43,993 matches
-
foarte puțini membri și nu sunt de notorietate. Partidele mici se reunesc adesea în coaliții largi pentru a participa la alegerile parlamentare. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina a moștenit o forță militară de pe teritoriul său, echipată cu al treilea arsenal nuclear ca dimensiune din lume. În mai 1992, Ucraina a semnat Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice (START) prin care a acceptat să cedeze Rusiei toate armele nucleare pentru a fi distruse și să se alăture Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Ucraina a moștenit o forță militară de pe teritoriul său, echipată cu al treilea arsenal nuclear ca dimensiune din lume. În mai 1992, Ucraina a semnat Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice (START) prin care a acceptat să cedeze Rusiei toate armele nucleare pentru a fi distruse și să se alăture Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare ca stat fără arme nucleare. Ucraina a ratificat tratatul în 1994 și, până în 1996, a renunțat complet la armamentul nuclear. Armata Ucrainei este a doua ca
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
nuclear ca dimensiune din lume. În mai 1992, Ucraina a semnat Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice (START) prin care a acceptat să cedeze Rusiei toate armele nucleare pentru a fi distruse și să se alăture Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare ca stat fără arme nucleare. Ucraina a ratificat tratatul în 1994 și, până în 1996, a renunțat complet la armamentul nuclear. Armata Ucrainei este a doua ca efectiv din Europa, după cea rusă. Ucraina a făcut progrese și în sensul reducerii
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
În mai 1992, Ucraina a semnat Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice (START) prin care a acceptat să cedeze Rusiei toate armele nucleare pentru a fi distruse și să se alăture Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare ca stat fără arme nucleare. Ucraina a ratificat tratatul în 1994 și, până în 1996, a renunțat complet la armamentul nuclear. Armata Ucrainei este a doua ca efectiv din Europa, după cea rusă. Ucraina a făcut progrese și în sensul reducerii armelor convenționale. A semnat Tratatul
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
acceptat să cedeze Rusiei toate armele nucleare pentru a fi distruse și să se alăture Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare ca stat fără arme nucleare. Ucraina a ratificat tratatul în 1994 și, până în 1996, a renunțat complet la armamentul nuclear. Armata Ucrainei este a doua ca efectiv din Europa, după cea rusă. Ucraina a făcut progrese și în sensul reducerii armelor convenționale. A semnat Tratatul Forțelor Armate Convenționale din Europa, care cere reducerea efectivului de tancuri, artilerie și blindate. Țara
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
de , din care sunt electrificați. Ucraina este unul din cei mai mari consumatori europeni de energie, consumând de două ori mai multă energie decât Germania, pe unitatea de PIB. O mare parte din energia folosită de Ucraina provine din surse nucleare, țara primind mare parte din combustibilul său nuclear din Rusia. Restul de petrol și gaze naturale este importat tot din fosta Uniune Sovietică. Ucraina este puternic dependentă de energia nucleară. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, centrala termonucleară Zaporijia
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
din cei mai mari consumatori europeni de energie, consumând de două ori mai multă energie decât Germania, pe unitatea de PIB. O mare parte din energia folosită de Ucraina provine din surse nucleare, țara primind mare parte din combustibilul său nuclear din Rusia. Restul de petrol și gaze naturale este importat tot din fosta Uniune Sovietică. Ucraina este puternic dependentă de energia nucleară. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, centrala termonucleară Zaporijia, se află în Ucraina. În 2006, guvernul planifica
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
mare parte din energia folosită de Ucraina provine din surse nucleare, țara primind mare parte din combustibilul său nuclear din Rusia. Restul de petrol și gaze naturale este importat tot din fosta Uniune Sovietică. Ucraina este puternic dependentă de energia nucleară. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, centrala termonucleară Zaporijia, se află în Ucraina. În 2006, guvernul planifica să construiască 11 noi reactoare nucleare până în anul 2030, aproape dublând efectiv cantitatea de energie produsă în prezent. Sectorul energetic ucrainean este
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
de Ucraina provine din surse nucleare, țara primind mare parte din combustibilul său nuclear din Rusia. Restul de petrol și gaze naturale este importat tot din fosta Uniune Sovietică. Ucraina este puternic dependentă de energia nucleară. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, centrala termonucleară Zaporijia, se află în Ucraina. În 2006, guvernul planifica să construiască 11 noi reactoare nucleare până în anul 2030, aproape dublând efectiv cantitatea de energie produsă în prezent. Sectorul energetic ucrainean este al doisprezecelea din lume în
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
și gaze naturale este importat tot din fosta Uniune Sovietică. Ucraina este puternic dependentă de energia nucleară. Cea mai mare centrală nucleară din Europa, centrala termonucleară Zaporijia, se află în Ucraina. În 2006, guvernul planifica să construiască 11 noi reactoare nucleare până în anul 2030, aproape dublând efectiv cantitatea de energie produsă în prezent. Sectorul energetic ucrainean este al doisprezecelea din lume în termeni de putere instalată, cu . Energia regenerabilă joacă un rol foarte modest în ce privește producția de energie electrică, în 2005
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
de energie produsă în prezent. Sectorul energetic ucrainean este al doisprezecelea din lume în termeni de putere instalată, cu . Energia regenerabilă joacă un rol foarte modest în ce privește producția de energie electrică, în 2005 producția energetică fiind asigurată din următoarele surse: nucleară (47%), termică (45%), hidrocentrale și altele (8%). Ucraina consumă anual aproximativ 40-45 miliarde de metri cubi de gaze naturale, jumătate din această cantitate fiind cumpărată anterior de la compania rusă Gazprom, care, în iunie 2014, a oprit complet livrările de gaze
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
mod repetat în ultimii ani. Deșeurile provenite din activități industriale nu sunt evacuate întotdeauna prin mijloace legale și au produs efecte permanente asupra sănătății locuitorilor zonelor afectate, așa cum este cazul cu dezastrul de la Seveso. Țara a avut și câteva reactoare nucleare între 1963 și 1990 dar, în urma accidentului de la Cernobîl și a , programul nuclear a fost oprit, decizie asupra căreia guvernul a revenit în 2008, cu planuri de a construi până la patru reactoare nucleare cu tehnologie franceză. Acestea au fost și
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
întotdeauna prin mijloace legale și au produs efecte permanente asupra sănătății locuitorilor zonelor afectate, așa cum este cazul cu dezastrul de la Seveso. Țara a avut și câteva reactoare nucleare între 1963 și 1990 dar, în urma accidentului de la Cernobîl și a , programul nuclear a fost oprit, decizie asupra căreia guvernul a revenit în 2008, cu planuri de a construi până la patru reactoare nucleare cu tehnologie franceză. Acestea au fost și ele anulate după un referendum convocat în urma accidentului nuclear de la Fukushima. Despăduririle, proiectele
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Seveso. Țara a avut și câteva reactoare nucleare între 1963 și 1990 dar, în urma accidentului de la Cernobîl și a , programul nuclear a fost oprit, decizie asupra căreia guvernul a revenit în 2008, cu planuri de a construi până la patru reactoare nucleare cu tehnologie franceză. Acestea au fost și ele anulate după un referendum convocat în urma accidentului nuclear de la Fukushima. Despăduririle, proiectele imobiliare ilegale și politicile de gestiune a resurselor funciare au condus la o importantă eroziune în zonele montane ale Italiei
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Cernobîl și a , programul nuclear a fost oprit, decizie asupra căreia guvernul a revenit în 2008, cu planuri de a construi până la patru reactoare nucleare cu tehnologie franceză. Acestea au fost și ele anulate după un referendum convocat în urma accidentului nuclear de la Fukushima. Despăduririle, proiectele imobiliare ilegale și politicile de gestiune a resurselor funciare au condus la o importantă eroziune în zonele montane ale Italiei, care s-a manifestat prin dezastre ecologice majore, ca scurgerea din din 1963, și scurgerile de
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
numele de la poporul franc. De la începutul secolului al XVII-lea și până în prima jumătate a secolului al XX-lea, a posedat un vast imperiu colonial. Începând cu anii 1950, s-a angrenat în construcția Uniunii Europene. Ea este o putere nucleară, este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și membru NATO. De asemenea, Franța este membră a G7, G20, a zonei euro, a spațiului Schengen și găzduiește sediile Consiliului Europei, al Parlamentului European și
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
patrimoniului natural și cultural și care, în 2007, acopereau 13% din teritoriul francez. Au fost înființate pentru a proteja și a garanta resursele de apă ale țării. Datorită unei politici de limitare a utilizării produselor petroliere și datorită importanței energiei nucleare, emisiile de CO pe cap de locuitor ale Franței sunt mai scăzute decât cele ale vecinilor săi europeni, și "a fortiori" decât cele ale SUA. Cu toate acestea, conform unui studiu al publicat în 2010, „în mai multe puncte, bilanțul
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
miliarde de euro. Franța se află pe locul trei în lume după mărimea bugetului alocat apărării, conform Stockholm International Peace Research Institute, în urma Statelor Unite și Chinei, și este una dintre cele cinci țări recunoscute juridic drept „state dotate cu armament nuclear” prin Tratatul de Neproliferare Nucleară. Armata franceză este, alături de cea a Regatului Unit, una dintre cele mai bine dotate financiar din Europa. Franța îi dedică 2,5% din PIB (adică un buget de 39 de miliarde de euro în 2010
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
află pe locul trei în lume după mărimea bugetului alocat apărării, conform Stockholm International Peace Research Institute, în urma Statelor Unite și Chinei, și este una dintre cele cinci țări recunoscute juridic drept „state dotate cu armament nuclear” prin Tratatul de Neproliferare Nucleară. Armata franceză este, alături de cea a Regatului Unit, una dintre cele mai bine dotate financiar din Europa. Franța îi dedică 2,5% din PIB (adică un buget de 39 de miliarde de euro în 2010), în timp ce alte țări europene (exceptând
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
țările contribuitoare nete la bugetul comunitar. Începând cu președinția generalului de Gaulle (1958-1969), politica externă a Franței se caracterizează printr-o dorință de independență, în special față de Statele Unite, dorință ce s-a tradus prin păstrarea de către Franța a unui arsenal nuclear și prin retragerea Franței, între 1966 și 2009, din comandamentul integrat al NATO. Între anii 1960 și începutul anilor 2000, Franța a fost văzută ca aliat al lumii arabo-musulmane, critic în raport cu politica statului Israel. Rețeaua reprezentanțelor diplomatice ale Franței este
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
reprezentau în 2006 71,4% din PIB și 79% din exporturi. Industria se caracterizează prin evoluții contrastante: pe lângă industrii moderne și dinamice, care fac din Franța unul din liderii mondiali în numeroase domenii (industria automobilelor, aeronautică, aerospațială, agro-alimentară, electronică, energetică nucleară, farmaceutică, cosmetică, a produselor de lux), numeroase industrii tradiționale (minerit, industria textilă, industria lemnului, a încălțămintei, a construcțiilor navale, siderurgia) sunt în curs de reducere a efectivelor și a cifrei de afaceri, obligând întregi regiuni (în special Nord-Pas-de-Calais și Lorena
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
forța de muncă este mai ieftină. Dar deși producția se face din ce în ce mai des în străinătate, întreprinderile franceze rămân predominante în numeroase domenii. Unele ocupă primul loc mondial în domeniul lor de activitate (de exemplu, - în cel al construcției de centrale nucleare, Danone - în cel al produselor lactate, L'Oréal - în cosmetică, sau Michelin - în industria anvelopelor). După dispariția completă a producției franceze pe bază de cărbune, în 2005, petrolul, gazele naturale și, mai ales, electricitatea sunt principalele forme de energie consumate
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
energetic a gazelor naturale a crescut din anii 1970, dar 97% din gaz este importat, în special din Rusia, Algeria și din Marea Nordului. În schimb, Franța produce mai multă energie electrică decât consumă, mai ales, datorită celor 59 de reactoare nucleare (al doilea parc nuclear din lume după cel american), care, în 2008, produceau peste 76% din energia electrică a țării, dar al cărui impact asupra mediului este subiect de controverse. În ce privește sursele de energie regenerabilă, rolul lor în producția franceză
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
a crescut din anii 1970, dar 97% din gaz este importat, în special din Rusia, Algeria și din Marea Nordului. În schimb, Franța produce mai multă energie electrică decât consumă, mai ales, datorită celor 59 de reactoare nucleare (al doilea parc nuclear din lume după cel american), care, în 2008, produceau peste 76% din energia electrică a țării, dar al cărui impact asupra mediului este subiect de controverse. În ce privește sursele de energie regenerabilă, rolul lor în producția franceză de electricitate este în
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
ori pentru scopuri militare. ENIAC-ul a fost proiectat pentru calculul tirurilor de artilerie, dar a fost folosit și la calculul densităților transversale de neutroni, în proiectarea bombei cu hidrogen. Multe din supercalculatoarele contemporane sunt folosite pentru simulări de arme nucleare. Alte calculatoare au fost utilizate în criptanaliză, de exemplu primul calculator electronic programabil, Colossus. În ciuda concentrării de la început pe aplicații științifice și militare, calculatoarele au început repede să fie adoptate și în alte domenii, precum cel al afacerilor. LEO, unul
Calculator () [Corola-website/Science/296716_a_298045]