44,063 matches
-
rural în cel urban își are dinamica nu numai în mult istorizata Revoluție Industrială, dar și în seria privilegiilor acordate de autorități celor ce se stabileau în orașele engleze. Numai în acest fel Adam Ferguson (1723-1816) și-a putut întemeia discursul despre o societate civilă pe care ar fi bine să o înțelegem drept o mișcare intelectuală și urbană din Anglia secolului Luminilor. De exemplu, în Franța de după Revoluție (1789), citoyen desemna nu numai un cetățean cu drepturi depline, ci simbolul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
umaniste prin anumite "tipuri" și "pattern-uri") și anti-civică (prin clișeizarea opiniei publice, a gândirilor personale, prin instrumentalizarea best-seller-urilor, a "modelelor culturale" cărora li se conferă efecte de imagini dominante, de idei și de concepte pentru o societate și prin discursurile ei). Dezumanizarea culturală este forma corporatistă de "a produce cultură", prin urmărirea unei logici a profiturilor maxime! La polul opus fenomenului "liber" al culturii, avem distrugerea deliberată a învățământului umanist prin programe de studiu de vegetare enciclopedică ("cel care știe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
muncitorii lor și, implicit, de formarea ideologiei socialiste în primele decenii din secolul al XIX-lea. Dacă știința modernă, prea mult blamată, a adus lumină în viața oamenilor, filosofia modernă a libertății și a puterii, prin vocea politicienilor ei de discursuri, a adus întuneric, distrugere, războaie printr-o utilizare a rezultatelor științei și filosofiilor în scopul creșterii puterii politice. Dinamita lui Nobel este un exemplu a modului cum oamenii din filosofie și din politică își pot spori puterea în detrimentul civililor. De
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se bazează pe această dinamică intensă între oameni și idei, pe limbă universală, pe valori universale perene etc. Să tăiem capul regelui! Iată o nouă filosofie politică pentru ziua de azi și de mâine. Cultură scrisă, formarea ideologiilor, individualizare modernă, discurs, adevăr și piață a ideilor Acest ochi care vorbește ar fi servitorul lucrurilor și stăpânul adevărului. Michel Foucault, 1963 Cultura scrisă modernă a implicat două mari fenomene sociale și epistemice: 1) formarea ideologiilor; 2) inventarea ideii de progres social, cultural
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca o strategie, o luptă în scopul dominației și al conducerii societății. Acești intelectuali, încorporați în mecanismele puterii politice, spun societății doar ceea ce consideră ei că trebuie spus; evident că produc "adevăruri" pe baza unor cunoașteri și a instituirii unor discursuri. Nu întâmplător, Foucault definea discursurile specialiștilor într-un domeniu de cunoaștere, temele și teoriile lor, drept "strategii"140. În acest mod, avem strategii de cunoaștere, de discurs, de putere. Strategiile sunt tactici de luptă în interiorul societății de discurs moderne. Disciplinarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în scopul dominației și al conducerii societății. Acești intelectuali, încorporați în mecanismele puterii politice, spun societății doar ceea ce consideră ei că trebuie spus; evident că produc "adevăruri" pe baza unor cunoașteri și a instituirii unor discursuri. Nu întâmplător, Foucault definea discursurile specialiștilor într-un domeniu de cunoaștere, temele și teoriile lor, drept "strategii"140. În acest mod, avem strategii de cunoaștere, de discurs, de putere. Strategiile sunt tactici de luptă în interiorul societății de discurs moderne. Disciplinarea gândirii și a cunoașterii s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spus; evident că produc "adevăruri" pe baza unor cunoașteri și a instituirii unor discursuri. Nu întâmplător, Foucault definea discursurile specialiștilor într-un domeniu de cunoaștere, temele și teoriile lor, drept "strategii"140. În acest mod, avem strategii de cunoaștere, de discurs, de putere. Strategiile sunt tactici de luptă în interiorul societății de discurs moderne. Disciplinarea gândirii și a cunoașterii s-a făcut prin intermediul intelectualilor, o categorie socio-profesională de dată recentă. Prin instituirea unei discipline a fost posibil discursul oficial, autorizat epistemic despre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
instituirii unor discursuri. Nu întâmplător, Foucault definea discursurile specialiștilor într-un domeniu de cunoaștere, temele și teoriile lor, drept "strategii"140. În acest mod, avem strategii de cunoaștere, de discurs, de putere. Strategiile sunt tactici de luptă în interiorul societății de discurs moderne. Disciplinarea gândirii și a cunoașterii s-a făcut prin intermediul intelectualilor, o categorie socio-profesională de dată recentă. Prin instituirea unei discipline a fost posibil discursul oficial, autorizat epistemic despre tot ceea ce mișcă într-o societate. Specializările și specialiștii sunt efecte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
strategii de cunoaștere, de discurs, de putere. Strategiile sunt tactici de luptă în interiorul societății de discurs moderne. Disciplinarea gândirii și a cunoașterii s-a făcut prin intermediul intelectualilor, o categorie socio-profesională de dată recentă. Prin instituirea unei discipline a fost posibil discursul oficial, autorizat epistemic despre tot ceea ce mișcă într-o societate. Specializările și specialiștii sunt efecte ale cunoașterii-putere din societățile noastre. Avem specialiști în cele mai mărunte și insignifiante domenii ale cunoașterii umane. Evident că aceștia sunt controlați de autorități social-politice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
divergente; 6) perpetuarea acestei lupte neîncetate ca motor de funcționare a politicii moderne, fără de care existența ei este pusă sub semnul întrebării; 7) efecte ale diseminării conflictelor între civili de către puterea politică, de către lipsa de control a puterii politice asupra discursurilor și acțiunilor umane; 8) instaurarea regimurilor politice arbitrare, dictatoriale, unde omul a devenit element de anatomie politică, element de statistică, un număr rece și lipsit de viață. Omul modern a devenit element "de prelucrat", dar și element de eliminat în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
secolul XX sunt Holocaustul și crimele regimurilor comuniste postbelice. De exemplu, Heidegger, pe lângă filosoful existențialist de reputație mondială, reprezintă și un simbol al elitei ticăloase, fiind un membru marcant al aparatului de propagandă nazist, pe care l-a susținut prin discursuri și scrieri. Nu întâmplător K.R. Popper spunea: "Eu sunt un adversar al tuturor elitelor și al mitului elitelor"141. De fapt, Popper a fost un adversar al nazismului și al fascismului din structura mentală a unor elite. Însăși ideea de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a se distinge prin formarea lor culturală, socio-mentală sunt posibile tocmai prin cele două reprezentări (lingvistică și plastică), aflate într-o poziție de hegemonie cu o evidență dată, cu o realitate ce se obiectivează pe ea însăși. Realitatea obiectivă a discursului pozitivist, a gândirii lui Einstein a fost posibilă prin acest proces epistemic, unde reprezentarea lucrurilor ocupă o suverană poziție în raport cu datul istoric. Funcțiile creației originale, autentice se bazează pe această reprezentare care se distinge prin ea însăși. Individul modern și-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în concepte și în idei ce nu pot fi reprezentate sau sunt greu de reprezentat; idei non-vizibile, subtile, care nu comportă relații concrete sau "de sens", "de semnificație" cu oamenii și cu lucrurile, cu ordinea desfășurării faptelor, evenimentelor și lucrurilor. Discursurile științifice moderne se înscriu în acest abstracționism intelectual care le produce. A fi original a devenit a vorbi original, a ține un discurs specific. Cu toate acestea, "originalul" intelectualilor moderni, fascinați de reprezentarea în sine, este mai mult incompatibil cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau "de sens", "de semnificație" cu oamenii și cu lucrurile, cu ordinea desfășurării faptelor, evenimentelor și lucrurilor. Discursurile științifice moderne se înscriu în acest abstracționism intelectual care le produce. A fi original a devenit a vorbi original, a ține un discurs specific. Cu toate acestea, "originalul" intelectualilor moderni, fascinați de reprezentarea în sine, este mai mult incompatibil cu o cunoaștere de tip istoric, ale cărei fundamente sunt fapte, evenimente, întâmplări; o lume de acțiune versus una de limbaj. Într-un regim
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acțiune versus una de limbaj. Într-un regim disciplinar modern, individualizarea omului nu este ascendentă, precum în Evul Mediu, ci descendentă. Prin individualizare ascendentă putem înțelege exercitarea unei suveranități. În Evul Mediu, autoritatea și prestigiul formau o individualizare "prin ritualuri, discursuri ori reprezentări plastice"143. Individualizarea descendentă implică o putere "mai anonimă și mai funcțională", iar cei asupra cărora se exercită această putere "tind să fie tot mai puternic individualizați; prin forme de supraveghere mai curând decât prin ceremonii, prin forme
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceea ce poți să faci prin altfel de gândiri/ acțiuni. Proliferarea modernă a falselor identificări este și un substitut la posibilitatea unei gândiri autentice. Diferența este concomitent câștig și pierdere, dat și posibilitate, trecut și prezent spre noi gândiri, noi cunoașteri. Discursul și discursul lumii s-au întemeiat pe o relație vizuală a raporturilor oamenilor cu lucrurile, iar orice discurs este un spațiu de vizibilitate, o modalitate de a privi ordinea lucrurilor dintr-o perioadă sau dintr-o anume societate. În zilele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să faci prin altfel de gândiri/ acțiuni. Proliferarea modernă a falselor identificări este și un substitut la posibilitatea unei gândiri autentice. Diferența este concomitent câștig și pierdere, dat și posibilitate, trecut și prezent spre noi gândiri, noi cunoașteri. Discursul și discursul lumii s-au întemeiat pe o relație vizuală a raporturilor oamenilor cu lucrurile, iar orice discurs este un spațiu de vizibilitate, o modalitate de a privi ordinea lucrurilor dintr-o perioadă sau dintr-o anume societate. În zilele noastre, televiziunea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la posibilitatea unei gândiri autentice. Diferența este concomitent câștig și pierdere, dat și posibilitate, trecut și prezent spre noi gândiri, noi cunoașteri. Discursul și discursul lumii s-au întemeiat pe o relație vizuală a raporturilor oamenilor cu lucrurile, iar orice discurs este un spațiu de vizibilitate, o modalitate de a privi ordinea lucrurilor dintr-o perioadă sau dintr-o anume societate. În zilele noastre, televiziunea ține de discurs, tinde să estompeze această invenție intelectuală de dată recentă, mai ales în societatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
au întemeiat pe o relație vizuală a raporturilor oamenilor cu lucrurile, iar orice discurs este un spațiu de vizibilitate, o modalitate de a privi ordinea lucrurilor dintr-o perioadă sau dintr-o anume societate. În zilele noastre, televiziunea ține de discurs, tinde să estompeze această invenție intelectuală de dată recentă, mai ales în societatea românească, unde tot ce se întâmplă se întâmplă, în mod exclusiv, la... televizor. Foucault a dat mai multe definiții ideii de discurs. Pentru gânditorul francez discursul este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
zilele noastre, televiziunea ține de discurs, tinde să estompeze această invenție intelectuală de dată recentă, mai ales în societatea românească, unde tot ce se întâmplă se întâmplă, în mod exclusiv, la... televizor. Foucault a dat mai multe definiții ideii de discurs. Pentru gânditorul francez discursul este "strategie și luptă, este chiar puterea ce trebuie cucerită"147. De asemenea, discursul este ansamblul de enunțuri din aceeași formațiune discursivă "pentru care este posibilă definirea unui ansamblu de condiții de existență"148. Discursurile se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de discurs, tinde să estompeze această invenție intelectuală de dată recentă, mai ales în societatea românească, unde tot ce se întâmplă se întâmplă, în mod exclusiv, la... televizor. Foucault a dat mai multe definiții ideii de discurs. Pentru gânditorul francez discursul este "strategie și luptă, este chiar puterea ce trebuie cucerită"147. De asemenea, discursul este ansamblul de enunțuri din aceeași formațiune discursivă "pentru care este posibilă definirea unui ansamblu de condiții de existență"148. Discursurile se întemeiază pe ceea ce Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societatea românească, unde tot ce se întâmplă se întâmplă, în mod exclusiv, la... televizor. Foucault a dat mai multe definiții ideii de discurs. Pentru gânditorul francez discursul este "strategie și luptă, este chiar puterea ce trebuie cucerită"147. De asemenea, discursul este ansamblul de enunțuri din aceeași formațiune discursivă "pentru care este posibilă definirea unui ansamblu de condiții de existență"148. Discursurile se întemeiază pe ceea ce Foucault numea pozitivități. Conceptul de "pozitivitate" comportă accepțiuni diferite în terminologia foucauldiană. În Arheologia cunoașterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de discurs. Pentru gânditorul francez discursul este "strategie și luptă, este chiar puterea ce trebuie cucerită"147. De asemenea, discursul este ansamblul de enunțuri din aceeași formațiune discursivă "pentru care este posibilă definirea unui ansamblu de condiții de existență"148. Discursurile se întemeiază pe ceea ce Foucault numea pozitivități. Conceptul de "pozitivitate" comportă accepțiuni diferite în terminologia foucauldiană. În Arheologia cunoașterii (1969), pozitivitatea înseamnă: 1) descrierea enunțurilor "nu prin referire la interioritatea unei intenții, a unei gândiri sau a unui subiect, ci
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu prin referire la interioritatea unei intenții, a unei gândiri sau a unui subiect, ci conform dispersiei unei exteriorități"149; 2) descrierea enunțurilor printr-un "cumul de performanțe verbale"150; 3) "o condiție de realitate pentru enunțuri"151. În Ordinea discursului (1971), pozitivitate reprezintă un "domeniu de obiecte cu privire la care afirmăm sau negăm propoziții adevărate sau false"152. Astfel, pozitivitățile devin producții ale gândirii și intelectului. Problema investigării pozitivităților nu este aceea a reperării afirmațiilor pozitive și negative despre un anume
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ordinea secvențelor sau a manifestărilor umane; înseamnă a prezenta ce anume se dezvoltă ca act și acțiune în istorie, în viața socială și cotidiană. A descrie mai înseamnă a alcătui tablouri sau a destructura tablouri prin secvențe temporale, prin analiza discursurilor și prin alte imagini. De fapt, orice posibil discurs se întemeiază pe secvențe temporale și pe alte imagini/reprezentări analitice. A descrie mai "înseamnă, de asemenea, a învăța să vezi, pentru că înseamnă a oferi cheia unui limbaj care stăpânește vizibilul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]