " ardeur ", " feu " (" passion "), " amour " ou " chagrin " : O, cine știe suflete-n ce piept îți vei cântă [...] dorul sugrumat [...] ? (Liniște) (Blaga, 2010 : 28) Qui sait, ô mon âme dans quel cœur tu joueras [...] ton feu étranglé [...] ? " (Silence) (Miclău, 1978 : 149) Ô qui sait en quel corps, mon âme tu feras chanter [...] [le] désir étranglé ? (Silence) (Poncet, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
signification des poèmes traduits est, selon nous, " le grand passage ". Îl s'agit, en effet, de la solution adoptée en général par leș traducteurs qui n'ont pas voulu s'éloigner de la métaphore d'origine : Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere [...]. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Avec leș paroles éteintes dans la bouche j'ai chanté et je chante encore le grand passage [...]. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Avec des mots assourdis j'ai chanté, je chante encore
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduits est, selon nous, " le grand passage ". Îl s'agit, en effet, de la solution adoptée en général par leș traducteurs qui n'ont pas voulu s'éloigner de la métaphore d'origine : Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere [...]. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Avec leș paroles éteintes dans la bouche j'ai chanté et je chante encore le grand passage [...]. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Avec des mots assourdis j'ai chanté, je chante encore le grand passage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
merveilles) (Miclău, 1978 : 413). La merveille, le miracle Surtout dans leș recueils de jeunesse, le poète est émerveillé par la lumière et la beauté de la vie. Dans leș poèmes de maturité, le moi poétique ne croit plus aux miracles : " [...] am cântat cu pescarii [...]/visând corăbii încărcate/de un miracol străin. " " [...] j'ai chanté avec leș pêcheurs [...]/rêvant des navires chargés/de miracle étranger. " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 353) ; " [...] oh, nicio minune nu se-mplinește./ Nu se-mplinește, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans le champ ") connaît différentes versions en français, plus ou moins explicites : Champ de blé (Miclău, 1978 : 221) ; Au champ (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 105) ; Le champ (Poncet, 1996 : 72) ; Dans le champ de blé (Villard, 2008 : 65). → Le poème IV. Pan cântă (littéralement : " Pan joue (de la flûte) ") fait pârtie du cycle du dieu Pan. Le titre est explicité par tous leș traducteurs : IV. La flûte de Pan (Miclău, 1978 : 243) ; Pan joue de șa flûte (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 115) ; IV. Air de syrinx
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Par exemple, le cycle dédié au dieu Pan est dominé par le symbole du " nai ", flûte diatonique formée de plusieurs tuyaux. L'emprunt " naï " existe en français ; pourtant, leș traducteurs privilégient le nom " flûte ", plus générique : " nai " " flûte " (IV. Pan cântă/Pan joue de șa flûte) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 115) ; " [...] lumilor/eu le cântam din nai. " " [...] devant leș univers/de mă flûte je jouais aux airs. " (IV. Pan cântă/IV. La flûte de Pan) (Miclău, 1978 : 243) ; " et le cosmos/entendait mon
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
symbole du " nai ", flûte diatonique formée de plusieurs tuyaux. L'emprunt " naï " existe en français ; pourtant, leș traducteurs privilégient le nom " flûte ", plus générique : " nai " " flûte " (IV. Pan cântă/Pan joue de șa flûte) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 115) ; " [...] lumilor/eu le cântam din nai. " " [...] devant leș univers/de mă flûte je jouais aux airs. " (IV. Pan cântă/IV. La flûte de Pan) (Miclău, 1978 : 243) ; " et le cosmos/entendait mon syrinx chanter " (IV. Air de syrinx) (Poncet, 1996 : 86). On remarque la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pourtant, leș traducteurs privilégient le nom " flûte ", plus générique : " nai " " flûte " (IV. Pan cântă/Pan joue de șa flûte) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 115) ; " [...] lumilor/eu le cântam din nai. " " [...] devant leș univers/de mă flûte je jouais aux airs. " (IV. Pan cântă/IV. La flûte de Pan) (Miclău, 1978 : 243) ; " et le cosmos/entendait mon syrinx chanter " (IV. Air de syrinx) (Poncet, 1996 : 86). On remarque la préférence de Jean Poncet pour le terme " syrinx ", qui désigne une flûte à sept tuyaux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
noires " : " să mi se-ntunece tot cerul " " que mon ciel tombe dans leș ombres noires " (Mi-aștept amurgul/J'attends mon crépuscule) (Miclău, 1978 : 153) ; Le nom " puzderia " (qui désigne des restes végétaux) est traduit par " poudre " : Dacă lumină ar cântă/vărsându-și puzderia,/noi am vedea cum cântecul/consumă materia. " " Și la lumière pouvait chanter/en versant să poudre aux airs,/on verrait comment la chanson/consomme la matière. " (Supremă ardere/Suprême combustion) (Miclău, 1978 : 465) ; Le verbe " a se
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dans cette version. V. l'Annexe 5. 1409 V. la traduction du poème Pluguri (Leș charrues), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 133 : le fragment " Ca să nu le sperii -/trebuie să te apropii de ele cântând. " est traduit par " Pour ne pas leș effrayer,/îl faut leș approcher en chantant. " L'emploi du tiret a été jugé inutile par la traductrice : elle remplace ce graphème par une virgule. 1410 L'ajout du tiret qui marque un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Înfrigurare (Fièvre), p. 62, I. Pan către nimfa (I. Pan à la nymphe), p. 80, ÎI. Zeul așteaptă (ÎI. Le dieu attend), p. 82, III. Umbră (L'ombre), p. 84, IV. Pan cântă (Air de Syrinx), p. 86, V. Paianjenul (L'araignée), p. 88, În marea trecere (Dans le grand passage), p. 94, Un om s-apleacă peste margine (Un homme se penche au bord de la falaise), p. 98, Heraclit lângă lac (Héraclite
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
op. cît., p. 113. 1542 V. http://dexonline.ro/definiție/alean, consulté le 2 janvier 2012. 1543 V. Lucian Blaga, Dorul (Dor) în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 40. 1544 Paula Romanescu traduit le vers " Mai cântă-mi înc-o dată dorul tău [...]. " par " Chante-moi encore ton dor [...]. " V. Lucian Blaga, Dorul (Dor) în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 41. 1545 Jean-Louis Courriol, " Présentation ", în Mihai Eminescu Poezii/Poésies, op. cît., p. 9. 1546
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Victor Papilian, Nichifor Crainic, Onisifor Ghibu, Ioachim Crăciun, Florian Ștefănescu-Goangă, N. Drăganu, D. Stăniloae, Iosif E. Naghiu ș.a. Sunt incluse în sumar versuri de C. Dumitrescu, Florea Mureșan, Sanda Mateiu, Ion Pillat (Nașterea Domnului), Octavian Goga (Iisus pe valuri, Îmi cântă moartea, Bisericuța din Albac) ș.a. De semnalat faptul că aici sunt găzduite în 1934-1935 câteva din primele versuri ale lui Radu Stanca, „elev în cl. V-a liceală” (Mesia, Hristos a înviat!). Cu proză este prezent Victor Papilian (Din alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
de maximă efervescență secesionistă, Ștefan Popescu se lasă influențat de simbolismul german, fapt decelabil și în panoul decorativ intitulat Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută melancolie. Pictura reflectă o profundă interiorizare, a cărei dimensiune este recuperabilă din atitudinea și expresia concentrată a personajelor absorbite de farmecul muzicii. Paula
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În studiul intitulat Hora ielelor, patru astfel de copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși într-o horă suspendată deasupra unui iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat aici este prezența mitologiei greco-latine prin intermediul acestui faun-copil, ceea ce indică ca și la Kimon Loghi insuficienta decantare a influențelor modelului simbolist vest-european, în special cel german. Un alt studiu intitulat, Ielele, le înfățișează, cu o singură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
patru ipostaze ale unei picturi cu un castel breton, intitulate " Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile. Pune în relație aceste patru picturi cu "simbolica idilă" Muzica: Un tânăr cântă din fluier, pe când o femee stă plecată pe genunchi ascultându-l. Cel dintâiu e cu privirea absorbită în el însuși, cea de a doua se pierde cu privirea în depărtări infinite. Tabloul acesta te chiamă mereu spre dânsul. Peste tot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care asociază într-un efect nou, sinestezic, și celelalte simțuri, în special văzul. În proiectul de copertă pentru volumul de poezii al lui Al. Bogdan-Pitești, Sensations intimes, apar trei femei cu gesticulația senzuală tipică a femeilor Jugendstil. Una dintre ele cântă la flaut, o alta, cu ochii închiși, pare transportată de fiorul voluptuos al muzicii. Privirea joacă un rol esențial în contextul scenarizării seducției ca potențial distructiv al femeilor fatale ale decadentismului. Privirea care se închide, însoțită mai totdeauna de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o altă zonă, cu propriul ei exotism: curțile vechilor nobili spanioli în insula Malorca, pe care artista le vizitase cu o încântare pe care o transmite și în cartea sa de memorii. "Păsările de toate mărimile și viu colorate cântau printre crengile arborilor, legănându-se în vântișorul plin de miresme al țărilor sudice. Palmieri și cactuși se împerecheau cu statui și reliefuri în piatră. Ferige uriașe se împleticeau sub pașii noștri și se urcau pe zidurile palatului prin ale cărei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]