7,391 matches
-
pentru a subjuga guvernele trebuie lucrat subteran. Ascultați“. Luă un caiețel unde copiase de mână niște citate: „«În timpul acela toate orașele vor avea metrouri și pasaje subterane: din ele vom face să sară În aer toate orașele lumii». Protocoalele Bătrânilor Înțelepți din Sion, documentul numărul nouă!“ Mi-a trecut prin cap că acea colecție de vertebre, cutia plină cu ochi, pieile pe care le Întindea pe armături proveneau din vreun lagăr de exterminare. Dar nu, aveam de-a face cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Unde am citit că În clipa finală, când viața, suprafață peste suprafață, s-a impregnat de experiență, știi totul, taina, puterea și gloria, de ce te-ai născut, de ce mori și faptul că ar fi putut să fie totul altfel? Ești Înțelept. Dar cea mai mare Înțelepciune, În momentul acela, este că știi că ai aflat prea târziu. Înțelegi totul când nu mai e nimic de Înțeles. Acum știu care este Legea Regatului, a acelui biet, disperat, deșucheat Malkuth În care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
gîndește Wakefield, apoi se Întoarce la Susan. Îi atinge brațul În semn de simpatie și ochii ei negri se umplu de recunoștință. Diavolul se evaporă. Și prezența femeii mai În vîrstă este, de asemenea, mîngîietoare. Pare că, În felul ei Înțelept, acceptă violența, umorul și contradicțiile. Wakefield Își propusese să rostească aceeași prelegere ca În Typical, considerînd că „Banii și Poezia (cu un ocol prin Artă)“ era o temă suficient de universală pentru a putea prinde oriunde În America, dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
că maică-sa era persoana pe care trebuia s-o convingă? Se gândi la Ralph, care se apropiase cel mai mult de un mentor dintre toți oamenii pe care îi cunoscuse vreodată, o figură paternă care se dovedise generoasă și înțeleaptă în timp ce propriul lui tată fusese distant și absent, și se simți cuprins de revoltă în fața nedreptății sorții. Era mai rău chiar decât flăcara care se stingea. Într-un fel, o moarte fulgerătoare era de preferat în comparație cu drumul lung și semiconștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o clipă, se gândi să-i mărturisească lui Stevie că în după-amiaza asta la ora patru avea programare la o clinică din Londra pentru a-și face testul care, spera ea, avea să-i risipească toate îndoielile despre cât de înțelept era să se căsătorească de fapt. Dar poate, cu cât spunea mai puțin, cu atât mai bine. — Uite ce e, Stevie, ai putea să-mi ții locul după-amiază? Trebuie să dau o raită în oraș. Ce noroc pe tine. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
limpede al unei mici ființe umane. Fran strânse imaginea la piept. — Bun. Vocea blândă a persoanei de lângă ea spulberă momentul de fericire calmă. Doctorul vă va face testul acum. Fran simți un val crescând de panică. Ceea ce păruse o decizie înțeleaptă i se părea acum extrem de riscant. Dacă i se întâmpla ceva copilului? Ce naiba era în capul ei? Și totuși, de bună seamă, un copil avea dreptul să-și cunoască tatăl, nu-i așa? Doctorul simți că era neliniștită și încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
vă face să vă simțiți mărunți pentru că erați tineri și lipsiți de experiență și credeați că știți totul, când de fapt nu știați nimic. Un bărbat sau o femeie care v-a inspirat respect pentru că era o persoană cu principii, înțeleaptă, un model, și, mai presus de orice, pentru că era însuflețită de o viziune a jurnalismului menit să schimbe lumea, chiar și la scară mică. Doamnelor și domnilor, eu am avut norocul să lucrez pentru un asemenea ziarist cu har ... Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
se punea problema mutării. În chip straniu, Carrie nu păruse câtuși de puțin afectată de oaspetele care-i rămânea pe cap. Stătea pur și simplu țintuită locului, ca un manechin. Ziua de azi îi lămurise un lucru. Hotărârea cea mai înțeleaptă era să-l uite pe Jack. Întâlnirea cu fetița lui o convinsese de asta. Micuța Lou cea curajoasă rezistase cu o forță nebăunită unei furtuni, dar două puteau s-o dea gata. Era una din acele după-amieze târzii, când până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cu mâinile de cap sau să urle. — Nici măcar nu sunt sigură că mai vreau să aflu! Dat fiind că nu mai sunt nici cu unul, nici cu celălalt, ce mai contează de fapt? Stevie zâmbi, luându-și aerul unei maimuțe înțelepte și puțintel cam pline de sine. — Când erai mică, îți plăceau surprizele de ziua ta sau preferai să alegi ce vei primi? — Punct ochit. Detestam surprizele. Bănuiesc că n-ai verificat cumva și mersul trenurilor pentru mine, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Wedekind) datează, probabil, din 1915, cînd tînărul cronicar „desființa” piesa bulevardieră Papa Lebonard de Jean Aicard, pusă în scenă la Teatrul Național: „alegerea acestei comedii dezarmează pe cel care i-ar căuta calificativul în marginea vocabularului convenabil. Și o direcție înțeleaptă și diligentă, mărginindu-se doar la moderni, s-ar gîndi la Mirabeau, Becque, Bernard, Jules Renard, la Shaw, Wedekind, Strindberg, plus un mare ETC...” (în Cronica, an II, nr. 59, 27 martie 1916, rubrica „Teatru”). După război, în Adevărul, Luptătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poet” Francis Picabia — de fapt, acesta era mai ales plastician... — și „mirobolanta” revistă 391): „cea mai nouă dintre formule”, „disprețul oricărui sistem”, „desfiderea celei mai orgolioase discipline”. Vinea simte însă, din nou, nevoia să ia distanță, repliindu-se — prudent și „înțelept”, nu fără un anume complex de superioritate — pe pozițiile unei tradiții menite să relativizeze prejudecata noutății radicale: „...totuși nimic nou. Școala asta ține de cînd lumea. Cel mult, astăzi, pentru prima dată, cei ce sînt, prin puteri și temperament, adepții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Tzara, „antologhează” în Integral poezia modernisto-avangardistă a franței contemporane). Însă, deși „nu lipsește niciodată din dezbaterile care agită avangardele europene ale epocii”, el se plasează întotdeauna „în linia a doua”, în ariergarda avangardei, după cum observă același Michel Carassou. Un susținător înțelept și avizat, „de la distanță” (de notat că „distanța” sa estetizantă, „aristocratică” se situează în imediata apropiere a atitudinii lui Ion Vinea, cu observația că, spre deosebire de acesta din urmă, Fondane este un admirabil eseist). Adevărata sa contribuție avangardistă/suprarealistă rămîne, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
schimbat brusc în pisăloaga ce-și trata fratele cu dispreț. — Ah! Oare toți bărbații-or fi atât de netrebnici? Păi, dacă-i așa, n-am să mă căsătoresc niciodată, spunea ea cu nerușinare. Takamori învățase, până la urmă, că era mai înțelept să nu-i răspundă când îi vorbea astfel. Își dădea și el seama că ea este mai isteață și mai energică decât el. Încă din primii ani de studenție s-a gândit, după ce-și făcuse un mic calcul, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cea mare - a spicelor că nu sunt tăiate de lună, că numai de fierul pământului li s-a menit să apună. ÎN LUMEA LUI HERACLIT Produs al aerului soarele ar fi al vremuirii, joc al unor pământești stihii, așa credea-nțeleptul din Efes. S-ar plămădi solarul trup din nou, în fiecare zi, din aburii fosforescenți care din mare ies. Știu că iubita mea-i așa, pe care o slăvesc. Mereu e alta, alta e, tot alta, ca soarele antic, un
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
că nu iese fum fără foc, iar Linda n-ar fi zis nimic dacă nu ar fi observat cu adevărat ceva nepotrivit, ceva care le-ar trăda jocul În ochii cuiva ca Linda, o femeie mult mai bătrînă și mai Înțeleaptă decît mine. Nu văd nici un semn, dar Încep să mă gîndesc ce s-ar putea Întîmpla dacă le-aș vedea. Oare mi-a scăpat ceva ce a văzut Linda? S-o fi aplecat oare să ridice un șervețel și Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
doar că nu erai singura care bănuia că Lisa avea o aventură cu Dan. Linda m-a avertizat În privința femeilor ca ea, după ce au făcut cunoștință, În Franța. — Nu se poate! — Ba da! Ea a fost de departe mult mai Înțeleaptă decît oricare dintre noi. — Biata Linda. — Știu. Exact la asta m-am gîndit și eu. — Ce intenționezi să faci? Doar nu vrei să-i spui, nu? Trish are o expresia Îngrozită. — Doamne, nu! Mă Întind și fur un cartof prăjit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
iubirea. (Gide, JURNAL) I ― Nu știu ce s-a întîmplat, Galilei, atunci în fața tribunalului Inchiziției. Poate că ai fost silit să abjuri. Și, la urma urmei, este treaba ta. ― Ce povestește lumea? ― Lucruri pe care le cunoști. Unii spun că ai fost înțelept evitând rugul. Alții pretind că ții mai mult la trupul tău decât la ideile tale. ― Nimeni nu știe ce preț mi-au cerut acele momente. ― Nu se putea oare altfel? Să nu abjuri... ― Ți-am mai spus, inima mea n-
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
se mărginesc să trăiască, noi ne pierdem vremea cu eternitatea, deși suntem singurii care știm că nimic nu durează. ― Am auzit, totuși, de oameni care mor foarte simplu. Suspină și închid ochii. ― Am auzit și eu. Se spune că sunt înțelepți Se poate. Eu nu sunt. Moartea mi se pare și acum un mister respingător. Dar ca să înțelegem mai bine unele lucruri, trebuie, poate, să fim mai întîi vinovați. XXXI ― Poate, ești convins că tot ce s-a întîmplat trebuia să
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
extrem de limpede că nu mai dispuneau de nici un argument. Tot ce mai puteau face era să mă amenințe cu rugul. Confruntarea intra pe alt teren. Eram singur contra unui tăvălug, care strivește orice împotrivire. ― Și ai fost convins că era înțelept să fii prudent. ― În Euripide am citit ceva asemănător. ― Eu aș putea să-ți reproduc ceva din Machiavelli: "Prudenții știu totdeauna să-și facă un merit din actele la care viața i-a constrîns". ― Eu nu mă laud. ― Ești prea
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
sunt viu, că trăiesc. Nu se putea să nu retractez și să rămân în viață. Trebuia să aleg. La drept vorbind, pălăvrăgeala pe seama "lașității" mele e o nesfârșită ipocrizie. Nimeni n-are bunul simț să declare, răspicat, că era mai înțelept să mor. Toți se reped să spună doar că era mai frumos din partea mea să nu abjur. De parcă era posibil să zic "nu" și să plec Nu crezi că, dacă prin curaj se înțelege puterea de a disprețui viața, curajul
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
târziu, vei spune de bunăvoie ceea ce ei îi place să audă. Vei fi încredințat că n-ai încotro. Trebuie să ai o slujbă, să publici cărți, să cercetezi stelele. Ce rost are să te expui? Riști rugul, în vreme ce toți ceilalți, mai înțelepți decât tine, se vor mărgini, cel mult, să te căineze în șoaptă. Și, cu cât ipocrizia e mai firească, dictată de convingerea că nu există altă soluție, cu atât Inchiziția e mai puternică. De fapt, idealul ei e să proclame
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
atât Inchiziția e mai puternică. De fapt, idealul ei e să proclame, mărinimoasă, încetarea terorii fizice, să renunțe la instrumentele de tortură, să se laude că a golit temnițele și să domnească numai prin zelul nostru de a ne dovedi înțelepți. Spre asta tinde. Să mute instrumentele de tortură din pivnițe în sufletele noastre. Atunci, opera ei va fi, cu adevărat, împlinită. Va înceta să fie odioasă, lăsîndu-ne să ne supraveghem singuri. ― Văd că ne învîrtim în cerc. Ajungem mereu la
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
rabinule; cine e băiețașul? - Este vederea mea când am de făcut vreun drum undeva; îl răsplătesc învățându-l o parte din lucrurile pe care ți le-am destăinuit și ție. Cine e cu tine? Un prieten? Rabinul era un om înțelept, cunoscător al numerelor secrete, ascunse în scrierile sfinte ale poporului său și care guvernează cerul și pământul. N-a mai așteptat să-i răspund și a continuat, în aparență deloc surprins de vizita mea: - Am întrevăzut în numerele scripturilor faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
continuat neabătut: - Întoarce-te aici de Paște, și-am să te botez așa cum Ioan l-a botezat pe Hristos în apa Iordanului. Rotari s-a ridicat fără o vorbă, privindu-mă pe furiș. - Tatăl tău era într-adevăr un bărbat înțelept și drept. După care Severo s-a înmuiat ca un burduf brusc dezumflat, privindu-mă cu ochi goi. - Ce pot să fac pentru tine, Stiliano? - Înalt Preasfinția Ta, eu și Rotari doream doar să vă aducem omagiile noastre. - Bine, preotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mari, și sinceritatea i se simțea în glas. Cu toată împotrivirea majorității ducilor, Adaloald a vrut să renunțe la orice decizie și să dea curs judecății. Litigiile nu erau multe, și le-a judecat cu o surprinzătoare obiectivitate, luând hotărâri înțelepte. Ducii nu i-au dat mare atenție, plini de mânie cum erau. După ce a vorbit în șoaptă cu Pietro, regele a amânat judecata pentru a douăzeci și doua zi din august, tot la Verona. S-au auzit proteste, iute pacificate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]