44,063 matches
-
ce anume se dezvoltă ca act și acțiune în istorie, în viața socială și cotidiană. A descrie mai înseamnă a alcătui tablouri sau a destructura tablouri prin secvențe temporale, prin analiza discursurilor și prin alte imagini. De fapt, orice posibil discurs se întemeiază pe secvențe temporale și pe alte imagini/reprezentări analitice. A descrie mai "înseamnă, de asemenea, a învăța să vezi, pentru că înseamnă a oferi cheia unui limbaj care stăpânește vizibilul"153. Un discurs este și o serie de vizibile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
alte imagini. De fapt, orice posibil discurs se întemeiază pe secvențe temporale și pe alte imagini/reprezentări analitice. A descrie mai "înseamnă, de asemenea, a învăța să vezi, pentru că înseamnă a oferi cheia unui limbaj care stăpânește vizibilul"153. Un discurs este și o serie de vizibile. În analiza unui discurs, Foucault este determinat de anumite precepte psihanalitice, mai ales atunci când se pronunță pentru studierea "intenției subiectului vorbitor, activitatea lui conștientă, ce anume a vrut el să spună sau, de asemenea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
secvențe temporale și pe alte imagini/reprezentări analitice. A descrie mai "înseamnă, de asemenea, a învăța să vezi, pentru că înseamnă a oferi cheia unui limbaj care stăpânește vizibilul"153. Un discurs este și o serie de vizibile. În analiza unui discurs, Foucault este determinat de anumite precepte psihanalitice, mai ales atunci când se pronunță pentru studierea "intenției subiectului vorbitor, activitatea lui conștientă, ce anume a vrut el să spună sau, de asemenea, jocul inconștient care a ieșit la iveală, împotriva voinței lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
demonstrarea unui adevăr. Psihanaliștii sunt preocupați nu atât de adevăr, cât de demonstrarea a ceea ce este adevărat conform unor tehnici de interpretare și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient etc.). Prin forma spusului său, prin referențialul său, discursul "este istorie în totalitate fragment de istorie, unitate și discontinuitate în sânul istoriei înseși..."155. Înainte de toate, discursul se află la interferența dintre scris, citit, schimb de idei. Cele trei entități creează posibilitatea de discurs. Un discurs poate fi rezultatul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unor tehnici de interpretare și prin utilizarea unor concepte-clișeu (ex.: eu, sine, ego, subconștient etc.). Prin forma spusului său, prin referențialul său, discursul "este istorie în totalitate fragment de istorie, unitate și discontinuitate în sânul istoriei înseși..."155. Înainte de toate, discursul se află la interferența dintre scris, citit, schimb de idei. Cele trei entități creează posibilitatea de discurs. Un discurs poate fi rezultatul unui singur om, un mare gânditor, de exemplu, dar, de cele mai multe ori, discursurile sunt compuse dintr-o serie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spusului său, prin referențialul său, discursul "este istorie în totalitate fragment de istorie, unitate și discontinuitate în sânul istoriei înseși..."155. Înainte de toate, discursul se află la interferența dintre scris, citit, schimb de idei. Cele trei entități creează posibilitatea de discurs. Un discurs poate fi rezultatul unui singur om, un mare gânditor, de exemplu, dar, de cele mai multe ori, discursurile sunt compuse dintr-o serie de enunțuri corespondente unor serii de practici social-politice. În opinia mea, întrebări precum "Ce lecturi și/sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin referențialul său, discursul "este istorie în totalitate fragment de istorie, unitate și discontinuitate în sânul istoriei înseși..."155. Înainte de toate, discursul se află la interferența dintre scris, citit, schimb de idei. Cele trei entități creează posibilitatea de discurs. Un discurs poate fi rezultatul unui singur om, un mare gânditor, de exemplu, dar, de cele mai multe ori, discursurile sunt compuse dintr-o serie de enunțuri corespondente unor serii de practici social-politice. În opinia mea, întrebări precum "Ce lecturi și/sau modele avem
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoriei înseși..."155. Înainte de toate, discursul se află la interferența dintre scris, citit, schimb de idei. Cele trei entități creează posibilitatea de discurs. Un discurs poate fi rezultatul unui singur om, un mare gânditor, de exemplu, dar, de cele mai multe ori, discursurile sunt compuse dintr-o serie de enunțuri corespondente unor serii de practici social-politice. În opinia mea, întrebări precum "Ce lecturi și/sau modele avem?", "Ce experiențe de viață și ce idei ne-au influențat conduita?" sunt cardinale în practica investigării
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
practici social-politice. În opinia mea, întrebări precum "Ce lecturi și/sau modele avem?", "Ce experiențe de viață și ce idei ne-au influențat conduita?" sunt cardinale în practica investigării ideilor și a comportamentelor, dar și pentru analiza aderenței la un discurs, la un grup de idei cu un trecut istoric. Un discurs nu se naște dintr-o dată, nu este un meteorit și nu se poate impune în orice moment al istoriei. Un discurs se întemeiază pe o serie de experiențe, de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modele avem?", "Ce experiențe de viață și ce idei ne-au influențat conduita?" sunt cardinale în practica investigării ideilor și a comportamentelor, dar și pentru analiza aderenței la un discurs, la un grup de idei cu un trecut istoric. Un discurs nu se naște dintr-o dată, nu este un meteorit și nu se poate impune în orice moment al istoriei. Un discurs se întemeiază pe o serie de experiențe, de practici din trecut, este marcat de unul sau mai mulți autori
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
comportamentelor, dar și pentru analiza aderenței la un discurs, la un grup de idei cu un trecut istoric. Un discurs nu se naște dintr-o dată, nu este un meteorit și nu se poate impune în orice moment al istoriei. Un discurs se întemeiază pe o serie de experiențe, de practici din trecut, este marcat de unul sau mai mulți autori. El devine posibil și cunoscut opiniei publice prin intermediul tiparului și al dezbaterilor. Chiar aceste dezbateri pozitive și negative îl fundamentează ca
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se întemeiază pe o serie de experiențe, de practici din trecut, este marcat de unul sau mai mulți autori. El devine posibil și cunoscut opiniei publice prin intermediul tiparului și al dezbaterilor. Chiar aceste dezbateri pozitive și negative îl fundamentează ca discurs social. Ceea ce stimulează producția socială a unui discurs este seria de evenimente de limbaj; apariții imprevizibile în atenția, în gândirea și în limbajul oamenilor. De exemplu, apariția cuvintelor sex și sexualitate în discursul cotidian al modernilor. Analiza și descrierea unui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
practici din trecut, este marcat de unul sau mai mulți autori. El devine posibil și cunoscut opiniei publice prin intermediul tiparului și al dezbaterilor. Chiar aceste dezbateri pozitive și negative îl fundamentează ca discurs social. Ceea ce stimulează producția socială a unui discurs este seria de evenimente de limbaj; apariții imprevizibile în atenția, în gândirea și în limbajul oamenilor. De exemplu, apariția cuvintelor sex și sexualitate în discursul cotidian al modernilor. Analiza și descrierea unui discurs sunt, oarecum, similare cu practicile istoricilor conceptelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dezbateri pozitive și negative îl fundamentează ca discurs social. Ceea ce stimulează producția socială a unui discurs este seria de evenimente de limbaj; apariții imprevizibile în atenția, în gândirea și în limbajul oamenilor. De exemplu, apariția cuvintelor sex și sexualitate în discursul cotidian al modernilor. Analiza și descrierea unui discurs sunt, oarecum, similare cu practicile istoricilor conceptelor, cu toate că "metoda" propusă de Foucault se diferențiază de cea a istoricilor ideilor și conceptelor. Dacă istoricii ideilor sunt preocupați de studiul ideilor și al curentelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social. Ceea ce stimulează producția socială a unui discurs este seria de evenimente de limbaj; apariții imprevizibile în atenția, în gândirea și în limbajul oamenilor. De exemplu, apariția cuvintelor sex și sexualitate în discursul cotidian al modernilor. Analiza și descrierea unui discurs sunt, oarecum, similare cu practicile istoricilor conceptelor, cu toate că "metoda" propusă de Foucault se diferențiază de cea a istoricilor ideilor și conceptelor. Dacă istoricii ideilor sunt preocupați de studiul ideilor și al curentelor directoare dintr-o epocă, de impactul lor în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
directoare dintr-o epocă, de impactul lor în viața social-politică sau pe parcursul mai multor generații, Foucault și-a îndreptat atenția spre semnificații ce "pot fi comune unei întregi epoci"156. Deoarece enunțurile cu valoare certă sunt rare, sunt evenimente de discurs, Foucault s-a pronunțat pentru identificarea legii de raritate cu scopul explicării "principiului conform căruia au putut să apară exclusiv acele ansambluri semnificante care au fost enunțate"157. Ceea ce nu a fost spus și ceea ce ar putea fi spus în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu a fost spus de un autor, ci doar intuit, lăsat în suspensie de un anume gânditor conferă enunțului valoare în măsura unui nou spus diferit de cel precedent. Din perspectiva pluralității cunoașterii moderne, ceea ce spune un text sau un discurs este relaționat cu ceea ce cunoaște fiecare individ în parte în contact cu respectivul text sau discurs! Nu le poți spune pe toate și nu într-un mod absolut. Cunoașterea se completează de la o perioadă la alta, cărțile sunt revizuite de la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gânditor conferă enunțului valoare în măsura unui nou spus diferit de cel precedent. Din perspectiva pluralității cunoașterii moderne, ceea ce spune un text sau un discurs este relaționat cu ceea ce cunoaște fiecare individ în parte în contact cu respectivul text sau discurs! Nu le poți spune pe toate și nu într-un mod absolut. Cunoașterea se completează de la o perioadă la alta, cărțile sunt revizuite de la o ediție la alta, discursurile despre o aceeași temă se schimbă de la o perioadă istorică la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoaște fiecare individ în parte în contact cu respectivul text sau discurs! Nu le poți spune pe toate și nu într-un mod absolut. Cunoașterea se completează de la o perioadă la alta, cărțile sunt revizuite de la o ediție la alta, discursurile despre o aceeași temă se schimbă de la o perioadă istorică la alta. Identificarea unor aspecte reale dintr-o multitudine de enunțuri, texte și arhive devine o treabă de "arheolog", care scoate la lumină o cunoaștere, dar în același timp produce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este acțiune și în acțiune. Cunoașterea gândită este o modalitate de a gândi subiectul. Cunoașterea imaginată este legată de "stilistica" autorului, de expresiile lui originale, de modul cum își transpune în cuvânt subiectul cunoscut și gândit. În concepția lui Foucault, discursurile sunt însoțite de "trei mari sisteme de excludere"159. În opinia mea, ar mai fi alte trei proceduri de excludere (social-politică), astfel că avem următoarele forme de excludere, într-o societate ca a noastră: 1) lege-interdicție; 2) expertiză-partaj; 3) stigmat-respingere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de excludere"159. În opinia mea, ar mai fi alte trei proceduri de excludere (social-politică), astfel că avem următoarele forme de excludere, într-o societate ca a noastră: 1) lege-interdicție; 2) expertiză-partaj; 3) stigmat-respingere; 4) adevăr-eroare; 5) sistem politic-control al discursurilor; 6) discurs oficial-producție de adevăr. În scrierile sale, profesorul de la Collège de France nu a fost preocupat atât de adevărul empiric, cât de adevărul ca producție a discursurilor oficiale. Un adevăr falsificat. O cunoaștere istorică este adevărată dacă poate fi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
159. În opinia mea, ar mai fi alte trei proceduri de excludere (social-politică), astfel că avem următoarele forme de excludere, într-o societate ca a noastră: 1) lege-interdicție; 2) expertiză-partaj; 3) stigmat-respingere; 4) adevăr-eroare; 5) sistem politic-control al discursurilor; 6) discurs oficial-producție de adevăr. În scrierile sale, profesorul de la Collège de France nu a fost preocupat atât de adevărul empiric, cât de adevărul ca producție a discursurilor oficiale. Un adevăr falsificat. O cunoaștere istorică este adevărată dacă poate fi falsificată, ar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1) lege-interdicție; 2) expertiză-partaj; 3) stigmat-respingere; 4) adevăr-eroare; 5) sistem politic-control al discursurilor; 6) discurs oficial-producție de adevăr. În scrierile sale, profesorul de la Collège de France nu a fost preocupat atât de adevărul empiric, cât de adevărul ca producție a discursurilor oficiale. Un adevăr falsificat. O cunoaștere istorică este adevărată dacă poate fi falsificată, ar spune Popper. Istoriile empirice (de fapte și evenimente) pot fi intrumentalizate, pentru că sunt întemeiate pe serii de prezentări a unor informații empirico-descriptive. Din acest considerent, Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Din acest considerent, Foucault a studiat arhivele politizate moderne. Nu adevărul spuselor acelor arhive, ci modul cum acele enunțuri ale specialiștilor și experților construiesc un adevăr despre om prin discursuri-instrumente; adevăr ce este luat ca atare de o întreagă societate. Discursul e o coajă 160, spunea Foucault. Ceea ce contează sunt faptele, emergența lucrurilor și cum această emergență este mistificată lingvistic și instrumentalizată politic. Pentru gânditorul francez, trecutul formează "un cimitir de adevăruri"161. A intra în acest cimitir nu e o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
trei tipuri de adevăr: 1) adevărul-constatare (specific istoriei scrise și disciplinelor socio-umane); 2) adevărul-demonstrație (specific științelor); 3) adevărul-eveniment (specific faptelor sociale; fapte care nu sunt obligatoriu și istorice). Ideea de adevăr a fost centrată în jurul a trei mari enități, cărora discursul occidental le-a acordat o atenție deosebită, și anume, istoria, știința și societatea. Cum se conjugă, cum se intersectează, cum participă aceste trei adevăruri la unul singur, rămâne o treabă de nou arheolog într-ale arhivei, definită ca "masa densă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]